Întotdeauna va fi cineva să vă spună cât e de greu

Cand eram mic, eram mega slab. Mancare proasta, ceausista, sarakie, ceai dimineață, orez cu zahar la pranz, orez cu sare seara, mulțumim din inima partidului.
Second, fiind cel mai mare din familie, dar cu tata diferit de cel prezent atunci, cumva imbucaturile mele erau numarate. Opinia tatalui meu vitreg era ca copiii trebuie sa manance ce e mai prost iar tatal trebuia sa manance ce e mai bun, pentru ca el pleca la munca. Cel putin asa vazuse la el acasa si na, educația.

Condițiile astea usor primitive, mai putin usor abuzive, m-au transformat intr-un soarece de mancare. Daca voiam sa mananc si eu ceva bun, trebuia sa fur din bucatarie, daca era si sa inghit rapid si pe nemestecate, ca sa nu fiu prins ca am mancat. Asta era situația, te adaptai, singurul loc in care luam bataia binemeritata pentru ca am mancat gresit era cand prindeam paine calda la cuptorul de aur si, de pofta, mancam, probabil, un sfert din paine si acolo nu mai aveam cum sa ascund, asa ca imi acveptam senin palmele si aia era. Dupa ce iei suficienta bataie, nu tr mai doare si nici frica nu iti mai este, e doar ceva ce trebuie sa faci zilnic si aia e.
Ai zice ca genul acesta de alimentație m-a facut gras, dar v-ati insela profund, la 30 de ani cântaream vreo 70 de kilouri, la 1.80 înălțime, deși mancam destul de decent spre mult. La fel de rapid si hãpãit totul, așa cum fac si acum de altfel deși, in principiu, nu mai iau bataie pentru ca mănânc. Posibil sa fi fost si cele 3 pachete de Marlboro lung pe care le fumam sudate, uneori, noaptea, incepandu-l si pe al 4 lea.

Zic ca posibil de la aia pentru ca, atunci cand m-am lasat de fumat, in 2005, am inceput sa iau proportii dar sa si mananc corespunzator. Gen mancam 3 paini turcești la o masa ( penrru cine stie ce e aia paine turceasca, are sens, pentru cine nu…nu)
Aaaanyway, in 2013 mi-am descoperit diabetul la care am muncit atatia ani si acolo s-a incheiag dolcefarnientele meu cu viata, desi tot gras am ramas.

Ce voiam sa va zic e altceva.
E plin internetul de oameni care sunt gata sa transforme orice drum pe care s-ar angaja vreun om cu probleme intru-un chin sisific, totul e neaparat fff greu, totul e ffff discutabil, nimic nu e usor.
E foarte usor sa preiei controlul capacitatilor tale fizice.

Trebuie sa misti curuletul la o sala si sa incepi sa te misti. Incet, vei invata si ce sa faci, si cum sa te misti, si ce te ajuta cel mai mult si tot asa. Nimeni nu s-a nascut învățat, nimeni nu stia perfect ce sa faca atunci cand s-a apucat de ceva.
Nu vreti sa ajungeti oamenii aia care nu sunt capabili, la doar cateva zeci de ani, sa urce 5 trepte, cum eram eu.
ORICE ati face din punct de vedere al sportului, intr-o zi, oricat de puțin, e ceva in plus față de ieri.
Acesta a fost your daily reminder sa va mișcați la sală.