Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Pe vremea lui Ceao, daca scriai “da-ti” ti-o luai grav. Acum e test de intrare la jurnalism sa scrii cat mai agramat posibil. E dincolo de ironic, undeva in sublimul profund al ratacirii ratiunii.
#2 NOU
Genghis Han (bunicul lui Kublai)
Pe vremea comunismului carnetul de elev era exact ce este si acum. Un carnet de note.
Sunt curios ce varsta avea autorul pe vremea comunismului. Asta daca era nascut inainte de ’89.
#3 NOU
Mihai Garibaldi
Ironic până l-a Ceaușescu
Trăiască oameni munci!
#4 NOU
Ender
offtopic: in reteaua RM au vaccinuri antigripale injectabile. banuiesc ca sunt si pt copii si pt adulti. in buc. cu trimitere de la medic de familie si se rezolva pe loc. spor!
#5 NOU
Ensi
M*** mah! Indatoririle mele in comunism erau:
– sa imi controlez si sa imi parasc colegii care nu aveau batista/unghiile taiate/sosete trei sferturi
– sa votez trimestrial pentru eterna sefa a pionerilor pe scoala, pila dirigintei care era si ea sefa de pioneri sau ceva pe-acolo
– sa fac de serviciu o zi pe luna la intrarea scolii, timp in care inghetam ca un morcov in picioare 6 ore, deschizand si inchizand usa profesorilor; nu aveam voie sa stam pe scaun sau sa mancam, cica era nepoliticos
– sa aplaud frenetic in fiecare dimineata, la careu, realizarile marete ale regimului
– sa adun dimineata gunoaiele din curtea scolii, gunoaie ramase dupa incursiunile de noapte ale oamenilor muncii de la blocurile din jur
– sa nu ma misc niciodata in bancile alea odioase de lemn, care aveau aceeasi masura de la clasa I pana la a 8-a; mereu ajungeam acasa cu pantalonii juliti de la lemnul ala decojit dupa zeci de ani
– sa mor de cald vara si de frig iarna in clase neaerisite si imputite; iarna faceam scoala in geci si cu manusi, erau atat de frig ca ingheta cerneala in stilourile alea infecte
– si apropos de stilouri, toata lumea stia ca sunt naspa si curg si pateaza, dar tot eram pedepsiti macar o data pe saptamana ca am patat kkturile de caiete si camasilea alea albe de plastic, si mereu aveam pete de cerneala si in cur
– sa fac o luna pe an repetii pentru 23 august, in caldura aia ingrozitoare pe stadion, fara nici un pic de umbra, fara apa si fara mancare, si primeam ca rasplata o nenorocita de portocala si un pepsi
– sa imi petrec o duminica pe luna frecand podele vechi de 30 de ani si scari in locul femeilor de servici care nu faceau nimic toata saptamana, cu perii de sarma, galeti si mopuri puturoase si cu soda, fara manusi, de aveam basici si infectii permanent la maini
– sa imi petrec minim un weekend pe trimestru cautand sticle, borcane si maculatura prin gunoaie ca era activitate civica
Hai ca m-am enervat acus
#6 NOU
Dan 2
Stiam eu ca nu tineam minte cel putin faza aia cu mersul in localurile publice fara parinti, aia mi s-a parut cea mai gogonata.
Ca orice jurnalist care se respecta, nici nu s-a deranjat sa caute pe net:
Contul meu
NOU
Pe vremea lui Ceao, daca scriai “da-ti” ti-o luai grav. Acum e test de intrare la jurnalism sa scrii cat mai agramat posibil. E dincolo de ironic, undeva in sublimul profund al ratacirii ratiunii.
NOU
Pe vremea comunismului carnetul de elev era exact ce este si acum. Un carnet de note.
Sunt curios ce varsta avea autorul pe vremea comunismului. Asta daca era nascut inainte de ’89.
NOU
Ironic până l-a Ceaușescu
Trăiască oameni munci!
NOU
offtopic: in reteaua RM au vaccinuri antigripale injectabile. banuiesc ca sunt si pt copii si pt adulti. in buc. cu trimitere de la medic de familie si se rezolva pe loc. spor!
NOU
M*** mah! Indatoririle mele in comunism erau:
– sa imi controlez si sa imi parasc colegii care nu aveau batista/unghiile taiate/sosete trei sferturi
– sa votez trimestrial pentru eterna sefa a pionerilor pe scoala, pila dirigintei care era si ea sefa de pioneri sau ceva pe-acolo
– sa fac de serviciu o zi pe luna la intrarea scolii, timp in care inghetam ca un morcov in picioare 6 ore, deschizand si inchizand usa profesorilor; nu aveam voie sa stam pe scaun sau sa mancam, cica era nepoliticos
– sa aplaud frenetic in fiecare dimineata, la careu, realizarile marete ale regimului
– sa adun dimineata gunoaiele din curtea scolii, gunoaie ramase dupa incursiunile de noapte ale oamenilor muncii de la blocurile din jur
– sa nu ma misc niciodata in bancile alea odioase de lemn, care aveau aceeasi masura de la clasa I pana la a 8-a; mereu ajungeam acasa cu pantalonii juliti de la lemnul ala decojit dupa zeci de ani
– sa mor de cald vara si de frig iarna in clase neaerisite si imputite; iarna faceam scoala in geci si cu manusi, erau atat de frig ca ingheta cerneala in stilourile alea infecte
– si apropos de stilouri, toata lumea stia ca sunt naspa si curg si pateaza, dar tot eram pedepsiti macar o data pe saptamana ca am patat kkturile de caiete si camasilea alea albe de plastic, si mereu aveam pete de cerneala si in cur
– sa fac o luna pe an repetii pentru 23 august, in caldura aia ingrozitoare pe stadion, fara nici un pic de umbra, fara apa si fara mancare, si primeam ca rasplata o nenorocita de portocala si un pepsi
– sa imi petrec o duminica pe luna frecand podele vechi de 30 de ani si scari in locul femeilor de servici care nu faceau nimic toata saptamana, cu perii de sarma, galeti si mopuri puturoase si cu soda, fara manusi, de aveam basici si infectii permanent la maini
– sa imi petrec minim un weekend pe trimestru cautand sticle, borcane si maculatura prin gunoaie ca era activitate civica
Hai ca m-am enervat acus
NOU
Stiam eu ca nu tineam minte cel putin faza aia cu mersul in localurile publice fara parinti, aia mi s-a parut cea mai gogonata.
Ca orice jurnalist care se respecta, nici nu s-a deranjat sa caute pe net:
obiectus.blogspot.com/2012/11/carnet-de-elev-din-anii-80.html