Contul meu
Nu mai știu cum petrec românii paștile în ultima perioadă. Am 15 ani de când, în mod exclusiv, petrec absolut orice sărbătoare doar cu familia pe care mi-am creat-o eu personal și pentru care eu sunt părinte. Și ai căror membri nu se sperie când intru pe ușă și nu se încrâncenează carnea pe ei, știind că urmează, inevitabil, scandal, bătaie, urlete, vecini chemați ca martori și restul de căcaturi de care e pasionat creștinul român clasic.
La mine, paștele începeau cu vreo 2 săptămâni înainte. Dar e valabil și pentru Crăciun. În acele două săptămâni de avans, începea întrecerea pe cartier între gospodine, care întoarce mai repede casa pe dos. Practic, timp de 2 săptămâni trăiam pe linoleum, cu covoarele strânse, sau preșurile stil, pentru că trebuia ca lumea să știe că se face curat, cu pioșenie. Sincer, nici acum nu realizez de ce, maică-mea nu a fost niciodat vreo credincioasă, nici nu cred că are credințe de astea dubioase cu zei, dumnezei și sfinți.
Cumva, cu ajutorul lui dumnezeu, era posibil să și văruim în perioada aia, ca să se simtă mirosul de curat. Dacă scăpam de văruit, trebuia să iau covoarele în cârcă, să le car 9 etaje, până în curtea blocului, unde trebuia să le bat până nu mai sare praful din ele. Băbăieț, vă zic, am niște cicatrici șterse, pe knuckles, de la datul cu mâna ținând mizeria aia de bătător, peste covoarele alea de iută sau ce dracu era materialul ăla care, după o perioadă de frecat de el, începea să îți lase răni. Mai schimbai mâna, până se făceau răni și pe cealaltă, după care aia era, era game of pain, care mână rezistă mai mult la durere.
După care, odihnit și relaxat, căram covoarele alte 9 etaje, dar acum, la deal (am fost un copil pirpiriu și slab până în clasa a 10 a, în vara căreia am crescut vreo 17 cm, până la actualii 1.80. Pe la 14 ani aveam 1.50 și ceva. De la ce bine hrăniți eram de statul socialist științific. Ca idee, fii-miu are 1.77 la 12 ani. Bunicul lui avea 1.90).
Asta era partea funny a sărbătorilor, că mai erai cu un prieten prin curte, mai râdeai, te mai ajutai. Partea nefunny era că trebuia să punem pe masă cele cuvenite. Și cele cuvenite nu aveai de unde să le iei. Nu exista nimic. Nu că nu existau carne, legume și restul. Nu existau ouă. Deloc. Nu exista vopsea de ouă, clasicul Gallus, se dădea pe sub mână, cu șpagă, de la doamna de la alimentară. Paștele, popor ortodox clasic, ouă doar la posesor. Și exista o rețea de informații în cartier, care pornea, cred, de la fetele de la aprozar sau de la alimentara, depinde unde veneau ouăle.
Fetele aflau din timp și trimiteau răspândacii prin cartier, vedeți că vin ouă. Nu o făceau de drag, stați liniștiți, sau de bunătatea sufletului. cei care își permiteau și erau în cercul select, trimiteau bani și doamnele le puneau deoparte, când veneau ouăle, cele două cartoane clasice. Restul, noi, plebea, pleava, începeam să ne adunăm la cozi. Coada la alimentară era aici, unde e ușa aia cu manșon de metal pe încuietoare. Nu existau acele construcții acolo pe treapta aia lungă, iar oamenii se așezau la coadă, pe câte 3 rânduri, înspre dreapta, până în capătul blocului. După care coada venea înapoi, de unde pornise, de data asta pe stradă, de obicei mult, până în celălalt capăt al blocului, tot pe câte 3-4 rânduri. Când începeau să se adune oameni până la ușa aceea de metal, de obicei începeau bărbații să facă cordoane, ca să evite băgatul în față. Bine, elanul ăsta ținea până când veneau ouăle, că, după aia, cei de la cordoane ori fugeau la rând, ori se băgau ei în față. Sau plecau pentru că veneau zeci de țigani, care începeau să se înghesuie anumit în rânduri, urlând și lovind oamenii, ca să se creeze busculadă și să poată se se bage în față.
Când veneau ouăle începea adevăratul iad. Inevitabil, în aglomerația aceea, cineva își scăpa cele 2 cartoane de ouă la care avea dreptul. Sau îi dădea vreun țigan peste mână, anumit, ca să se creeze busculadă. Oamenii încercau să coboare pe panta aceea de beton care, din momentul în care scăpai ouă pe ea, devenea un patinoar. Un haos, plin de urlete, ca un iad în miniatură, nimeni nu mai vedea nimic, în jurul treptei zeci de oameni, uneori era noapte, singura lumină era lumina care ieșea prin ghișeul mic de metal. Și oamenii cădeau, cădeau copii trimiși la cumpărături, cădeau bătrâni, care își mai rupeau un os, încercând să salveze prețioasele ouă, viitoare roșii. Oameni în genunchi, urlând, copii plângând, cu un cofrag de ăla în mână și cu ouăle la picioare, mai speriați de faptul că vor lua bătaia vieții lor acasă, pentru că s-au întors fără ouă, decât de altceva.
În ipoteza că ajungeai cu ouăle acasă, începea alergatul după carne. Cu carnea era mai greu. Se primea greu marfă în Vitan, în general primeau la Piața Amzei. Alimentara era undeva pe aici, iar dacă ajungea zvonul că se primește marfă, cozile se formau cu câteva zile mai devreme. 2, poate 3 zile în avans. Eram trimiși noi, copiii, ziua, să ținem rând, iar după masa, când se întorceau părinții de la muncă, unul din ei venea și prelua taskul, până a doua zi dimineață. Stăteai, stăteai și te rugai, Dă doamne să aducă carne, nu adidași și calculatoare, măcar frații Petreuși. Frații Petreuși erau niște pui jegoși, mici, infinitesimal de mici, câte doi la punga de 800g. Adidașii și calculatoarele erau gheare de porc și jumătăți de cap de porc. Câteodată veneau doar adidași și calculatoare. Luai, ce să faci, fierbeai, ieșea o zeamă ceva. Dacă veneau puii, începea lupta, bătaia, ca și la ouă, ca și la portocale, ca și la ciocolată, ca peste tot. Cordoane de bărbați, sufocate, la final, de țiganii veniți în ceată ca să ia spuma, bătaie, înghesuieli până se spărgeau geamurile, urlete, urlete, tot timpul urlete de oameni flămânzi, care vor să sărbătorească paștele așa cum se cuvine.
Iar dacă reușeai să strângi și ouă, și carne, și legume și ce mai voiai, mai rămâneau un singur lucru.
Urletele și scandalul de la pioasa masă de paște.
@ancapopa780 Paște fericit! ✨🐰 @Popa Raducu #justforfun #fyp ♬ original sound – Alissa Sosoi
Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
NOU
Cum ar spune zapezile, ventorii si crobanii chiar daca eram saraci eram mai fericiti atunci.O perioada absolut odioasa pentru milioane de romani.
NOU
Cand a zis ma frate oricare dintre noi ceva asemanator cu asta, vreodata intre miile de comentarii pe care le avem laolalta pe aici :)) ? Dement esti ma Roberte …
NOU
Nu erai tu impotriva anularii turului 1?
NOU
Atunci când dăm banii de drob pe drog.
NOU
Robert iarasi a scapat la capre
NOU
Daca stai sa te gandesti ca miercuri a fost tradat, vineri omorat, duminica a inviat, iti dai seama ca cel mai adecvat mod de a asimila lucrurile astea este cel romanesc: iesind la un gratar in natura cu familia.
NOU
Merita povestita in video de AI. oricum prostii care ar dori din nou asa ceva tot si-ar dori sa traiasca asta, pana ar trai-o si atunci ar tremura de frica exact ca niste lasi, dar lasii pare ca nu invata altfel nu-mi explic numarul lor mare care ar semna pt asa ceva
NOU
Pastele l-am petrecut simplu, mancand putin ( bine, exceptand cele 25 de sarmale, nu toate odata, si fara varza, ca sa nu interfereze cu bautura prin stomac ), si band foarte mult. Defapt, ca in majoritatea vietii mele. Mancarea-i overrated nene. Am si eu un singur punct in viata asta unde sunt de acord cu popoarele astea germanice, cu nordicii, scandinavii, daca n-am pofta de ceva anume, nu-mi pasa ca-i sarbatoare sau ce o fi, mananc doar pentru ca cere corpul combustibil. Sunt practic 100% opusul alora denumiti ” foodie ” , ” gurmanzi ” si alte alaturari.
N-am fost niciodata pasionat de mancarurile traditionale, desi si bunica-mea, si mama, sunt profesoare in a face mancare, dar obsesia pe care o au romanii, popoarele balcanice in general, cu alea 7-8-9 feluri de mancare traditionale de sarbatori, de zici ca sunt cel mai delicios lucru de pe fata pamantului, si daca nu-ti plac, e cea mai mare blasfemie posibila, este ceva ce n-am inteles niciodata. Sunt ok, dar sunt multe alte bucatarii mai smechere si mai bogate pe fata pamantului.
Mai ales ca la mancarurile astea gatite, poti sa cumperi cele mai scumpe ingrediente posibile, sa ai bucatarese sau bucatari cat se poate de priceputi in familie, si calitatea lor tot sa o nimeresti proasta si uneori sa nu iasa cum trebuie.
De-asta ii detest pe aia care se socheaza mereu ca de sarbatori, sau imediat dupa, sunt Mecurile, KFC-urile, shaormeriile pline. Lasati coaie oamenii sa manance ce vor. Wow preparate traditionale, bucate, merinde, pentru al 40-lea an din viata ta iti umflii stomacul cu sarmale, salata beouf, drob, sau mizerii gen caltabosi si piftii, pentru aia pasionati si de d-astea, ca asa scrie in calendar. Lasa-le-n pl, ca nu-s asa foc mancarurile astea.
Despre cozonac, sa nu mai vorbesc, ca deja am scris mult. Sa-mi bag pl daca inteleg existenta cozonacului, daca are vreun scop in lume painea aia cu cacao si uneori nuca si stafide. Anosta inventie.
NOU
da, cozonacul efectiv exista degeaba.
NOU
a fost inventat pentru cazuri de urgenta, cand n-ai paine.
bai, si cata munca e la cozonacii aia.
am mancat cozonac ultima oara, acu vreo 30 de ani, cred.
exista si cozonac bun, care merge cu un pahar de lapte, insa
romanii fac chestiile astea super seci, n-au niciun gust, 999% din cazuri.
NOU
Eu am fost mereu amator de cozonac. În copilărie mâncam pe unde prindeam, că mama nu știa și nici nu avea cum să îi facă buni. Ouă nu erau, drojdia nu era mereu ce trebuie, cuptorul pe gaz ardea. Când mai prindeam pe la țară sau pe unde mergeam în vizită câte o felie mare de cozonac bine crescut, eram fericit.
După aceea au început să apară în comerț. Am cumpărat mereu de sărbători, dar mai mereu erau fie prea dulci, fie cu prea multă umplutură, fie cu esențe păcătoase. Vorbesc aici de cozonacii din gama superioară de preț, că porcăriile făcute cu premix și o listă lungă de E-uri sunt cozonaci doar cu numele. Așa că ne-am hotătât să încercăm să facem noi cozonac în casă. După câteva teste am ajuns la ceea ce numim noi un cozonac de calitate. Scoatem din cuptor cozonaci pufoși, babani, de circa 1,5 kg. Gustul este pe măsura efortului și a ingredientelor.
Treaba la cozonaci e în felul următor. Sunt așa de apreciați, pentru că se fac greu. Mult mai greu decât o prăjitură cu cremă. Și dacă vrei să iasă buni, pui în ei ingrediente de calitate: multe ouă, unt, nucă și, înainte de toate, mult timp. Noi frământăm de mână aproximativ o oră, apoi aluatul trebuie să stea, apoi trebuie umpluți și rulați, după aceea trebuie să dospească lent, iar la final încă o oră în cuptor. La final se adună niște ore bune în care trebuie să stai după ei. Cam despre asta este vorba. Despre timp și ingrediente de calitate, aceasta fiind o combinație mai rar întâlnită, inclusiv la cozonacii făcuți în casă.
NOU
@Adi: R O B O T.
Unul capabil de 2 kile de aluat, nimic mai puțin.
La frământat, e miezu’ din dodo. Ok, îl folosești de 2 ori pe an la frământat dar are și alte aplicații și reduce o grămadă de timpul alocat în bucătărie. Rezultate, nu mai povestim.
NOU
Daca vreti cozonac si vreti si sa faceti un bine unui start-up, mergeti la Decebal Food Hub pe Decebal in Bucuresti. Vand inclusiv la felie. Au traditionali, glazurati cu ciocolata si glazurati cu fistic. Pretul e cu 25% mai micut decat la patiseriile de lux
NOU
Cum ar spune suveranistii p..lii, era mai bine anainte.
NOU
“Bunicul lui avea 1.90” Normal, trebuia să lupte cu dinozaurii, deci e explicabil. Mai încoa, spre antichitate s-au așezat și oamenii pe la casele lor și n-a mai fost nevoie de atâta forță, de unde și urmașii dânsului, mai pirpirii, așa.
În rest, toate bune și frumoase, departe de casă de sfintele sărbători, dar cu tradiționalul miel în farfurie, deh, țările musulmane se pricep la așa ceva.
NOU
Eu (adică noi) am petrecut timpul ăsta la fel de plăcut ca orice zi, la fel de atenți unii cu alții, așa cum am deprins de la părinți, bunici și, din păcate, doar 2 străbunici.
Curățenie făceam oricum, nu simțea nimeni nevoia să facă ceva deosebit de Înviere.
La mâncare da, sunt chestii deosebite fiindcă ținem post cât putem din cât recomandă credința, motiv pentru care nu rupem frigiderul când se încheie postul.
Anul acesta mai puține mesaje cu “fie ca” și mai multe telefoane cu “hai să ne vedem”.
NOU
Acasă în familie (cu soția, fiul și prietena lui), cu de toate, mîncare și udătură, dar nu în exces. N-am ținut niciodată post (doar fortuit, pe vremea împușcatului, dar ăla nu era după calendarul bisericesc) iar congelatorul e burdușit mereu, nu doar acum. Curățenia se întreține, nu dau casa cu curul în sus cu ocazia sărbătorilor, că doar e perioadă de relax, nu de dărîmare.
NOU
Bine ca nu a fost cu sotia si prietenul ei :)))
NOU
N-a fost ca în ”familia” ta…
NOU
O fi si zedicus vaporean ca matale si d-aia.
NOU
În familie, de vreo 20 de ani. De cele mai multe ori doar cu cea personală, uneori un pic extinsă( cu socrii, un frate sau o soră). Fără extravaganțe sau excese, doar liniște și pace.
Partea cu curățenia ( cât am urât și eu partea cu bătutul covoarelor!) am normalizat-o de mult. Covoarele le ia și le aduce firma de profil, curățenie se face regulat, deci, nu ne mai prind sărbătorile rupți de spate, fără niciun chef.
NOU
Petrosin. Mai spune ceva cuiva cuvantul asta?
Am trait toata copilaria si adolescenta – anii 70 si anii 80, ai unui secol nu va spui care…- in case cu parchet masiv din lemn (facute in anii ’30 ai secolului…, pah barosaneala, nah!).
De Paste si de Craciun pe langa cele enumerate mai sus, la mine in case (parinti si bunici) exista un ritual. “Curatarea” parchetului cu petrosin. Ce era petrosinul asta imi e greu sa va explic acum. Un fel de gaz lampant, care se cumpara intr-un recipient de tabla zincata cu baza cilindrica si varul conic, avand un nelipsit dop de pluta, care pentru a etansa miz… produsul minune era invelit intr-o nelipsita bucata de carpa.
Ma copii, avea petrosinul asta un miros…. Puteai sa stai cu ferestrele deschise saptamani, ca el se imbiba in lemenul ala si nu mai iesea de acolo… Decat la Craciun, fiind inlocuit de mirosul nou de… ce altceva decat petrosin! De Paste mai era cum mai era, ca venea vara si tineam ferestrele mai tot timpul deschise, dar de Craciun…
Cu batutul covoarelor. Il inteleg perfect pe autor. Mie mi se lua pielea de pe degete, de pe incheiturile lor mai precis. La Bucuresti bateam covoarele intr-o curte interioara destul de inalta. Adica suficient de inalta incat tot praful ridicat de pe covoare sa se aseze inapoi in mare parte pe covor, iar ce ramanea in plamanii mei. La bunici situatia era ceva mai buna, pentru ca avem o curte deschisa. Chiar si asa, o buna parte din praf se aseza la loc. Tot pe covoare si tot in plamanii mei. Pe vremea aia singurele aspiratoare pe care le gaseai erau fie romanesti fie rusesti. O minunatie. Pentru o asemenea operatiune de obicei schimbam 3 – 4 batatore. Erau unele din nuiele, “intarite” cu o sarma. Altele doar din nuile. Astea dupa doua – trei lovituri se rupeau si trebuiau aruncate. Erau unele dintr-un plastic dur, foarte casnt, care tot asa, se rupeau dupa jumatate de operatiune. Mai erau unele de plastic ceva mai flexibile care tineau de la Paste la Craciun.
Cu ouale fac nota discordanta, pentru ca mama facea naveta intr-un orasel aflat la 60 de Km de Bucuresti si ne mai descurcam. La fel si cu mielul. Sigur, totul la suprapret, pentru ca asa era in economia socialista multilateral dezvolatata. Adica pe piata neagra care functiona din plin. Mama facea naveta cu trenul, si nimeni nu o intrrba nimic, dar avea colegi care faceau naveta cu masina, si carora le cam intra morcovul cand se intorceau acasa cu mielul in portbagaj. De ce veti intreba? Pentru ca militia organiza filtre si verifica in perioada aia portbagajele, si trbuia sa te apuci sa dai explicatii cum, de unde si de ce aveai mielul ala. Si nu de multe ori militienii faceau rost gratis de unul sau mai multi miei pentru masa lor de Pasti.
Inutil sa mai spun ca Pastele nu se sarbatorea pe vremea aia oficial, duminica Pastelui era un prilej de adunari si de ridicare de osanale catre conducatorul mult iubit si mama poporului. Iar a doua zi de pasti era o zi obisnuita de lucru/scoala ca oricare alta. Uneori pastele mai pica in vacanta de primavara, si atunci copii erau liberi.
Am trait vremuri interesante ce pot sa zic.
Unde parerea mea difera diametral de cea a autorului este cozonacul. Aia era etapa din pregatire pe care o asteptam cu mare nerabdare. Bine, si aici era cu probleme, pentru ca trebuia sa cauti drojdie, in comert nu prea se gasea, trebuia sa cauit o faina mai buna, si nu gaseai iar decat la tara (care era o mizerie, dar comparat cu aia din comert era infinit mai buna), nuca nu era ieftina nici atunci, unt… Stateai cate o zi la coada pentru margarina Rama, care mai aducea a ceva fata de aia din comert. Dar toate astea cand reuseai in sfarsit sa le ai si sa savarsesti miracolul… Cozonacul este o prajitura festiva pe care il au si altii (vezi panetone si Maria Antoaneta cu a ei “brioche”). Cred ca a aparut tot din saracie si din nevoia de a umple stomacul. Dar na, cum pe vremea aia ce se gasea in comert era chiar o paine un pic mai dulce care se usca imediat (asta daca aveai norocul sa gasesti cald), cel facut in casa era un lux, o delicatesa. Iar tehnologia impunea un pic de efort in care si noi copiii eram implicati, si asta era din punctul meu de vedere in spiritul sarbatorii. Pus, cat timp era lasat la dospit, si eu dar mai ales varul meu luam si mancam coca aia cruda. El mai mult, eu mai putin. Si acum fac cu sotia cozonac de Paste si Craciun. Nu mult, il facem pentru noi. Si celei mici ii place (bine, nu mai e chiar mica..). Dar asta e doar parerea mea.
Cat despre scandalurile de la masa de Pasti/Craciun, am sa va rog sa ma iertati. Il sarbatoream in familia restransa, si uneori cu nistre prieteni apropiati, asa ca nu am avut parte de scandaluri niciodata la aceste mese. Asta e, se mai intampla.
NOU
mirosul de petrosin din tulumba aia de metal…ceva fin. mai rau decat amintirea mirosului ala era cel de la cipsurile alea de creveti de la alimentara facute in ulei ranced
pt curiosi:
www.okazii.ro/bidon-vechi-combustibil-cu-marcaj-cluj-a233988558
NOU
Oooo, parchet dat cu ceară, avem un conoisseur.
Petrosinul doar pe așa ceva se dădea ca să mai scoți din praf cu el fiindcă ceară să dai refresh, nu era. Lustru cu cârpă aspră de lână. Pieptănat după aia franjurii de la covor și umblat prin levitație după aia pe toată suprafața. Oh, ce tânăr eram și ce copilărie fericită….aveam de toate și eram fericiț.
NOU
Așa este, întotdeauna au fost scumpe ingredientele. Din ce am citit eu, cozonacul a apărut mai întâi pe masa boierilor. Nici la țărani făina de grâu nu era pe toate gardurile. Peste an se mânca preponderent mămăligă, iar aluaturile din făină de grâu erau pentru sărbători și biserică. Banalul colac primit de colindători era apreciat exact din acest motiv. Doar boierii își permiteau să pună 10 ouă într-un kilogram de făină. Țăranii preschimbau ouăle în bani. Nici nucii nu creșteau chiar în toate grădinile, iar nucile erau și atunci la mare preț, le găsim și pe ele în răsplata dată colindătorilor.
Acum asistăm la o degradare a cozonacului disponibil în comerț. Zahăr mult, E-uri cât cuprinde, margarină, premix, esențe ieftine. Nu e de mirare că tot mai mulți oameni nu mai apreciază cozonacul. De aceea și noi îl facem în casă, exact pe gustul nostru. Necesită timp, dar rezultatul merită efortul. Exact ca în cazul murăturilor, gemurilor.
NOU
copii fiind, in vacantele de vara ne ducea mama cate o saptamana la tara, la o matusa.
inevitabil ii ducea si 2-3-4 franzele albe, pe care matusa-mea le mirosea indelung si la sfarsit decreta: cozonac!
mult timp n-am inteles de ce nu poate face diferenta intre acea paine alba anosta si cozonac.
NOU
Petrosin. Eu eram convins ca-i zicea petroXin. SMF in el, cat am mai tusit de la rahatul ala. Si eram mic… Imi aduc aminte ca o cunostinta cu trabant il folosea si pe post de carburant in combinatie cu… naiba stie cu ce. Probabil ca se saturase de benzina aia ieftina, produsa local, pe taramurile noastre stramosesti /s.
NOU
Eu imi distrugeam mana de la batut covoare, cand era vorba de folosirea reverului cu o singura mana. Mai tine minte cineva bomboanele cubaneze? Ce vremuri ….daca o scapai pe jos, o spalai la chiuveta si era la fel de buna.
NOU
“familia pe care mi-am creat-o eu personal și pentru care eu sunt părinte”
vezi sa nu-ti apara-n palme niste cicatrici !
ha
n-am mai mancat oua fierte vopsite de 20 si ceva de ani.
drob, racituri(piftie) am mai halit de pe la cunoscuti care abia au ajuns pe plaiurile astea.
le va trece si lor in cativa ani.
cand eram acasa, tineam tot postul de 7 saptamani; de Paste, mancarea era pfwai.
si Pastele era sarbatorit cu prietenii, dupa 12 noaptea, si dimineata cu familia.
BACK to prezent: o zi ca oricare alta. Absolut regular fucking day.
Mi-e dor de atmosfera aia de Paste.
NOU
E mai nuanta treaba bai Cetine. Cum e posibil ca noi ca tara presedintele sa nu aiba o aeronava prezidentiala cu care sa se deplaseze. ca se plimba iohnanes cu pula mea. si ciolacu. pai tre sa existe o aeronava prezidentiala . Ce dracu nici avioane nu mai avem, inainte produceam. Cred ca nici o tara din Europa nu e atat de proasta ca noi sa nu aiba avion presedintele. Inainte si fabricam avioane. Ceausescu a fost patriot si a iubit Romania. E adevarat pe final a decazut in grandomanie , si a sfarsit cum a sfarsit pebtru ca a dat ordin sa se traga, puterea i a luat mintile. dar ea Leana l a influentat rau, daca nu era ea nu se desfasura asa. Vezi ce inseamna o muiere rea. Dar el Ceausescu a facut si lucruri mari, blocuri , industrializare , cobstructii, metroul, hidrocentrale etc. acum umblam cu caru cu boi daca nu facea metrou si tot Bugurestiul. jegosii astia abia se chiunuie sa sape pt 2 statii de metrou. plus ca a platit datoria dar ne a si jecmanit bulamgii aia a baut sanctiuni ca vroia sa faca banca cu Gadafi cu astia sa le o dea in gura la fmi
NOU
la 12 ani are 1,77? ba sa mi bag pula, dar ce mananca frate ? pai io la 12 ani eram midget in pula mea :)))) Bine ca fi tu nu cred ca face ce faceam noi cand eram copii, adica beam alcool, fumam , faceam laba :)))) Anii 90 au fost salbatici :))n are legatura cu mancatul zic eu, e vorba de genetic
NOU
Deh, dacă te-ai apucat de mic de labă ai crescut mai mult pe orizontală și mai puțin pe verticală…
NOU
@Marinel:
vm.tiktok.com/ZNdYbm4xM/
NOU
eram mic atunci, si da, am stat si eu la cozi la diverse.
incredibil mi se pare ca dupa aproape 40 de ani, toate aminitirile sunt atat de vii in minte, de parca au fost acum 3 zile. exact cum descrii tu. toata nebunia aia, conditiile mizere, foametea, dezumanizarea…
triste vremuri, amintiri…
NOU
adica pustiul ala mic cu ochelari ( Andrei? __fuck my memory) care-l stiu din poze de cand se incaltza cu fesul, are 177 cm?
12 ani
ftw
pai citeam pe-aici de cand el nici nu era in preconception, inainte sa apara sor-sa mare.
geeez!
man, sa-ti traiasca sanatosi! si voi alaturi de ei.
sanatate sa fie ( din toate punctele dv)!
noi, cei traiti prin comunism, povestim de nasoalele de-atunci.
bunicii nostri, povesteau de razboaie, foamete si nasoalele lor.
adolescentii de astazi, cand vor avea si ei copiii lor, oare ce nasoale le-or povesti?
incerc sa ma bucur de fiecare zi, nu-mi iese de cele mai multe ori, dar progresez.
NOU
„oare ce nasoale le-or povesti”
Pandemie, crize, creșterea rolului AI combinată cu idiocrația, decăderea occidentului sub trumpism, al treilea război mondial. Să fim optimiști, poate nu va fi cazul de vreun dezastru la scară planetară.
NOU
Oricum in 35 de ani nu s a facut nimic. Daca traia Ceausescu si venea Nicusor 2 sa dea dracu daca va mint daca nu acum eram pe luna in colaborare cu chinezii sau singuri. aterizam pe luna cu tehnologia. in 35 de ani. pai in 35 de ani nu am
facut nimic ca tara. ce s a construit? unde sunt 200 de miliarde datorie externa pe care o avem acum ? eram pe luna. pai daca Ceausescu in 30 de ani a facut ce a facut, ne a luat de la curu vacii, a bagat curent, a construit metrou, toate blocurile astea. ce dracu . si adica eu tot nu sunt lamurit,sunt bata la economie nu ma pricep, dar logic asa daca avem 200 de miliarde si creste, unde sunt banii astia, ce s a facut cu ei. ca nu ma pricep. multumesc anticipat
NOU
ii fura politicienii si dau si pensii maricele la mamaite.
dar se si investesc, pe santiere e criza de muncitori, daca vrei un pont.
NOU
Dacă trăia Nicușor (prințișorul) acum eram sclavi la arabi, pierdea țara la cazinouri cum a pierdut și herghelia de la Mangalia. Și munceam ca să le întreținem haremul de curve, lui și mizerabilului ăla de Mizil și hetniei de unde se trag amîndoi..
NOU
daddy:
caterinca e caterinca, dar e bataie de joc in tara asta. E jaf armat ce se intampla in tara asta de 35 de ani si extorca . se investeste o pula, arata mi
si mie ceva construit ca lumea de 200 miliarde datorie si creste . Ce santiere, santiere de construit blocuri de carton ? e criza de muncitori ca s au tirat multi in strainatate ca aici e boschetarie. arata mi si mie infrastructura de 200 miliarde, tehnologie, investitii etc. Nu exista. pai Ceausescu s a imprumutat, dar cu imprumutul ala a facut ceva in tara asta. asta e diferenta. A fost patriot si un mare conducator. si ce a gresit a fost fiindca l a influentat Leana aia nenorocita, dar si fiindca l a luat valul cu plata datoriei , i a luat putin puterea mintile pe fondul batranetii, plus inconjurat de lepre si mai ales tradatori. dar a facut si lucruri f bune. Datoria externa de atunci a fost facuta pentru dezvoltarea tarii.Datoria externa din prezent si viitor este facuta total aiurea, sunt risipiti total aiurea banii imprumutati si de fapt furati.avem datorie la ora asta 211 miliarde, fiindca nu se mai produce nimic in tara asta , traim pe datorie sclavi.
NOU
Marinel
Ba daca nu facea Ceausescu ce a facut in tara asta acum caram glovo in mozambic in arabia. Pai si acu tot sclavi suntem stai lijistit. Nicu Ceausescu ar fi fost un mai bun cobducator decat Iliescu si limbricii de dupa 89, ar fi dat drumu si la democratie sunt sigur, eram un om cult si inteligent.
NOU
Inca mai am PTSD dupa cozile comuniste.
Iar cand simt ca mi-o ia capul razna, ma duc intr-un supermaket si ma plimb printre rafturi. E multa mancare si nu e omor. Dragonul din creier se potoleste intr-un final. Nu e nevoie sa cumpar nimic, doar sa vad ca e “ceva”
NOU
De multe ori am mâncat bătaie că mă întorceam acasă cu mâna în cur și textul “s au terminat”. A fost show când mna trimis după portocale și după 4 ore de futut meciu’ pe afară și dat cu punga pe derdeluș, m am întors acasă fără. Și după o oră, vine vecina de vis a vis și ii dă lui maică mea 2 portocale. Atunci venise de la alimentara, după ce stătuse la coadă 6 ore.
Preferam să mănânc bătaie decât să fut rișca la coadă, no matter what. După ce stăteam acolo o oră, făceam cu capul.
Când am văzut prima dată ananas aveam 23 de ani, în pizdeea, peste gârlă.
L am luat, l am dus acasă, l am tăiat ca pe pepene și m am pictat pe față cu el, nu știam cum să l mănânc. Cocos? Eu am inventat tăiatul nucii cu bomfaierul bă, începătorilor.
Ani de zile după revoluție am mâncat zilnic câte 2-3 tablete de ciocolată ca să recuperez anii de comunism. Cum dracu’ n am făcut diabet, nu știu. Aveam 50 de kile și 1.77 m.
Să mă fut în ea de treabă…
Paștile, în context… Am fost la socri.
Howgh.
NOU
De-abia sâmbătă îl îngroapă pe moșneag; cred că îl pun la frigider până atunci că e cald la Vatican (deja 23 de grade la prânz). Ori la frigider, ori la gheață, cum sunt peștii în Auchan. Nu s-a gândit bine cu testamentul ăla, a scris doar unde să-l îngroape, n-a scris și de gheață. Aș fi pus în testament să lase prostiile asta, să mă îngrope mai repede, cum să stau ca dorada? Mi-ar fi și rușine să știu că face lumea coadă să mă vadă mort. Lăsați-mă, bă, îngropați-mă a doua zi, ajunge o zi de bocit. Și la televiziune, terminați cu prostiile, dați știri pentru oameni vii, lăsați morții și bocitoarele! Așa lăsam în testament. Să dea presa știri de interes public, nu o săptămână de îndobitocire în jurul mortului.
Dar nu s-a gândit moșul mai departe, el s-a gândit unde să-l îngroape, atât.
NOU
nu cred ca putea sa schimbe regulamentul.
se poate si mai rau. sambata trecuta, un ateu era in stare grava la spital si animalu de ginere-su i-a adus popa in loc sa se intereseze de tratamente.
sau cum a fost la ateul nicolaescu, a lasat in testament sa fie incinerat si rudele s-au pisat pe el.
NOU
Ca să-l stingă sau nici măcar nu l-au aprins?
NOU
„un ateu era in stare grava la spital si animalu de ginere-su i-a adus popa”
O fi fost pom acru socrul…
NOU
Corbane, la elicoptere tot respectu te pricepi, dar unde nu te pricepi abtine te. Adica referitor la cotonogu asta. Nu conteaza temperatura atata timp cat e imbalsamat. El e rece oricum, hoitu lui e rece. Plus ca l a imbalsamat daca stii ce e aia imbalsamare. Practicau si egiptenii imbalsamarea si uite cat au tinut mumiile alea, mii de ani. sau mumia lu lenin. si la noi tin minte cand eram mai mic l a imbalsamat pe strabunicu si a tinut hoitu 3 zile ziceai ca e nou. Deci iti dai seama la vatican cevtehnici au si cu ce il imbalsameaza,
NOU
normal 3 zile trebuiacsa
l tina fiindca asa e in crestinism. Dar dpdvd tracic si daco costobocic, au procedat bine ca nu l
au ingropat imediat. Oricum si la noi nu se mai respecta ritualul crestin, a murit de ex acum o luna unu la mine la tara nea Gica putaru, fusese si pompier la viata lui, si sa mi bag pula ce credeti? azi a murit seara l a dus la capela , si a doua zi l a ingropat. pai ce inseamna asta ba? nu se mai respecta nivi dpdvd crestin cu 3 zile si nici dpdvd tracic costobocic. Fiindca asa cum mentioneaza si Herodot in scrierile lui, si l
citeaza si Schopenhauer pe tema asta- Herodot spune cum getii cand murea cineva petreceau si chefuiau. se veseleau. nu boceau ca puzdele sau sa se intristeze, fiindca ei considerau moartea ceva normal firesc, o simpla trecere, aveau constiibta sufletului nemuritor etern, corpul fiind doar un hoit, un invelis trecator. Si chestia asta s a pastrat in cuktura noastra chiar daca a venit influenta crestina. pai io tin minte camd eram un copil si am participat la cateva inmormsntari pe la tara, era veselie voie buna. ca gata a murit, a scapat intr un fel. de ce sa bocesti un hoit un corp trecator . e ilogic. spiritul e absolut liber dupa moarte. si tin minte ca d asta tinea 3 zile frumos, mortu era pus pe masa in casa frukos imbalsamat, venea lumea toata lumea care il cunoscuse cu flori etc. Seara pana ziua se ramanea la priveghi. si priveghiu asta e ramas reminiscenta din vechime dinainte de crestinism, adica la ptiveghi se vorbea tin minte, se spunea glume etc. Tin minte era un frizer care avea har de a povesti de a face caterinca, radeai de te pisai pe tine. tin minte povestea de un nebun care scapase de la nebuni si cum a scapat . mi a ramas in cap :))) deci vezi la mort era marfă cum s ar zice :))))
NOU
Nu-s postelnica de fel, postesc cand imi vine mie – adica vara cand e suficient de cald sa pot sta nemancata in siguranta, nici mancatoare de cozonac.
Anul asta am baut multa bere rece, am iesit cu prietenii la terasa, atmosfera de Bucuresti pustiu din copilarie si povestile lor au facut cel mai frumos Paste de pana acum. In noaptea/dimineata Pastelui am avut cel mai bun somn din anul asta si anul trecut. 9 ore fara intrerupere.
Pot sa spun ce n-am facut: n-am mancat sarmale, le urasc; n-am facut curat, practic am ajuns acasa doar cat sa dorm si sa fac un dus, casa e inca vraiste. Inca ma dreg dupa berea cu care m-am hidratat continuu de 3 zile. Ma bucur ca am ajuns la etatea asta sa-mi permit excese de genul fara sa am probleme de sanatate. Mi-am salutat familia de la telefon.
Tot ce-mi doresc acum e sa am bani s-o ard intr-un boem dolce far niente tot restul zilelor cate le mai am. Poate sa mai si scriu povestile astea ca sa nu le uitam, inainte de azil.
NOU
bah, mie-mi place si acum sa traiesc sarbatorile ca in tara, cand eram copil. la pregateli si la mancare ma refer. poate si pentru ca acuma-s departe tare, dreacu stie… is agnostic de fel, deci nu-i din cauza religiei, mai mult traditia si dorul de ai mei parinti ma mana sa fac asta. si cam asa i-am crescut si pe copii, ca doar au trait cu noi in casa. dar nu, nu facem 15 feluri de mancare, nu se-mbata nime’ si nici nu ajungem la urgente. e totul echilibrat, nimic in exces sau prea fastuos. de pasti de ex, mancam un drob de miel, ceva tocana, tot de miel, ca-i singura data-n an cand mancam animal din asta, mai un cozonac, mai bem un sprit si cam atat. covoare nu mai bat ca nu am luat batatorul de covoare cand am plecat din ro si oricum da nefasta cu aspiratorul tot la 2 zile (tdah, na, ce sa-i faci?!) asa ca nu e mare nevoie de curatenie. si nici ciucuri nu mai am la covoare. chestia asta ma termina cand eram copil de sarbatori si statul la cozi. aveam un pieptene special de ciucuri si-l mai aveam pe mosu-meu (la pensie) care facea cam de 4-5 ori pe zi turul alimentarilor din oras ca sa vaneze cozile. :))) si exact cand jucam fotbalul cel mai fain, si eram primul la 11′ si capitan, ma trezeam numa’ ca apare batranul (fie-i tzarna usoara) si ma lua cu el la coada: “hai bah copile’ sa iei si tu niste oua/carne/unt/sau ce plm mai credea lumea ca se va baga in urmatoarele 6-7 ore cat trebuia asteptat. astea nu mi-au placut deloc. si mai uram din tot sufletul cand ma trezea taica-meu dimineata la 5-6 sa mergem sa luam lapte. el era deja de vreo 1-2 ore la coada, dar venea dupa mine si maica-mea inainte sa vina laptele ca sa luam mai mult. sau bataia cand mergeam sa luam “drepturile” adica uleiul, faina, zaharul si ce mai era pe cartela. de bataia de la coada vorbesc, intocmai ca si autorul articolului… da, multe chestii nu mi-au placut in perioada de trista amintire, dar sarbatorile, pregatirile si petrecutul lor mi-a placut enorm. poate si pentru ca totul era facut impotriva stapanirii de atunci care incerca din rasputeri sa nu ne dea voie. era un fel de victorie asupra regimului.
NOU
de Paste le-am dat drobu’ la molfait astora din politica
special astora de se vor presedinte
NOU
sincer, intre Elon Musk si o baba care nu stie sa citeasca, o aleg pe baba. Cel putin aia are scuza ca nu stie sa citeasca, daca e vorba sa fim logici pina la Toledo.
NOU
Cu curatenia de paste si de craciun m-am prins care e faza cand la casa mea. Cand cureti peretii laterali ai aragazului si alte chestii mai ascunse? Raspuns – de 2 ori pe an macar.