Sunt într-o relație cu iubitul meu din liceu de peste 10 ani. Ne-am îndrăgostit unul de celălalt de când eram în clasa a 11 a și, de atunci, suntem împreună, aproape nedespărțiți. Ne-am mutat amândoi împreună cu chirie de la 19 ani, ne-am susținut reciproc în facultate, am făcut amândoi ASE-ul și acum lucrăm împreună într-o corporație cu sediul în Cluj.

Am avut o viață frumoasă împreună, din toate punctele de vedere, inclusiv din punct de vedere sexual. Fiind de atâta timp împreună, începându-ne amândoi viața sexuală unul cu celălalt, am descoperit amândoi, fără jenă, tot ce era de descoperit în domeniu. Și prin asta, înțeleg tot, de la cătușe la strap-on.

Acum câteva luni, m-amtrezit cu o idee de la el. Că ar vrea să încercă sexul și cu altcineva. O altă femeie, desigur. Am fost de acord, părea funny ideea și, oricum, în cercul nostru de prieteni aveam la cine să apelăm pentru asta.

Și așa a fost, a fost funny, ne-am distrat bine, a fost un joc și inocent și matur și am învățat că poate fi foarte plăcut să îți ajuți iubitul să intre în altă femeie.

Doar că eu am crezut că asta va fi o experiență one time și vom merge mai departe. Doar că el nu a simțit-o așa și insistă să ne mai întâlnim. Ne-am mai întâlnit de atunci, dar eu nu sunt bisexuală, prin urmare, după interesul evident de prima dată, a intervenit blazarea, pentru că femeile nu sunt ceea ce am nevoie. Și așa am ajuns spectatoare la actele sexuale ale iubitului meu cu altă femeie.

Acum îmi spune că, dacă nu am chef, se duce el până la ea, rezolvă treaba și vine. Că e doar un 3some în doi și faptul că știu de el înseamnă că e ok.

Dar pentru mine nu e ok. Și încep să simt de parcă m-ar înșela. Mai ales că frecvența, durata și romantismul actelor dintre noi s-a rărit la maxim și îl simt că de abia așteaptă să meargă să facă sex cu cealaltă.

Ok, e posibil să se fi plictisit de mine și să vrea să mai varieze. Dar simt că tot ce am făcut împreună se duce naibii și nu știu ce aș putea să fac. Mă gândesc că poate am greșit acceptând de la început asta. Dar dacă nu acceptam, nu s-ar fi dus singur să își satisfacă curiozitatea?

Și nu știu ce să fac.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.