Ieri, la Worldclass, era un tip excepțional. Cum să vă spun? Omul Stăpânea sala, stăpânea aparatele, era marele maestru al sălilor de forță. Puternic, cu mușchi vizibili și jucând ca niște șerpi pe sub tricou, o barbă uimitoare, ușor grizonantă, era tot ce ai putea să îți imaginezi că poate fi un bărbat la apogeul formei sale masculine, fizice și psihice.

Vă spun, când omul puneam mâna pe un aparat, devenea vizibil cum aparatul i se supune și îi cedează, susurând un Da, stăpâne ce lăsa să se vadă satisfacția de a fi a Lui, de a-i ceda și de a-i face toate poftele.

După care, s-a apropiat de el o doamnă blondă, care a început să îl scutere și să îi purecească rapid:
– George, iarăși ai ieșit plin de scame din casă, iarăși nu ești atent!
– Hai, mă mami, se uită lumea la noi…

Nici nu l-a băgat în seamă, a stat lângă el până i-a luat toate scamele după care l-a sărutat pe buza de jos și a plecat în treaba ei.

Iar el a reluat exercițiul de triceps pe helcometrul ce se îndoia, gemând de plăcere, sub puterea sa.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.