O familie disfuncțională

Am o nelămurire.

Și dvs și noi (mai mult sau mai puțin) avem o experiență de viață unică, pe care nu are nimeni altcineva cum s-o (re)trăiască. Am văzut multe, am auzit multe, am simțit multe.

Însă, te uiți la unii oameni, ca ăștia, vezi câtă putreziciune e în ei. Ce mizerie umană, ce lipsă de etică (ce moralitate), ce profund avariați sunt, nu faci decât să te întrebi, dacă ai putea chiar pe ei: „De ce exiști așa, de ce te manifești așa?”

La ăștia cu bani, cu legături cu fosta/actuala nomenclatură, la unii care își fac găști/facțiuni pe teritoriu (de la masonerie la grupuri infracționale înalte, respectiv servicii), care pun tot felul de filtraje total descreierate împotriva tuturor (mai puțin de-ai lor evident), care fac jocul sau orchestrează tot felul de jocuri mizere… să te uiți și să te întrebi, chiar și cu păcatele și viciile tale (parcă, mai puțin groaznice), de ce funcționează ăștia așa.

Întrebarea e extrem, extrem de naivă; e ca și cum i-ai fi întrebat pe Vișinescu și Ficior de ce au simțit nevoia/plăcerea să tortureze, sau pe Ceaușescu să simtă nevoia să dea ordine să se tragă în mulțime iar securiștii & armata să asculte fără obiecții, astăzi, să fii demnitar de jocuri politice (prost, deștept, nu contează) încât să aprobi scheme care clar dăunează tuturor (de la bani, la oportunitate) și să te culci liniștit cu ideea că „dacă erau alții, făceau la fel” sau că „dacă nu mă omoară nimeni, înseamnă că și ei își dau acordul”.
De unde instinctul ăsta, de unde apucătura asta, de unde impulsul ăsta?

Tot citesc din cartea lui Rizea și mă crucesc (nici măcar religios nu sunt) ce monștrii patibulari conduc România și ce nebunie fricoasă există în societate.

Iar ăsta/ăștia vor scăpa fiindcă, cel mai probabil, se află în grupul hermetic sau facțiunea hermetică reprezentată de Hăineală.