Contul meu
Inspirat de titlul lui Vasilescu, mă țin de vreo 2 zile să vă întreb de chestia asta.
Pentru că tot suntem anonimi aici, puteți scrie ce vă trece prin cap, anonimatul e asigurat. Așa că, ziceți sincer, v-ați înșelat vreodată partenerul? Ați fost înșelați?
Ca să încep eu, mi-am înșelat o singură dată partenera de la acea vreme, dar a fost doar un fling, nu a ținut mult, iar eu și cu partenera eram într-o pauză. Pauză care s-a transformat în despărțire, dar asta e deja altceva. De înșelat, am fost înșelat tot o singură dată, sau cel puțin doar de asta știu eu. Mi-a fost uber nașpa și, atunci, ceva s-a cam mutut în mine, niciodată nu am mai fost tipul de până la acel moment, ce s-a rupt, nu s-a mai lipit la loc.
Pe de altă parte, tipa care a făcut asta a murit, cumva suntem chit.
NOU
”..iau eu și cu partenera eram într-o pauză.”
iartă-mă, dar m-am îndoit de râs.
bietul Ross!
NOU
Am venit aici pentru comentariul cu “we were on a break!!” Nu sunt dezamagita
NOU
:))))) exact la asta ma gandeam si eu.
Raspuns la intrebare: nu!
NOU
Nu.
NOU
Da si da (nu stiu sigur, dar banuiesc). E de rahat, dar oamenii sunt de rahat in general. Daca-mi spune un barbat ca nu a inselat niciodata, nu prea il cred, desi presupun ca o fi posibil.
Stiu ca n-as insela o femeie pe care o iubesc, dar probabil o sa ma trasneasca karma si o sa ma insele ea. De fapt, probabil s-a si intamplat odata.
NOU
Haha, nu aduci a Ross 🙂
Nu am inselat, dar am fost inselat, parasit. Valabil pentru relatiile avute pana prin facultate.
Nimic dramatic ca in telenovele, doar relatii mediocre care nu ar fi functionat oricum.
Dar chiar si asa, experienta neplacuta sa te simti tradat; exact cum zici: se rupe ceva.
Tin minte in scoala generala cum prima mea iubire m-a parasit, apoi am facut un plan de razbunare: am recucerit-o cu biletele, gesturi frumoase ( si poate eram si carismatic), doar ca sa ma despart si eu de ea. Pe moment am fost fericit de succesul punctat, dar in realitate doar sufeream si cautam alinare. Au trecut 25 de ani de atunci, dar tot as vrea sa o pot gasi sa ii cer iertare pentru gestul de bou de la acel moment. Oricum, am ramas mai naiv; reciclez, parchez cu atentie si consideratie fata de altii, tin usa la lift (inainte de pandemie; acum merg pe scari) etc si in general sunt un giver; am investit sentimente in fiecare relatie.
NOU
Eu nu am inselat niciodata, pentru ca sunt old fashioned,si, in ciuda tentatiilor, am ramas la fel, indifenent de circumstante; am fost, insa inselat, intr_o relatie ce urma sa se consume, ceea ce pe de o parte a fost chinuitor, ca imi dadeam seama ce se intampla, pe de alta parte, ma elibera sa termin odata relatia.
PS Provident e o mizerie, iar inselatul nu are nici o legatura cu banii, e vorba de plictiseala, siguranta, apreciere si securitate.
NOU
inselat o singura data….nu as face treaba asta persoanei de langa mine. am simtit cam ce ai zis tu plus o ura f nasoala …dar aia a fost, am trecut peste.
NOU
:)) imi amintesc acum cativa ani cand ai avut guest post aici o domnita care nu numai ca isi insela partenerul, dar se mai si justifica cu chestii gen ” el e om bun dar am avut si eu dorinte, de ce nu ma intelege nimeni !? ” a iesit o sectiune d-aia de comentarii unde iti trebuia direct costum anti-radiatii ca sa intri, nu doar masca :)))
altfel nu, niciodata. eu ca sa am o relatie nu trebuie sa fiu doar semi-indragostit, sau sa mi se para una buna si sa zic “hai ma sa ma dau la asta sa vad ce o iesi” . mintea mea nu poate sa conceapa oamenii care traiesc asa. eu trebuie sa devin aproape borderline obsessed. la figurat, nu va ganditi la extreme. sunt un om ale carui printre cele mai mari bucurii ale vietii sunt : sa fiu lasat in pace, si sa nu mi se spuna niciodata ce sa fac, de catre nimeni. o fata, o persoana care sa aiba accesul la a-mi spune din cand in cand ce sa fac, si care sa aiba libertatea de a nu ma lasa in pace, este absolut destul :)) functioneaza, de cand am terminat liceul am avut 2 relatii, una de 4 ani cu 2 mici intreruperi din cauza distantei, si cea de acum, de 2 ani +, si aproape alt an de ” negocieri ” inainte de asta, pentru ca amandoi suntem la fel 🙂 .
in schimb, urmaresc suficiente bunaciuni pe Instagram. si ea, bineinteles, are libertatea sa urmareasca pe cine vrea sufletul ei. am auzit ca in ziua de azi, sunt destule dereglate si destui dereglati care considera chiar si asta inselat. chiar daca au acces oricand la conturile de socials ale partenerului, la telefon, si la orice altceva si nu e nimic acolo. considera inselat faptul ca partenerul sau partenera se uita la poze cu unii si unele care arata bine. daca avem p-aici d-astia care au citit pana aici si fac asta, ati ghicit, sunteti dereglati mental 🙂 .
NOU
marry me
NOU
Nu.
Off topic. Nevasta mea s a împrietenit cu o mămică de la clasa copiilor. Tanti aia are in jur de 40 și un pic. Soțul ei tot pe acolo. Într-o zi, îi spune aia că soțul ei a fost la spital și că și a făcut o injecție care îl lasă fără spermatozoizi pentru totdeauna , ptr că au stabilit ei că nu își mai doresc copii, au deja 2 și că e o foarte buna metodă de a se proteja ptr o eventuală sarcină nedorită. Și, evident a mea m a întrebat și pe mine daca și eu as face așa ceva. Pfff…i am zis direct nu. Voi ce ați face dacă vi s ar propune asta de către parteneră?
NOU
vasectomie
NOU
Probabil că soțul e mai plimbăreț, fapt acceptat de sotie
NOU
I-aș zice doamnei: cred că ți se arde mâncarea pe aragaz.
Și doi: dacă mai ai idei d-astea, poți să-ți faci băgăjelul și să te muți la proasta aia.
Ce nu știu mulți bărbați e că vasectomia crește riscurile cancerului de prostată: academic.oup.com/jnci/article-abstract/112/1/71/5497506?redirectedFrom=fulltext
Pentru cei care o să-mi arunce glumița cu divorțurile, c-am avut două la număr, le explic și motivul.
În ambele cazuri, eu am băgat divorțul:
Divorț1: se lăsase pe tânjeală la greu , s-a făcut cât o scroafă (bătea suta lejer la 1.70m), pretenții de vacanțe și țoale scumpe gârlă. I-am explicat frumos ce-are de făcut, iar ea a crezut că glumesc. Până n-am mai glumit.
Am văzut-o recent, la 6 ani de la divorț, tot cât o scroafă e.
Nu săriți să-i luați apărarea așa ușor: tipa e farmacistă, șefă de promoție, deșteaptă foc. Dar degeaba. Tot de durere-n pizdă suferă când vine vorba să facă puțină mișcare, să țină puțin regim. Unde mai pui că toate mătușile ei de parte maternă au fost diabetice tip II. Încă e tânără la 35, mai poate corecta. Doar să vrea.
Divorț 2: după căsătorie, la ceva vreme, madmoazela mi-a zis în față: a, păi nu mai pot să-ți fac aia sau cealaltă că de-acum sunt doamnă. Nu știu cine-i băgase porcaria asta-n cap. I-am zis să termine cu prostiile și cu figurile că n-o să-i placă.
A rămas ca la dentist când i-am zis că divorțăm. Apoi s-a bâlbâit. Apoi a plâns. Apoi a promis că nu mai face d-astea. Degeaba. Ciao, bambina!
Și p-ast-am văzut-o recent: tot singură. N-o mai ia nici dracu’ la 48 ani, dacă nu renunță la fumurile din cap.
P.S. Pentru mine, sexul e 70% din relație. Nu știu la alții cum e și nici nu-mi bat capul.
NOU
Discutie intre doua tipe : -Trebuie sa am grija sa nu raman gravida. -De ce? Mi-ai spus ca sotul tau si-a facut vesectomie. – Tocmai de aia, draga mea, tocmai de aia…
NOU
N-am auzit in viata mea de injectie care te scapa de spermatozoizi :)))
NOU
E simplu: injecteaza doctorul o substanta in coaie si cand trage pistonul seringii, scoate si spermatozoizii, ce nu intelegi? 🙂
NOU
@ varucu
Nici eu, de unde concluzionez ca e ca-n bancurile rusesti: Injectia nu i se facea, o facea el, il scapa doar de o parte din spermatozoizi si doar pentru cateva ore:)
NOU
@varucu
Exista fratioare, cum sa nu existe. Se pune un pic de praf din ala cu cesiu in niste ser fiziologic si se injecteaza in scrot.
NOU
Acuma te înțeleg când ai scris postul ăla in care erai supărat pe unii comentatori care una două, băgau glumite expirate la orice articol. Păi uită te la miștocarii ăștia care se leagă de exprimarea cu spermatozoizii. De parca aia era important, să arătăm noi cat de experți suntem în toate. Întrebarea era simplă. Tu ai renunta la 40 de ani la șansa să mai faci copii?! Dacă ceva se întâmplă și vrei sa o iei de la capăt cu altă persoană? Anyway… E Mai mișto sa facem bășcălie pe scara blocului.
NOU
eu as renunta fara sa clipesc. am 3 copii, e suficient
NOU
De-nșelat n-am făcut-o niciodată pentru că io trăiesc după vorba: ce ție nu-ți place, altuia nu-i face.
Știu c-am fost înșelat, că tipa, de fapt, umbla cu 3 deodată, io fiind unul dintre ei. Până la urmă am aflat că „alesul” a lăsat-o cu buza umflată.
NOU
Adica cum? I-a dat una in gura?
NOU
n-ai inselat daca nu te-a prins
NOU
corect
NOU
Cazul clasic de middle age crisis. Eu 35, ea 22, colega de serviciu. Timp de un an si ceva nu a aflat pana cand i-am spus eu si asta la presiunile celeilalte, trebuie sa recunosc ca pentru mine, in egoismul si lașitatea mea, situatia era confortabila. Am ramas impreuna datorita sotiei, s-a luptat din rasputeri sa ne refacem viata. Si chiar daca cineva o sa spuna ca ciorba reincalzita si alte lucruri, suntem ok. Sau cel putin asa imi place mie sa cred.
In perioada aia am descoperit mercurialul cu ora al hotelurilor din Bucuresti (desi nu pare, indiferent cât de lux se pretinde hotelul, la recepție poti negocia acest lucru). De asemenea, am descoperit ca solidaritatea masculina nu e doar in filme, de la complicitatea colegilor pana la polițistul care m-a iertat de amenda primita într-un loc care nu ar fi trebuit sa apară pe procesul verbal.
Motive? Pur si simplu s-a intamplat, nu era ceva dupa care sa alerg in mod conștient. De-aia sunt adeptul ideii ca la bărbați fidelitatea este egala cu lipsa de oportunități.
NOU
Am fost cam lipsit de oportunitati pana am facut nunta… dupa, parca in ciuda apareau oportunitatile, unele chiar insistente. Am ajuns la concluzia ca nu insel cel mai probabil din egoism nu neaparat din cauza zicalei dupa care imi ma cam ghidez in societate: ce ție nu-ți place, altuia nu-i face.
Nu as suporta sa ma uit la sotie stiind ca am inselat-o, numai gandul sa ajung intr-o astfel de ipostaza imi ridica parul pe spate.
NOU
Asta cu “la bărbați fidelitatea este egala cu lipsa de oportunități” pare direct o pagina din baietilor care nu au prea fost bagati in seama de fete in copilarie, adolescenta si etc. Genul de barbati care nu au fost “populari” cat de cat in liceu si studentie.
Sa inseli pe termen lung inseamna sa nu ai sange in cohones, sa iti distrugi starea de bine (aparenta) si linistea de acasa. Ca tu de fapt vrei altceva, dar nu ai chef de cearta, de mutat, de depus efort si toate cele. Boss, daca ai gasit pe cineva de care iti place si stai numai cu gandul la ea, desparte-te de actuala si aia e. Pentru ce sa te chinui sa tii minte minciunile si tot furisatul, si mai si distrugi un om pe langa tine. Din moment ce inseli si nu e doar un singur futai la betie sa zicem, e clar ca pe tine nu te multumeste ce ai acasa. Go hard or go home, parerea mea.
NOU
Am inselat in toate relatiile. Si fizic si mental si la nivel de flirt si intotdeauna am mintit ca nu e asa.
Am fost inselata in cea in care inca sunt si eu am tras sa ne “impacam”.
Mama l-a inselat pe tatal meu pe parcurul de vietii si fix inainte de moarte.
Cea mai buna prietena a divortat fara sa clipeasca pentru ca a inselat-o iubitul de peste 10 ani. S-a casatorit cu un turc si dupa ce au trecut de al doilea copil ala a inceput sa o trateze ca pe “fosta”. Dar acum il iarta, ca sunt copiii.
Ma mint in continuare ca iubirea exista, dar ca nu am eu energia pentru asa ceva.
(Barbatul pe care il iubesc este casatorit si are doi copii. Odata la un an-doi ne intalnim si atunci sunt singurele dati in care nimic altceva nu exista)
NOU
Nu, decând sunt împreună cu soția, de 22 de ani, nu am înșelat-o. Posibilități au fost, mai sunt din când în când, dar de ce? De futut mă fute perfect, de pierdut aș avea de pierdut în cazul unui divorț și nici de căutat alta în caz de despărțire nu am chef.
Între 17 și 24 de ani am “cunoscut” multe, foarte multe fete, o dată chiar mai multe deodată, mai deocheate, mai serioase, mai mici, mai mari, mai slabe, mai grase, mai frumoase, mai urate, puștoaice da, chiar și bătrâne (de vreo 33 de ani atunci). Cu toate am fost într-o relație, nu am înșelat pe niciuna, chit că relația ținea două, trei zile…
NOU
ce naste din pisica…
NOU
Tocmai pe principiul “ce naste din pisica…” un psihlog bun ar ajuta. Daca nu cumva ea e ok cu asta, fapt greu de crezut…
NOU
Îmi place Aliona.
NOU
si mie
NOU
Si mie, dar am auzit ca inseala.
NOU
Aliona, ne intalnim si noi la 1 an ?
NOU
@Aliona
Îmi pare sincer rău, meriți mult mai mult.
Pe de altă parte, nu ai nici o vină pentru trauma creată ție de către mama ta, dar … ai o vină tot mai mare, dacă nu te ocupi să îți vindeci acea traumă.
NOU
dude, cand esti depresiv, traumatizat, mintea ta are alti parametri. nu toti au puterea de a conștientiza
NOU
probabil ai dreptate și orice om trebuie sa își trăiască viața cât mai bine posibil.
NOU
Asta cu suntem chit nu prea am inteles-o, ce ai facut tu ca sa fie egalitate?
In rest sunt independent financiar, fac ce vreau/pe cine vreau.
NOU
Nu, dar am pățit o faza tare hazlie, chiar fost sfătuit de ex-a sa ma duc 😛
A fost un pic shocky si am stat ceva sa ma gândesc, cum o sa decurgă viata cu chestii de genul.
Nu-mi place promiscuitatea am preferat out, divorț si viata de la capăt.
Nu cred ca merg chestiile astea sau poate, cine știe.
NOU
Salut! Dacă plătești pentru acces la contul de onlyfans al unei cunoștințe comune, se cheamă că ai înșelat?
NOU
nu, ești fost bi-curious
NOU
Mi-a luat putin sa o prind pe asta…
NOU
Dar sa te mastuberzi la una live de pe chaturbate, o fi inselat? Ca daca e cu o colega de servici prin Skype, clar e inselat. Care-o fi diferenta? 😀
NOU
Plin de oameni onesti pe lumea asta.
Nu am inselat-o niciodata pe prima dragoste, si a durat opt ani. Dupa care ne-am despartit aiurea si m-am defectat pentru vesnicie. Nu in sensul ca niciuna nu merita, ci in cautarea perpetua a iubirii pierdute. Cumva, ca in “Dragostea in vremea holerei.”
Inselatul e o fuga de tine insuti. Daca ai putea fi liber in a fi cu cineva si ai putea vorbi fara teama de consecinte, nici nu ai avea nevoie sa inseli. Si inselatul nu este numai sexual, este masca pe care ti-o pui cand nu poti fi liber, de teama ca celalalt nu te-ar mai iubi sau aprecia sau whatever.
Din pacate, majoritatea dintre noi suntem niste imaturi emotional. Sau descoperim chestii dupa ce apar copii. Sau vedem ca o eventuala desperatire ne-ar schimba dramatic stilul de viata. Asa ca inselatul pare o solutie. De fapt, nu e, dar nu poti sti asta atat de bine decat dupa ce ai facut-o si ai avut curajul sa te uiti in oglinda.
NOU
Da, am inselat la un an de la casnicie, cand totul parea a fi pe duca, vorbeam deschis de divort, iar eu eram intr-o depresie crunta. Tipul cu care l-am inselat era un sociopat in adevaratul sens al cuvantului, respectand ca la carte patternul abuzatorilor pe care i-am avut de-a lungul vietii. Acum suntem amandoi mult mai bine in casnicie, el nu a aflat niciodata, si da, stiu, sunt o c…a ordinara, ca doar suntem o natie de maestri in a ne erija in judecatorii morali ai altora, niste virtuosi si neprihaniti.
Tot ce pot sa spun sunt urmatoarele: in chestiuni de genul asta nimic nu e alb-negru, rarisim se intampla ca unul din parteneri sa fie calaul si persecutorul absolut si celalalt victima absoluta. Inselatul la romani e demonizat, totul pare apocaliptic si nimic nu se mai poate salva. Uite ca se poate (am fost frumusel la terapie de cuplu pentru a scapa de demonii interiori, a ajutat). Autoflagelarea sufleteasca a continuat cativa ani buni dupa aceea, pana cand in viata mea a aparut o durere mult mai mare care, intr-un fel ciudat, m-a ajutat sa nu ma mai gandesc obsesiv la asta (pierderea unei sarcini in stadiu avansat).
Ati ramane stupefiati de frecventa a ceea ce catalogam noi drept “inselat” (fapt confirmat de psihologii care, intamplator, imi sunt prieteni). Sunt o gramada de cupluri care aleg sa-si salveze relatiile apeland atat la terapie individuala, cat si de cuplu. Sunt o gramada de cupluri care nu dau cu piciorul unei relatii de enspe ani si cauta solutii pentru redescoperirea a ceea ce s-a pierdut intre timp. Resorturile noastre interioare sunt atat de complicate, incat e stupid sa dai verdicte de genul “ciorba reincalzita, nu mai are acelasi gust”. Psihicul nostru are supape foarte bizare, uneori, prin care refuleaza, si cateodata nici n-are legatura cu partenerul. Vindecarea si acceptarea propriei vulnerabilitati, cat si a celui de langa tine, intelegerea in profunzime a lucrurilor si, in ultima instanta, iertarea sunt ale naibii de grele. Vehementa cu care privim inselatul, in termeni implacabili, poate fi o dovada de autosuficienta.
Suntem o natie de judecatori morali infailibili, dar daca ne-am diseca psihicul, ne-am speria de ceea ce am gasi inauntrul nostru.
Ati fi socati de numarul femeilor infidele, care aleg, totusi, sa lupte pentru relatia sau casnicia lor, si de multe ori chestia asta ramane sub tacere, incuiata intr-un sertar al mintii si discutata doar in cadrul psihoterapiei. Femei educate, activand in profesii competitive, care vor sa fie si mame bune, sotii bune si care, intr-un anumit moment al vietii, fac si acest lucru “reprobabil”. Sexul e doar o mica parte din angrenajul infidelitatii.
Repet, nu e ceva de dorit, dar se intampla atat de frecvent si e un subiect tabu, in special in randul femeilor, care de cele mai multe ori interiorizeaza si aleg sa cronicizeze durerea interioara.
Faptul ca intr-un anumit moment si intr-un anumit context un barbat sau o femeie au avut de-a face cu infidelitatea, nu ii demonizeaza, nu ii transforma in parteneri nedemni, in parinti rai, in oameni pentru care totul s-a sfarsit.
Travaliile noastre sufletesti de-a lungul vietii sunt foarte complicate. Suntem mult mai vulnerabili decat ne inchipuim si viata ne rezerva multe, si avem resursele sa ducem mult mai mult decat credem, inclusiv asa ceva.
Psihologul Esther Perel are o prelegere interesanta despre infidelitate, pentru cine e interesat: www.youtube-nocookie.com/embed/P2AUat93a8Q?feature=oembed
Astept lapidarea virtuala de rigoare.
NOU
asta cu terapie de cuplu si totusi el nu a aflat.. e degeaba.
NOU
@pitecantroapa
Scumpa si frumoasa doamna, zic asta serios pentru ca imi dau seama ca numai pitecantroapa nu sunteti, d-voastra sunteti scolita, educata, stiti ca nimic nu e ce pare, cunoasteti, analizati si prin urmare faceti fata crizelor civilizat, inteligent si elegant.
Dar amaratii, doamna, amaratii ce nu acces la educatie, la civilizatie, in caz de infidelitate, se bat, isi bat copiii, se despart, le raman copiii pe drumuri. Pe urma merg si ei mai departe, “isi refac viata”(ma tampesc cand aud expresia asta!) alaturi de alti amarati si de alti copii. Hai sa ne gandim la toti( sa nu fim ca Freud ce a studiat si el doar psihologia burgheziei) cand e vorba de consecinte.
Nu demonizez infidelitatea nimanui. Stiu ca iubirea trebuie alimentata si dintr-o parte si din alta si cand asta nu se intampla, apar dezechilibre!
Personal pot spune ca infidelitatea e tradarea suprema. Se otravesc fantani si se parjolesc pamanturi. In urma nu mai ramane decat cenusa. Sa o rascoleasca vantul ca eu nu sunt interesata!
NOU
Da esti…
De aia inseala barbatii, ca femeile le creaza ocazii. Glumesc…
Asta “boala” are un singur leac cum a precizat si Cetin la sfarsit de articol.
Pentru linistea sufleteasca: “no worry, be happy”.
NOU
Fara suparare, la cat ai insistat pe tema asta pare ca iti doresti sa te certi cu cineva pe internet din cauza ca ai inselat. Nu cred ca intereseaza pe nimeni CHIAR ATAT de tare
NOU
nu mai exista plus/minusurile pentru a fi lapidata anonim ori argumentat mai greu pentru ca ceea ce spui e valabil pentru orice om care se introspecteaza catusi de putin.
majoritatea oamenilor se identifica cu ego-ul lor, cu imaginea lor despre ei insisi pe care si-au construit-o astfel incat sa se incadreze societatii.
daca apar disonante intre ceea ce simti si ceea ce crezi ca ar trebui sa simti incepi sa suferi.
felicitari pentru constientizarea si acceptarea “umbrei”, iti trebuie curaj sa faci asta si tocmai de aceea pentru majoritatea oamenilor e nevoie de un “declansator” care sa-i puna in fata unor dileme refulate.
NOU
yep, de aia am scos votarea chizdii. oamenii nu mai aveau curajul sa spuna ce au pe suflet, ca veneau pitecantropii adevarati la justitia cu likeuri.
fata mosului, daca tu asa simti, asta te face fericita, aia e.
NOU
Si totusi, ce ma intriga pe mine e ca la un an de la casatorie, voi vorbeati deja de divort.
NOU
Post-edit: casatoria a avut loc dupa vreo 10 ani de relatie. In fine, am scris cele de mai sus ca un catharsis, fiecare e liber sa judece cum crede de cuviinta.
NOU
nimeni, absolut nimeni nu are dreptul sa te judece, incearca sa scapi de gandul asta.
NOU
Si cum facem cu cei care se autoproclama sefii vietii altora? Daca aia se dedau la a iti planifica inclusiv viata privata, crezi ca o vorba in vant aruncata la misto, cu iz de judecata, este rusinoasa? Baga baietii ca berila
NOU
Am avut la un moment dat o intelegere cu o tipa sa fim “friends with benefits”, iar pe parcurs am cunoscut alta care mi-a placut mai mult.
Tipa cu “friends with benefits” zicea ca am inselat-o, eu zic ca nu, ca doar am avut o intelegere de la bun inceput.
Voi ce ziceti? Am inselat sau nu? :))
NOU
nu
NOU
Nu mai pot cu tutele astea false. S-a gandit ca te prinde-n plasa si te schimba ea…
NOU
Da, doar pe tipa care si-a inselat prietena cu mine.
NOU
In prima relatie am fost inselat. Banuiesc ca a fost singura data cand am fost inselat, toata facultatea stia, mai putin eu. Am fost devastat cand am aflat, m-am gandit si la suicid. Ulterior am inselat in 80% din relatii atunci cand am avut ocazia. In actuala relatie, am inselat o data la inceput, a fost singura data cand m-am simtit vinovat, am inceput sa rup obiceiul inselatului mergand la masaj erotic odata la 1-2 luni cand simt ca am nevoie de ceva nou, stiu ca si asta este gresit insa nu ma simt la fel de vinovat, stiu sigur ca trebuie sa renunt si la obiceiul asta si sa merg la psiholog, tocmai de aceea saptamana viitoare am prima programare, imi e putin frica dar e for the best.
NOU
nu esti primul pe care il aud ca curvele nu sunt inselat. men are strange
NOU
Pai stai Bossulene, de ce ar fi mersul la curve inselat? Apelezi la un serviciu platit, nu te implici emotional… Sigur, asta daca nu esti mental la nivelul adolescenta si te indragostesti de o curva…
Cred ca treaba asta e perceputa prin macismul nostru latin, unde il pater familia trebuie din cand in cand sa-si dovedeasca siesi ca inca poate. Dupa care se intoarce acasa la nevasta, care stie si ii accepta supusa micile derapaje. Ca deh, e om bun, isi iubeste copiii… In perioada interbelica, in clasa mijlocie mic burgheza si decadenta de atunci, asta era o practica relativ frecventa.
Saaaaauuuuu, cum suntem papagali, ne place sa ne consideram un fel de sicilieni din filmele italienesti, dar unii mai second hand asa, si se stie clar ca fiecare sicilian e un don elegant, cu familie si copii nenumarati, dar care are abonament la bordelul din sat/oras, unde se duce in fiecare saptamana, bea o “grappa” cu matroana, dupa care aceasta ii prezinta fetele, el isi alege una, petrecand alaturi de ea cinci minute minunate, dupa care se intoarce la familie, se aseaza in capul mesei iar sotia si fetele din familie pun masa, cinand toti ca o familie fericita ce se afla. De ce cinci minute? Nu stiu bossilor, asa e in film, de unde sa stiu eu de ce doar 5 minute???
Serios acum, cred ca mersul la curve ascunde unele dorinte neimplinite, anumite practici sexuale pe care barbati si le doresc, dar considera ca nu e de demnitatea sotiei sa le practice, sau le este frica sa ceara asta. Inca anumite practici sexuale sunt vazute ca apanajul curvelor, sa zicem ca daca intr-un moment mai fierbinte sotia se apuca si ii face sex oral sotului, asta poate devine destul de suspicios. De unde a invatat ea sa faca asta, tovarasi? Iar daca il face bine, in mod clar a mai facut si cu altul, poate altii, si atunci… Cum ma mai pupi tu si pupi copiii cu gura asta spurcata, curvo???? Jap-jap, plansete, urlete, plec la mama, lasa-l ca e baiat bun, hai impacati-va, iar vup-vup-vup, iar jap-jap, divort. Sau e mai stangace, nu-i iese din prima, ala ramane cu impresia ca ceva nu e bine si vrea si a doua parere. Si o vrea de la o profesionista.
Apropos, sexul oral cu o alta doamna decat sotia intra la categoria inselat sau nu? Dar masturbarea cu gandul la… nu stiu, Viorik Dancila in tinerete, la ce categorie intra? Asta din urma intreb pentru un prieten.
NOU
Atunci la ce-ti mai trebuie sotie? O futi pe-aia moca si cand ti se mai scoala de un futut in cur te duci la curve? Hai ma lasi?
NOU
din cate stiu, nu.
NOU
Ender’s game..
NOU
N-am înțeles niciodată de ce se căsătorește lumea, iar apoi înșeală. Dacă tot nu-ți place proasta sau fraierul de lângă tine, de ce dracu’ vă luați? Doar așa, de sanchi? Să fie?
Dacă e să mă-ntrebați pe mine, io le-am iubit pe toantele alea. Doar că ele n-au știut ce vor. Nu cred că știu nici în ziua de azi.
NOU
Dar cand le-ai luat stiau, doar ca au uitat pe parcurs 🙂
NOU
@varucu: probabil ca da. De fiecare dată, la un pahar de vorbă, totul părea că e așa cum trebuie. Doar că…nu.
NOU
O data, prietena din facultate cu viitoarea (si actuala) sotie. Eram militar, iar prietena o cunostea pe prietena celui mai bun prieten al meu. Si cind s-au intilnit o data prin camin, se uitau pe pozele de la depunerea juramintului, cam la doua saptamani, “uite mama trec soldatii si sunt verzi ca elefantii”. Viitoara sotie era si ea acolo in camera, colega de grupa cu pretena tovarasului si a remarcat in poze ca eu eram mai chipes decat ceilalti. Dupa cateva zile imi spune tovarasul meu ca o tipa faina m-a remarcat in poze. Ei, ia sa vad eu cine e fata aia. Si cumva o poza a ajuns la mine, in care erau fetele undeva pe holul facultatii. Nu exista telefonie mobila atunci. Am avut un moment oaaau. Si ne-am vazut, ne-am placut, apoi am tinut-o asa secret cateva luni pina au terminat facultatea, apoi am rupt relatia cu partenera. Era o relatie de aproape 4 ani, mergea asa in inertie, fara directie, cel mai probabil urma o casatorie. Dupa 3 ani m-am casatorit cu actuala sotie.
Acum, cind virsta de 40 e deja departe, am o vecina de 40 divortata cu doi copii, care da de inteles cit se poate de clar fara subiect si predicat ca are nevoie, dupa doi ani de singuratate. Nu e genul meu, dar tentatia aia de middle age e puternica, oare cum o fi? Barbatu-sau a lasat-o brusc pentru ca e un control freak monster. Nevasta stie de intentiile vecinei, ca sunt evidente, si chiar discutam in gluma cind le mai da copiilor ei prajituri daca a ramas datoare cu ceva si cind plateste datoria.
NOU
In fiecare relatie am avut banuieli ca am fost inselata. La ultima am primit confirmarea dupa doi ani, cand m-am gasit in situatia ciudata de a o consola pe cea de dupa mine. El nu stie ca am aflat, asa ca la fiecare cativa ani incearca sa … ahem … sa ma bage in seama ca sa ramanem peieteni.
Eu n-am simtit niciodata nevoia sa insel. Am avut ghinionul ca de fiecare data cand am cunoscut un barbat asa de fain ca mi-as fi aruncat relatia curenta pe geam pentru o clipa de intimitate cu el, acel barbat sa fie nu fie doar luat, dar si foarte dedicat partenerei lui. Le-am invidiat si admirat pe femeile care au inspirat atata fidelitate.
NOU
Yep și nu sunt mândru deloc.. Dacă a-și putea sa dau timpul înapoi pt 3 futaiuri cu cântec nu se merita.. Tipa era și măritată și juca la mai multe capete… Relația mea de atunci era în deriva puternic.. Și am fost prea orb sa vad ce se întâmplă.. Și partea cea mai fucked up e ca i-am cunoscut si soțul.. Și pe amantul nr 2..oribil sentiment.. De aia uneori o laba e mai sănătoasă.
NOU
Nu stiu daca am fost inselat. Nu m-a interesat niciodata, atat timp cat langa mine se afla cineva care-mi acorda mie atentie si cu care traiam viata.
Eu am scapat la sex extraconjugal. atunci cand acasa lucrurile se intamplau din inertie cand casnicia era doar datorita unei harti si mai ales cand distanta fizica ne-a separat cate 5 zile din 7.
NOU
dupa parerea mea, omul nu e construit psihologic sa fie monogam. e ceva in psihicul nostru care in incercarea de a supravietui, vrea sa-si lase materialul genetic peste tot. faptul ca ne tinem stransi de monogamie e doar pentru a da o ordine si o predictibilitate vietilor noastre si a ne proteja ego-ul ca noi suntem cei mai buni pt cealalata persoana asa cum doream sa ne impresionam mereu parintii cand eram copii.
am crescut din parinti unde taica’meu a inceput sa insele la 1 an dupa ce ma nascusem eu, o data m-a si luat cu el la amanta caci n-avea cu cine sa ma lase. o vreme l-am condamnat moral dar trecand de varsta lui cand m-a avut pe mine realizez ca si el ca si mine era un copil la 25-26 de ani si ca barbatii la varsta aia ar da in orice gaura umeda mai degraba decat sa aiba grija de copil.
la inceputurile mele sentimentale n-am inselat caci vroiam sa ma insor la 20 insa relatie dupa relatie am ajuns sa fiu inselat si apoi pe la 27 am inceput sa insel si eu si in mod dubios, am constatat ca pot sa iubesc 2-3 femei in acelasi timp cu intensitati similare, unii zic ca nu e posibil, eu probabil am un complex maternal dubios si am nevoie de afectiunea femeilor.
Dupa 30 am inceput sa am relatii mai serioase, lungi si f lungi dar de inselat tot am inselat.
In ultima relatie in care sunt de niste ani n-am inselat fizic dar nu trece zi sa nu ma gandesc ca mi-as pune-o in trei cu partenera si prietenele ei. Am realizat ca ajuta sa-mi traiesc fanteziile in scris. Dupa ce termin de scris e ca si cum s-ar fi intamplat mental deja. Cred ca si asta se cheama inselat si probabil daca as avea oportunitatea fizica as insela si fizic.
Macar nu am fost tampit sa fac copii si sa-i tarasc prin aceeasi experienta pe care am avut-o si eu in copilarie caci la final cineva tot sufera: copilul ca nu are un parinte, sotia inselata, sotul cu fantezii si libido pentru mai multe. Unii n-au problemele astea, daca intr-adevar asa e si nu se mint pe ei insisi inseamna ca asta e perfectiunea spre care sa tindem.
NOU
N-am inselat fizic si nici n-o s-o fac, mi-e frica rau de karma. Doar daca ma gandesc ca as fi inselata mi se destrama lumea si mereu mi-a fost frica de treaba asta. Inselat cu gandul o facem toti, am facut-o si eu, iti mai zboara ochii, mai exista flirturi, si de o parte si de alta. Important e sa nu fie obisnuinte si sa nu deranjezi/umilesti partenerul dandu-le curs mai mult decat trebuie.
Inselata probabil am fost, dar nu am aflat niciodata.
NOU
Same here, sis. N-am inselat, n-am fost inselata.
N-as putea sa insel, nu pot, efectiv. Am destul creier, cat sa nu fac asa ceva, la mine e nu exista “nu mi-am dat seama cand s-a intamplat”. Ba iti dai seama, foarte bine, ca de-aia esti adult si ai pretentia sa fii tratat ca adult, ca se presupune ca ai discernamant. E lipsa de respect fata de fraierul care are incredere in mine. Cum ai zis si tu, as simti ca-l umilesc, ca il scuip in fata.
Increderea aia, pe care o oferi atat de greu, sa fie calcata in picioare chiar de omul cu care ai ales sa imparti bune si rele. Mai bine ma despart, daca simt ca nu mai e nimic si imi arde de altii. Nu as putea sa ma uit la el, sau sa dorm cu el in pat.
La fel m-as simti si daca mi-ar face el asta.
Aici depinde de fiecare, totusi. Eu vorbesc strict de mine. Sunt o persoana extrem de fidela, pe toate planurile (nu doar intr-o relatie, la absolut orice, de la colaborari profesionale, la un brand preferat de cosmetice, pana la coafeza sau io mai stiu ce porcarie). Asa mi-e felul.
La mine nu faza cu fututul e aia care ma doare, cand vine vorba de inselat. Ci partea aia sentimentala, unde el flirteaza cu ea, se gandeste la ea, cauta metode de a ma minti pe mine ca sa se vada cu ea, etc. Aia ar durea si m-as simti ca ultima proasta. N-as putea sa dau o a doua sansa ever, oricati ani am avea impreuna, din cauza durerii pe care as simti-o cand m-as uita la el.
Pana acum nu mi-a dat motive sa cred ca a calcat stramb, daca o fi sa aflu ceva, am plecat.
NOU
Ce rasplata pe masura!
De voi nu-mi e rusine, am zis lucruri mult mai personale pe-aici, ca sa nu zic ca m-am vazut si pe interior, intr-un fel. Fostii si actualii ma stiu de DeeDee sau pe-acolo, iar aia care nu ma stiu cu porecla asta… se vede bine cat de mult au tinut la mine.
Sa zicem ca am inselat pe vremea cand “a fi cu cineva” se citea “a vorbi cu cineva”, cand termenul pentru iubit era “prieten”, iar ceilalti prieteni trebuiau neaparat sa fie numiti doar “amici”. “Vorbitul” asta insemna iesit in parc, cate-un suc sau inghetata, cel mult plimbat de manuta, hai un pup fara limba odata la cateva zile. Mea culpa ca nu-mi dadui seama ca unii se credeau mai seriosi decat pareau in relatie si se suparau ca am iesit si cu altul intre timp, dar nu pot considera aia inselat. In general, ei erau cei care renuntau sa ma sune/ bipuiasca/ emailuiasca/ hi5uiasca dupa vreo trei saptamani, ii lasam putin, dupa care consideram relatia romantica anulata. Acum, cred ca stiu ce asteptau, dar lasa-i sa fie sanatosi.
Cand au inceput relatiile sa fie mai serioase, bai fix atunci au inceput ei sa ma insele pe mine. Adica cu tot tacamul. Si asa isi mai da omul seama cat de interpretabila e realitatea, poate pentru ei nu era o relatie serioasa, numai pentru mine. Singurul care m-a enervat peste masura a fost unul care obisnuia sa se certe cu mine cam fix inainte sa vina chiria. E, dupa cateva manevre de gen i-am zis ca mi s-au terminat banii (era genul care facea de 3 ori cat mine si tot mie imi cerea bani de tigari, am aflat ulterior ca – printre multe altele – isi inchiriase o garsoniera de rezerva, de la sine inteles pentru ce), m-am mutat cu niste prietene si l-am mai vazut de vreo doua ori de atunci. E singurul cu care nu vreau eu sa vorbesc, imi mai da mesaje ca i-am fost cea mai buna fosta si ca n-are ce sa-mi reproseze blablabla. Sanatate si lui!
In principiu, n-am ramas cu aia care m-au inselat (exceptand ala de mai sus, se intelege ca l-am reprimit doar pana cand m-am mutat), dar cred cateva lucruri despre asta:
– In general, nu-i vad rostul. Daca ajungi sa-ti urasti partenerul, despartiti-va, daca vrei distractie, stai burlac/ita pana nu mai poti, etc.
– Faza cu “e doar fizic” n-o inteleg deloc. Ori esti nesatul/a, ori nu va mai iubiti, ori o ai mica si cauti validare-n alta parte, ori te razbuni ca nu ti-a facut ciorbitza cum ti-o facea ma-ta, ori te-ai aprins dupa altcineva, etc. Nu gasesc niciun motiv bun pentru a face asta. Daca va puneti de acord, incercati ceva gen swinging, altfel las-o balta.
– Daca simti ca te-ndragostesti de cineva, vezi intai daca e pe bune, daca te tine, cum poti iesi cat mai corect din relatia actuala (deci nu fix inainte sa vina chiria/ rata, s-a inteles pan’ acolo-n spate?)
-Continuarea punctului anterior: Sunt mari sanse sa-ti treaca, precum sunt si sanse sa ti se para cea mai mare iubire imposibila si de fapt, cand deja ai “stricat” ce era inainte, te lamuresti ca nici actuala nu-i mai breaza, poate chiar dimpotriva. Nu zici nici sa ramai intr-o relatie absolut oribila, nici macar de dragul ratelor (cu atat mai putin al copiilor, pot scrie un roman intreg pe tema asta)
– Sa nu fie una pe care o vedeti des. Nu tuturor le iese sa ramana colegi, prieteni, vecini sau ce-or mai fi dupa o treaba ca asta. Daca o vezi tu des, situatia poate fi nasoala, daca o vede ea des, iarasi n-are sa-i pice bine, dand nas in nas.
– Daca esti genul care vrea sa zburde si nu prevezi vreo intentie de schimbare prea curand, ai varianta de a nu-ti face partener serios si/ sau ca tine. Unul care “sa te inteleaga”, dar sa fie opusul, nu cred ca exista, cel mult se preface si incearca sa te schimbe. Nu-ti crea singur/a mai multe probleme.
– Nu lua si nu da mai departe boli, fie ele si “micute”. Respecta-ti macar propriul corp, daca nu partenerul/a si eventualele progenituri, care alea chiar nu vor avea nicio vina.
Morala: Nu-l inselati pe Cetin, ca va prinde final destination.
Despre inselatul cu mancarea am zis la postarea despre bani. Sanatate si mie, sa nu mi se suie colesterolu’, glicemia si ce-o mai fi!
Hai, v-am lasat si pe voi sanatosi, ca merge actualu’ afara si-mi aduce ceva dulce. Sau asa a zis el 😛
NOU
Preacurvia este un pacat, am inteles asta, dar de la cate in sus se considera “prea”?
NOU
Dacă te încălzește cu ceva.. Am auzit de oameni care merg la curve și de 4 ori pe săptămână.
NOU
Aia e curvie normala, domestica.
Preacurvia e cand si curvele sunt casatorite:)
NOU
acum, in sfarsit, m-am lamurit
NOU
Preacurvia. Curvia in toată regula este iertata default.
NOU
pe actuala nevasta nu. niste chestii pe la inceputul relatiei dar sa zicem ca ea era side-ul 😉
in rest da. in prima relatie de ani aveam nevoie de ajutorul unei colege in sesiuni sa trec examenele si cerea sex in schimb. si pe la sfarsitul relatiei.
In a doua relatie de ani… o inselam ca era bipolara si avea faze cu lunile cand nu mai voia nimic in dormitor care erau tot mai dese. si oameni suntem…
Din ambele relatii am iesit pentru ca nu erau bune pentru mine, nu a fost un secret ca insel ca in general chiar sunt loial, imi fac datoria de barbat in relatie dar nici nu dorm in papuci. Si ambele m-au vrut inapoi… si nu a fost niciun moment discutia “ca ma inseli si nu ma vrei si esti distant”
Habar n-am daca am fost inselat si nici nu ma prea intereseaza… exclusivitatea asta sexuala sau inselatul doar prin sex ma plictisesc ingrozitor. Chiar nu cred ca pe asta se bazeaza relatiile. este bine sa fim exclusivi in pat, mai ales dpdv medical, dar nu e absolut necesar si in anumite situatii se poate trece peste asta fara niciun fel de probleme sau chiar sa fie un plus adus relatiei. cum zicea o doamna pensionara pe care o respect ” eu i-am cerut barbatului meu sa fie loial, nu prost!
indragosteala si umblatul cu fofilici cu altii, flori chestii, declaratii de iubire … daca se ajunge acolo chiar nu conteaza daca mai face cineva sex sau nu, oricum totul e dus naibii. Unele/unii nu se culca niciodata cu altii si oricum relatia e moarta, ingropata si cu parastasul facut.
In schimb daca cineva s-a dat la mine a fost informat despre statusul meu, ce sunt dispus sa fac si mai ales ce nu, si daca accepta asta e… facem ce am convenit. 😛
Eu nu umblu sa combin pe nimeni ca nu am timp, rabdare, chef si relatiile stabile imi consuma/ mi-au consumat suficienta energie.
NOU
Am fost inselat o data, in prima relatie. Si nu am mai fost la fel de atunci. Ulterior, am incercat cu un oarecare succes relatii deschise, pentru ca, invariabil, asta isi doreau ele. Din pacate, a lipsit mereu atasamentul. Nu am inselat, desi am fost deseori tentat sa o fac.
Intre timp, m-am casatorit, si ma pot bucura de o relatie fericita, iar traumele din trecut sunt de mult uitate.
NOU
doar putin.
NOU
varful?
NOU
Doar primii 18 cm
NOU
Nu-i problema, daca e mai mica de doi centimetri, nu se pune la inselat. Baga mare! Sau dupa posibilitati…
NOU
dupa posibilitati
NOU
“daca e mai mica de doi centimetri, nu se pune la inselat. ”
a. e ok. N-am inseleat dar de mai multe ori.
NOU
Am inselat-o pe fosta cu actuala, da’ numai cateva luni si pe urma i-am zis si ne-am despartit.
Am incercat o singura data sa o insel si pe actuala, dar nu a acceptat potentiala amanta (a tot flirtat cu mine si pana la urma m-a lasat cu ochii in soare, ca sa ma exprim elegant), deci nu se pune.
Acum e izolare, nevasta e tot timpul acasa, barurile sunt inchise, si sa vrei nu mai ai cu cine. Desi casiera de la mega avea niste ochi superbi azi dimineata, dar cu mastile astea nu poti sa stii daca n-are mustata.
NOU
Niciodata.
NOU
youtu.be/Vb_E4sNqdTk
NOU
Da, am inselat o singura data si a fost cel mai oribil lucru pe care l-am facut. Nu s-a intamplat nimic fizic, insa au fost o groaza de minciuni care au fost descoperite ulterior si s-a terminat totul. Am avut o relatie de 6 ani dintre care 2 la distanta. Desi au trecut cativa de atunci nu am reusit sa ma iert si nici nu stiu daca am sa pot sa o fac vreodata. Mi-e greu sa traiesc zi de zi cu mine, sa ma uit in oglinda si sa ma accept. Partenerul actual e cel cu care l-am inselat pe fostul si de multe ori ma uit la el si nu inteleg cum ma accepta asa. Nu mai vorbesc cu nimeni despre asta, am fost judecata foarte mult de cateva prietene si de mama mea si de atunci nici macar nu mai intru in discutii din astea; am observat in cercul meu de prieteni si in familie ca majoritatea considera tradarea suprema ca fiind inselatul si esti paria societatii daca ai facut asta, e ca si cum nu ai mai avea dreptul la niciun fel de fericire dupa, e o eticheta pusa-n frunte de care nu mai ai cum sa scapi. Mi-e rusine de mine si regret enorm, dar asta nu ajuta la nimic. As vrea sa cred ca nu l-am traumatizat pe viata, sa nu creada in continuare ca toate suntem asa. Am incercat sa fac si terapie, insa mi-a fost imposibil sa cred psihologul care incerca sa-mi arate ca am si parti bune si poate nu e doar vina mea, am renuntat dupa vreo 10 sedinte. Nu stiu daca am fost inselata, poate ca da, dar ar fi karma aici deci n-as avea ce comenta.
NOU
Ma abtin :))
NOU
realitatea e ca mi s-a parut atat de complicata miscarea asta incat plm…ain’t nobody got time for this shit.
NOU
da’ nu avem poliamorosi pe aici? subiectul asta cu inselatul e plictisitor…
NOU
ia explica-ne
NOU
de exemplu cupluri de 3….
NOU
Poliamorosii sunt rari, pentru ca oamenii nu comunica.
Daca oamenii ar fi deschisi de la inceput ‘uite, eu sunt poli/ mono”, nu ar mai suferi atatia.
Oricat de indragostita as fi, as prefera sa mi se spuna “lady, eu sunt poli, nu pot sa rezist cu o singura femeie” si mi-as strange mana frumos cu el, iar el ar fi liber sa gaseasca o tipa la fel de poli. Te salvezi de o durere de cap, de la bun inceput.
Numai ca poliamoreala asta se accepta doar de catre barbati, pentru barbati. Daca o femeie vrea mai multi parteneri, de regula tipul respectiv, oricat de poli e el, devine fidel ca naiba, cand e vorba sa-i calareasca altii haremul :))))
Bine, in cazul poliamorosilor, nu se pune vorba de infidelitate, ca se presupune ca traiesc cu totii in armonie.
Din pacate, la noi inselatul e acceptat ca ceva normal (chiar daca e aratat cu degetul), iar poligamia este considerata desfranare si lucratura diavolului. Adica, mai bine sa iti faci partenerul sa sufere, decat sa traiesti fericit, la un loc cu altii care au aceleasi placeri ca tine.
NOU
nimanui nu ii place sa ii fie mututa proprietatea, se numeste ownership pride
NOU
@Cetin: aha. Si atunci sa inteleg ca mututul proprietatii altuia, chiar daca e consensual, se numeste intrare prin efractie? Ca violarea proprietatii mise pare prea dur…
NOU
pai daca proprietatea vine de buna voie…
NOU
@Jupaneasa, sunt mai multe relatii de poliamorie decat iti poti imagina in care femeile sunt initiatoarele.
Sa nu mai zic de relatiile de tip swinger, cuckqueans, cucks, ace of spades, queen of spades. Romania underground e plina. Nu sunt atat de promovate ca in afara dar exista.
NOU
@Genghis Han (bunicul lui Kublai)
Orice activitate sexuala ce nu se desfasoara alaturi de si cu sotia/sotul se cheama infidelitate. Punct. Fara virgula:))
Of, chiar ii mai arde cuiva de asa ceva, in vremuri de corona? Oare nu acum e momentul in care ar trebui sa avem o revelatie despre viata si despre tot ce credem noi ca apartine vietii? Sa ne gandim ca poate viata e cu totul altceva decat ce am crezut pana acum?
La inceputul acestui dezastru nu mai ascultam muzica din respect pentru cei care au murit. A tinut doar o vreme si astfel am descoperit ca in ciuda celor mai cumplite crize omului ii este greu sa se schimbe! In ce ma priveste, am ramas aceeasi de dinainte.Cu nici un pic mai buna, asa cum ar fi trebuit! Nu pot decat sa zic: Dumnezeu cu mila!
NOU
N-am inselat niciodata ca nu ma lasa constiinta. Acu nu mai am constiinta insa sunt prea zgarcit si lenes sa insel.
S-a intamplat sa mai fiu inselat, n-am pus mare pret pe asta, nu-mi impart viata cu o femeie pentru promisiunea ca-mi da doar mie xda ei, consider ca-s alte lucruri mai importante, fidelitatea fizica mi se pare un moft. Plus ca daca ea e scoasa in oras de altu asta inseamna ca eu am facut o economie.
NOU
la mutut la fel, ai economisit energie
NOU
@L.G.. incearca sa depasesti cumva situatia. Chiar nu e important ce cred cei din jurul tau, mai ales daca nu-ti sunt sprijin! Nu trebuie sa le dai socoteala, e ceva ce s-a intamplat intre tine, fostul, actualul, nu-i priveste pe restul!
Daca consideri ca ai gresit, asuma-ti asta si fa-o lectie de viata. Ca doare, e normal; dintr-un motiv anume, cred ca vezi ce s-a intamplat ca pe o pierdere. Poate l-ai iubit pe om mai mult decat ai stiut.
Poate te-ar ajuta o discutie cu fostul. Gandeste-te la ce te-ar putea ajuta si treci la actiune ca sa nu te mai chinuiesti atat ca nu ai omorat pe nimeni.
NOU
Dacă tot suntem anonimi uite recunosc: nu am înșelat niciodată și nici nu am fost
NOU
Redtube si Porhub se pun? 😀 Daca da, ar geme blogul de inselati/inselate!
NOU
Da, e complicat. Inainte sa o fac as fi zis ca nu, dar viata mi-a aratat ca nu e asa simplu. Ca nu sunt decizii simple sau logice si ca problema e mai complexa.
Ce am invatat din asta este ca e ok sa te simti vinovat, sa te accepti ca inseli, ca s-ar putea sa fie din diferite cauze ( inclusiv sotie, prietena sau poate chiar viata ) si sa nu-i mai judeci pe ceilalti care fac asta.
Cel mai important lucru este ca daca o iubesti pe sotie sau prietena si vrei sa mearga relatia in contiuare atunci sa nu-i spui ca ai inselat-o, nu trebuie sa stie si nu o ajuta cu nimic ( daca ai inselat traieste cu asta si treci peste ).
Dupa cum zice cineva mai sus, eu merg la psiholog, am inteles multe despre mine si de ce fac asta, dar logica nu bate chimia sau nevoia psihica.
La final tre doar sa accepti consecintele actiunilor tale.