Săptămâna trecută am fost să ne luăm un covor în living. Precedentul l-am făcut giveaway, pentru că Igor de abia intrase în viața noastră și ne-am temut că va fi la fel de zăbăuc ca precedentul animal al casei și va urina incontinent pe unde apucă, mai ales că era băiețel. După aceea am aflat că, de fapt, avem un cățel incredibil de inteligent, care nu are nicio treabă cu astea, dar na, deja făcusem giveawayul.

Așa că am purces prin magazinele de profil din capitală, să vedem un covor care să se muleze pe cerințele noastre. Adică de vreo 3×3 sau 3×4, să aibă firul lung, foarte lung și să se simtă plăcut la atingere.

În anii trecuți, era simplu. Te duceai la Proges, care era furnizorul pentru toate celelalte gen Praktiker, Hornbach etc, alegeai ce covor/mochetă doreai, pentru că aveau 1 milion de modele, la cel mai bun preț de pe piață și cam aia era, problem solved.

Vă zic, am fost în probabil toate magazinele mari de profil. Nimic, nimic. Covoare cu model hippy, gen covoare persane dar cu motive de preș țărănesc, covoare în 200000 de culori sau cu fluturi și mochete de birou. Atât. NIMIC altceva, nicăieri, nici măcar la prețuri obscene, nimic cu fir lung, nimic plăcut la atingere.

Rezultatul?
Ne-am dus la Ikea, ne-am luat primul covor care ne plăcuse și aia a fost. Practic, nu știu dacă am mai cumpărat vreo mobilă sau accesoriu de casă care să nu fie de la Ikea. Raport calitate/preț plus diversitate, imbatabil.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.