copiii si confortul

În sfârșit, am terminat brambureala cu casele și acum asamblăm chestii, de la prima oră. Vine fiul, tacticos și mă întreabă Tati, unde stau? Desigur, prin living e un haos de fotolii demontate, scaune de birou etc.

Se apucă tati și montează la repezeală cel mai moale scaun directorial pe care îl posedă, îi dă o cârpă, să nu mai aibă praf, după care se întoarce, mândru și transpirat, către fiu, să îl invite să stea jos.

Doar că fiul a decis că cel mai vai de mama lui scaun din casă, o porcărie de lemn, folosită de electrician ca să monteze corpurile de iluminat, este cel mai commod lucru pe care poate sta. Și nici nu se uită la scaunul pentru care și-a dat tacsu duhul.

Well…