În femei nu poţi avea încredere, asta e clar. Ele judecă întotdeauna cu hormonii şi te vor înjunghia pe la spate exact când ţi-e lumea mai dragă. Probabil că toţi aţi păţit-o, nu e nevoie de detalii.

Ne gândeam noi aseară că tare deştepţi erau cavalerii din vechime. Îşi luau nevasta cu ajutorul ghioagei, nu cu floricele şi lugu-lugu, o ţineau acolo unde îi era locul, ea trebuia să îngenuncheze în faţa lui în semn de respect şi alte chestii de-astea de bun simţ, din păcate uitate în zilele noastre.

Una din cele mai mari şmecherii inventate de respectivii cavaleri e centura de castitate. Centura de castitate era un ceaun de fier, prin care băgau picioarele distinsei doamne, cu o mică deschizătură pentru eliminarea materialelor reziduale. Oricum pe vremea aia nu se omorau ei cu spălatul sau ştersul în zonele intime, deci nu era mare brânză. Sau era mare brânză, dar nu la figurat.

În fine, ideea discuţiei era că ar trebui reinventată centura asta de castitate, dar pe principii noi. Adică un fel de dop de silicon cu şurub şi găurele, pentru scurgerile zilnice sau lunare. Bagi dopul, strângi şurubul şi îl dilatezi, să nu îl mai poată scoată şi voila, centura de castitate. Eşti sigur că nimeni nu îţi va mai mângâia femeia pe interior, cât timp eşti tu plecat.

Dar a apărut o intrebare din care nu am putut ieşi:

GURA CUM I-O ACOPERIM??

Aici ne-am impotmolit.
Bănuiesc că şi predecesorii noştri într-ale cavaleriei, că doar nu am inventat noi sexul oral…

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.