Cum să iei banii fraierilor sau cum s-a dus blog hype pe mâna noastră

Râdeam aseară de mizeria asta, dar râdeam așa, ușor într-un dinte. Pentru că e și vina mea, vina noastră, că asemenea gunoaie au ajuns să prindă. DIn cauză că atunci când trebuia, nu ne-am implicat și nu am adus cu adevărat plusvaloare în comunitate, preferând să stăm deoparte și să ne amuzăm.

First they came for the Jews
and I did not speak out
because I was not a Jew.
Then they came for the Communists
and I did not speak out
because I was not a Communist.
Then they came for the trade unionists
and I did not speak out
because I was not a trade unionist.
Then they came for me
and there was no one left
to speak out for me.

Când Stanca și ai lui, văzând că au pierdut războiul unicilor în fața noastră, au introdus concepte nemăsurabile într-un mediu complet măsurabil, gen reach și viewership, adică ai 100 de unici, dar 1 milion reach, nu mi-a păsat, nu m-am amestecat, mi-am văzut de treaba mea. Eu nu aveam nevoie de reach, aveam trafic.

Când au început să apară tot felul de cursuri de social media, ținute de neaveniți care nu sunt capabili să scrie pe propriul blog, dar dau sfaturi, nu m-am implicat. Ce îmi păsa mie de prostiile lor, pentru mine era important scrisul meu, situl meu, comunitatea mea.

Când agențiile, în complicitate cu diverse persoane din zonă, au transformat facebook în social media și orice altceva a devenit măsurabil doar în like și share, nu m-am amestecat și nu mi-a păsat. Ce îmi păsa mie de grupulețele lor jenante în care se masturbează în circuit închis câteva sute de oameni, majoritatea pupând în cur o persoană decidentă dintr-o agenție sau companie? Mesajele mele ajungeau la oameni reali, cui îi pasă de simulacrele lor de social media?

Când unele agenții au transformat campaniile în tombole cu sute de bloguri de concursomani, apărute peste noapte doar ca să încaseze niște premii, luând aiurea banii clienților pe exceluri umflate, m-am întors pe partea cealaltă, în timp ce agențiile respective făceau tone de bani pe spatele fraierilor, distrugând ideea de campanie publicitară în zonă și bagatelizând orice altă intenție de promovare reală.

Acum s-au trezit unii, probabil tot aceiași, că ar revitaliza zona de bloguri, pentru că era ceva proaspă și bun. E cam târziu să revitalizezi ceva ce e în moarte clinică, fără să arzi locul și să iei totul de la zero.

Dar cum să arzi locul, când încă există oameni care dau bani unor mizerii precum cristinne, să învețe strategii de promovare subtile și cum să transforme un blog amărât într-un influencer cu SUTE de oameni pe zi?

Și vă mai întrebați de ce mă delimitez de ideea de blog…

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.

Pe scurt