Buna, Arhi.
Asta e legat de postarea cu X factor. Prefer sa dau o anonima; nu stiu cat am voie sa “dau din casa”, desi n-am semnat nimic.

La emisiunea asta numai o mica fractiune din toti cei veniti acolo (cred ca sub un sfert) ajung de fapt la juriul acela format din trei, adica faza aratata la TV. Cand am fost eu (in iunie 2013), preselectiile au decurs cam asa:
Concurentii (toti) au fost chemati la ora 10 dimineata, filmarile au inceput dupa aproximativ inca o ora si au durat cam patru ore in total.

A se nota ca era soare si canicula. S-a filmat ce s-a filmat, apoi, cand au tras toate cadrele necesare, s-a inceput primirea concurentilor inauntru. Dupa inca o ora si ceva, nici macar 50 (dupa ochii mei) dintre ei nu apucasera sa intre, iar unei fete i s-a facut rau (facuse insolatie, chiar era dogoreala), a vomat si a fost luata de echipajul SMURD care era prezent. Partea asta m-as fi asteptat sa fie data la TV, dar n-am vazut-o niciodata. Eu m-am bronzat cu maieu si cu ochelari de soare cu ocazia asta, a trebuit sa le povestesc tuturor ca n-am fost la mare, ci la X factor.

Inauntru, nu urma sa ajungi direct la juriul pe care il vedem pe ecran, ci intr-un fel de hol mare, cu cateva paravane de hartie. Ei bine, acolo te evalua o persoana pe un scaun (eu speram macar sa ma respinga Crina Mardare, daca tot era asta situatia) si erai obligat sa tipi din toti rarunchii, sa-i acoperi si pe ceilalti, plus zgomotul de fond, in loc sa ti se ofere un amarat de microfon (ca la Megastar, de exemplu).

Nu mi se pare o evaluare obiectiva, probabil au fost admisi doar cei care urlau cat mai tare (nu stiu, nu am urmarit sezonul asta), indiferent de talent, de intinderea vocala, de timbru, etc. Chiar nu-mi dau seama.

Prima parte, cea de patru ore in soare, sa zicem ca ar fi de inteles, le trebuiau cadre, dar cea de-a doua mi se pare cel putin jenanta. Daca sunt prea multi concurenti, atunci pre-preselectia ar fi putut fi facuta cerandu-le acestora sa trimita un demo inainte de a se prezenta sau, eventual, sa fie sunati si rugati sa cante la telefon. Nu sunt astea solutiile ideale, dar nici paravanele acelea nu sunt o optiune corecta si relevanta.

Am fost la multe preselectii, auditii, casting-uri, mai bune si mai rele, mai mici si mai mari, la toate la care am fost eu au fost respinse voci foarte bune, care n-au aparut niciodata pe post, stiu ca toata stralucirea “de pe sticla” e bine slefuita si ca bucataria interna e cu totul alta, dar pre-preselectia asta si conditiile in care a fost organizata mi-a lasat un gust mult, mult prea amar.

Le transmit toate gandurile mele bune tuturor celor care au trecut prin astfel de experiente.
Multumesc.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.