Am si eu o întrebare de om care, după mulți ani, își ține acum câinele într-un apartament și l-a luat de mic.
Deci poate nu știți, eu am și o cățea, Masha, pe lângă motanul Maxențiu, alintat Paxi.

Pe Masha am luat-o de la un așa zis adăpost de câini, unde voiau să o omoare prin înfometare, era singura femelă rămasă de generația ei de pui, nimeni nu voia să o cumpere, are niște trăsături de border collie, dar cred că e vizibil maidaneză. Era atât de slabă când am luat-o, încât nu putea să stea pe picioarele din spate, a trebuit să o ducem în brațe. Plină de exeme, cu părul căzut pe bot, cu urme de mușcături pe tot corpul, nu cred că ar mai fi trăit o săptămână. Da, am dat 750 de lei ca să o scoatem de acolo.

Anyway, Masha e bine, acum, deși, în timp, o dată, și-a rupt piciorul, căzând pe niște scări, probabil avusese cea mai bună alimentație cu calciu din istoria cățeilor sau ceva. Acum are lampadar pe cap pentru că am sterilizat-o, a împlinit un an.

Ce voiam să întreb este voi de câte ori duceți câinele afară? Eu tot aud legende de la oameni că îl duc o dată dimineața și o dată seara, dar eu pe Masha o duc la 7 dimineața, la 12, la 18 și la 22, pentru că altfel îi ies ochii din cap ca la melc și are o privire lacrimogenă, după care se pișă în vreun colț ferit.

Există metode de antrenament sau așa o să o ducem forever, până mă mut, iarăși, la curte?

Dacă v-a plăcut ce ați citit, dacă știți că am rămas din ce în ce mai puțini oameni verticali, avem și noi nevoie de voi.

Alte articole din arhiva de aur