Pentru că vin cu obiceiurile lor mizerabile, pentru că sunt murdari, gălăgioși, au zero respect față de viața localnicilor sau a oricărei alte ființe vii, consideră că dacă au ales să își cheltuiască bănuții greu munciți în Țara Soarelui Răsare, au dreptul de a face orice și că clientul nostru este stăpânul nostru.
Și de aia o să ajungă Japonia să își închidă porțile pentru turismul de masă și o să vedeți florile de cireș de la Kyoto doar în poze.
Pe de altă parte, așa cum zicea și un comentator ieri, în afară de plimbat și văzut chestii, ce mai e de făcut în Japonia, dacă nu mănânci pește crud, nu îți place sake și nici florile de cireș nu te dau pe spate?
Ce a mai cautat lumea pe Google
- atacant medicament
- acc tuse
- biciclistii au voie pe sosea
- a certa in engleza
- augmentin pret help net
- apartament mamaia nord navodari
- 208 euro in lei
- body count ce inseamna
- ati reusit
- bomboane coliva
Soapland cu finalizare!
Hai domne, ca nu merg chiar asa multi romani in Japonia…
berea este buna
Mi se pare echitabil sa călătorești jdemii de km ca să bei bere. Până-n Japonia, nu găsești nicăieri bere bună,nici măcar la profi-ul de lângă bloc.
Ia mai da-i in plm de japoneji cutremurati!
vorbesti cu dnul Pascu si pentru suma modica de ~5500 eur / persoana iti face el programul.
Sau cu Terra incognita la numai si decat ~3200 EUR / persoana in noiembrie anu asta. programul tot asa facut
“Ce facem în țara X în afară de plimbat și vizitat, dacă nu-ți plac mâncarea și băutura locale?”
Poate țara X nu e pentru tine, zic.
Merită citită “The thousand autumns of Jacob de Zoet” de David Mitchell (“Cloud Atlas”) pentru o romanță istorică care trece de ce e în “Shogun”. Tipul chiar a trăit în Japonia și e căsătorit cu o japoneză.
Baruri rock în Roppongi când la 3 dimineața vin oamenii de la companii să se îmbete și să plece înapoi la muncă la 8, de exemplu, e ceva ce nu ai ocazia să vezi în alte părți.
asta suna a ce faceam noi in facultate: baut ca porcii in regie pana la 5, dupa acasa sau camin, dus si la 8 la facultate. sau chef in Moxa pana pe la 3-4, dupa saorma si dupa dus si facultate. 🙂
Poti vedea asta pe o groaza de canale cu “tokio salaryman”, sunt foarte bine facute si foarte naturale. De catre japonezi.
Mancarea japoneza nu se rezuma doar la peste crud. Au o gramada de mancaruri pe baza de pork , pui si sa nu uitam vestitele vacute wagyu. In Japonia ai tot ce vrei din punct de vedere al naturii, munti ,vulcani ,plaje , peisaje etc. Trebuie doar sa calatoresti in afara zonelor mult discutate. Bineinteles ca nu se merita ca roman sa calatoresti doar pentru un singur lucru care il poti gasi si in Italia dar , combini mancare, baruri si cluburi cu pescuit la rama cu ochi oblici. Am fost in Japonia de 2 ori , am fost in Corea Singapore si o sa calatoresc in China dar pana acum, m-as intoarce in Japonia fara nici o problema caci nu m-as plictisi asa de curand.
Te vad om umblat, intrebare, omul care vrea sfaturi e din Ploiesti, chiar crezi ca se merita sa vezi alte tari cand stai in orasul ala unic din mai multe puncte de vedere?
@V nu vad relevanta unde locuieste cu ce isi doreste. Fiecare are un bucket list si multora Japonia este pe lista. Poate are o mina de argint si prefera Ploiesti decat Duubai.
Eu mă merit, tu te meriți, el/ea se merită….PLM, în curând o să se elimine toate regulile de scriere, că ne încurcă din ce în ce mai mult!
@tano există chiar și salarywomen romano japoneze care își documentează viața de salary woman. Caut-o pe marie umemura pe Instagram.
Am selectat o mică parte din ce spune acolo în filmuleț. Sunt 100% singur că mai puțin de 1 din 100 au remarcat acest scurt paragraf deși sunteți pe aici oameni relativ intelihentes.
“De fapt, a fost nevoie de peste un deceniu de acțiuni de curățare în masă inițiate de guvern, de campanii de educare și de sensibilizare a publicului pentru a rezolva această problemă și a crea imaginea de țară curată și imaculată de care se bucură Japonia astăzi.”
Asta e de la mine – și amenzi – pentru absolut toți, fără cumetrii, frății sau nepotisme.
Rețineți însă DE PESTE UN DECENIU la ei, la noi mai puneți cu indulgență 5 ani să fie 15 ca să nu fie 20.
micule Brucan…20 de ani e doar ca sa inceapa si sa se stabileasca cine fura primul
Alegerea unor numere din doar două cifre pentru estimarea timpului necesar unei schimbări de anvergura asta pe plan local e dovadă de optimism incurabil.
oameni tineti. cum era brucan cand a facut predictia
Stimabile Peredhil, eu aș zice naiv-prostuț că de multe ori uit să închid cutia Pandorei zicându-mi poate totuși.
Din trecutu-mi glorios “Profeții despre trecut” – ai întors o pagină din care nu se mai disting prea multe. Pe atunci cred că-l citeam pe Karl May – Comoara din Lacul de Argint. Cum îl chema pe calul lui Winetou? că am uitat…
cuțu cuțu
Domne, mie îmi plac japonezele. De fapt am un kink cam barosan cu asiatice, dar japonezele sunt chiar altceva. Nu zic că toate, dar se mai găsesc…
Am bălit ani de zile după una, frumușică, elegantă, delicată, enigmatică, alea…
Problema era de fapt două probleme: ea fusese măritată cu un porc polonez care se purtase cum știu ei mai bine, adică răsturnase cu râtul troaca aruncând biata femeie într-o depresie cruntă, și păpușica asta era BFF cu o columbiancă, adică tipa cu care o ardeam la timpul ăla; de fapt așa am cunoscut-o pe japoneză. O luam cu noi pe la restaurante, filme, salsa dancing, etc. La vremea aia eu eram băgat adânc în romanele lui Murakami, aveam ca să zic așa, un cârlig la ea, căci mă mai băgam în seamă și o întrebam chestii de pe la ei…
Dar, japoneza de acum fugea de relații cu bărbați europeni ca de dracu, iar cu gagica mea era soră, cred că își împrumutau și chiloții una alteia. Pe mine nu m-ar fi deranjat un 3some, mai ales că asta a mea era cam rece, nu frigidă, dar pe aproape – fiind educată catolică, niciodată măritată, cu huge guilt când duceam pionierul la ecluză, destul de rar. Așa că n-am reușit să o combin pe păpușica asta nici după ce am terminat cu ailaltă. Eram prieteni și pe FB, când am scos-o pe ex-a din listă, m-am scos și ea pe mine. Păpușica, adică.
Ce să mai zic?
Am stalkerit-o un pic pe FB și am aflat că japoneza avea și o soră geamănă – identic twins, bă, dar chiar nu le deosebeai… – rămasă în Yokohama, single, care mie mi se părea și mai hot. Fix cazul cu Fuk Mi și Fuk Tu, începusem să vorbesc ca Austin Powers :))
Chestii negative: Sunt foarte politicoase, dar nu știi niciodată ce gândesc cu adevărat, dară-mi-te ce simt. Asta e valabil la mai multe asiatice: chinezoaice, coreene, japoneze, etc.
am auzit si eu ca nu poti sti niciodata ce gandeste despre tine de fapt un asiatic japo, chin sau kor. fie si nevastă-ta, motivele pentru care e cu tine pot eluda intelegerea universala a fenomenului
Stiti cum canta Koothrappali cand vedea o femeie? Eram pentru prima data la Paris, 2003, haidam repede sa urcam pe turn. Si erau trei fete japoneze, piese, una si una. Se duc ai mei sa le cheme sa ne faca niste poze, ei nu vorbeau bine nici limba materna, au zis ca ma descurc eu. Au venit toate trei zambitoare si eu scanceam ca un catel calcat de tramvai. Cred ca mai am pe undeva poza facuta de ele, Doamne fereste…
sa o vedem
Egipt, resort, excursie Hurghada, pe la morții lor pe acolo, duși prin turist trap unde toți erau ca țiganii de la noi și cineva din autocar îi zice ghidului:
– Da nu puteți cumva să schimbați ceva cu țigăneala asta de la voi? Noi, în Europa nu suntem obișnuiți cu așa ceva. Poate vorbiți cu cei pe unde duceți turiștii să-și schimbe obiceiurile.
Și-a dat ăla ochii peste cap și nu a mai zis nimic.
Ma duc eu luna viitoare, la intoarcere scriu cum a fost daca intereseaza pe cineva. Doar ca eu am prostul obicei de a nu ma plange de orice si imi place sa gasesc ceva pozitiv in tot.
Mi-am dat seama putin cam tarziu in viata ca daca vrei sa te convingi de ceva, tre sa vezi cu ochii tai. Ca asa multi ani nu m-am dus in Paris ca scria pe net ca e urat, pana cand m-am dus. Si acum e orasul meu preferat din lume.
astept articolul cu maxim interes