Catharsis: Să mori zâmbind, din dragoste

Postez sub anonimat pt ca ma simt mai confortabil si nu vreau sa faca cineva cumva vreo legatura.

Story of my life
Cam asa au fost relatiile mele si asemanator mi se intampla de la o vreme.
Il vreau, dar nu-l vreau. Simt ca vreau sa fiu cu el, desi fiecare e pe treaba lui, dar apoi cand ma proiectez cu el in viitor, nu-mi place ce vad ca in locul meu va fi altcineva si tot asa.
Raul ce imi face bine. Binele ce imi face rau :))
Sunt la fel ca tine. Nu vreau sa stie a lui nimic, n-o sa ii zic absolut nimic niciodata, pt ca mi-as taia singura craca de sub picioare.
Daca ma intrebi azi, este doar fuck si atat.
Daca ma intrebi maine, imi da ceva fluturi cand il vad.
Identic a fost si cu anteriorul prieten 😉
Ambii in relatii nefericite, nu doar ca spuneau ei, chiar si vedeam. Din ce am inteles, are si asta un nume, rolul salvatorului.
Am tendinta sa ma atraga de nu mai pot situatiile de genul si sa vad ca e fericit datorita mie.
Am zile in care ma simt ultimul om, zile cand imi spun ca nu il fortez… Plus cand ii vad sclipirea aia din ochi si il simt cum ma tine strans in brate si ma saruta apasat…s-a terminat.
Nu am vorbit niciodata deschis despre asta. Nu-l simt ca vrea sa discutam..la noi a fost ceva de la sine.
In rest, vorbim orice prostie si cand sunt singura, imi tot zic in cap sa-l intreb una alta, dar efectiv ma simt f linistita in prezenta lui. Nu-mi vine sa zic nimic. Doar sa stam asa unul langa altul, sa ne odihnim si sa ma bucur ca este langa mine.
Ne stim de multi multi ani, eu sunt singura, dar nu vreau sa se desparta pt mine. Si nici nu cred ca se vor desparti vreodata. Sunt de multi ani impreuna, au si ei copil, dar din ce am inteles atat de la ei cat si de la cei din jurul lor, sunt mai mult colegi de apartament.
O data nu i-a sunat telefonul sa zici ca il cauta, desi ne vedem la ore diferite, chiar si seara..iar el nu se grabeste.
Sunt constienta ca este toxic lvl 999+++, dar momentan nu sunt dispusa sa fac ceva in sensul asta.
Asa ca bipolar rullz si cumva m-a linistit marturisirea ta. Suntem mai multi in aceiasi situatie.

@Mache, da, se poate. Zi mersi că ți-a trecut, a zburat glonțul pe la ureche. În antiteză cu @next aș zice „bucură-te că ai avut șansa să te vindeci ”. Deși, poate, în rare cazuri, unii parteneri merită să te sacrifici pentru ei, niciunul nu merită să te autodistrugi.

Despre autor, ca să păstrăm nota ușor egocentrică a textului, aș zice că poate privi lucrurile și așa: are o contribuție semnificativă la dezvoltarea spirituală a soției. Pentru că, atunci când va afla (și sunt șanse mari să o facă), probabil va deveni puțin mai cinică și va evalua altfel câtă încredere merită să ai în oameni. Iar o doză sănătoasă de cinism o poate ajuta în cazul următorului partener cu idei similare.

In locul tau as face urmatoarea chestie. As sta si m-as gandi cum ar fi sa descopar ca sotia mea ar avea o aventura cum ai prezentat tu si as incerca sa vad ce simt. Dar nu asa, 10 minute. Ce ar insemna sa dormi singur, fara copil, probabil pt tot restul vietii, in alta casa, ce ar insemna sa iti vezi copilul cand are ea chef, procese de divort, partaj si etc.
Sa iti imaginezi ca atunci cand te duci sa iti iei copilul sa petreci timp cu el, o vei vedea si pe sotia ta cu “altul”. O sa vezi ce sexy ti se pare sotia dintr-o data.
Apoi dupa ce as face asta, as rupe orice legatura cu duduia amanta.
Si apoi, probabil cel mai important lucru, daca tot tanjesti dupa sex in camere de hotel, sa iti iei sotia, doar sotia, copilul il lasi acasa si sa o scoti intr-un concediu de vreo 5 zile, undeva izolat, doar voi doi. Vorbeste si tu cu sotia ta despre fantezii, puneti in practica. Redescopera femeia de langa tine.
Cum au zis si altii mai sus, faza cu amanta s-ar putea sa fie doar o faza si cand o sa o iei de sotie, daca se va intampla, sa realizezi ca sotia ta era muult mai faina, dar atunci o sa fie prea tarziu si divortul pe bune, nu doar in imaginatia ta.
Unii dintre noi(barbatii) nu realizam cat de norocosi suntem pana nu pierdem. Gandeste-te cu cine ai construit confortul asta, pe care il ai acum si daca merita sa dai cu piciorul la tot, cine ti-a fost alaturi si cine te-a sustinut.
Si daca nici asa nu merge, nu te mai minti ca o iubesti, ca e clar ca nu e asa si o ti doar ca iti spala, gateste si iti mai da si pasarica din cand in cand si in lipsa de alta carnita, e buna si aia.
Tu decizi, viata ta, dar consecintele tot tu trebuie sa le suporti.
Eu unul nu te judec, as vrea macar sa te gandesti bine inainte sa faci vreo tampenie care iti va afecta copilul ft mult(intreaba-ma de unde stiu, 2 divorturi ale mamei pana la 18 ani).
Daca vrei sense of achievement, sport(mtb), face bine la fizic si mai ales la psihic. Poti lua o masina mai veche, o desfaci surub cu surub, o reconditionezi etc.
Bafta

Bah, nu … Stai dracu in banca ta, sa nu iti para rau mai tarziu :)))