Și avem și ultimul membru al marii familii Ametcea

Pai nu ai voie sa iesi cu el fara lesa si botnita. Si in afara de asta, e de cel putin bun simt sa tii cainele in lesa (daca nu-ti pasa foarte mult de oamenii din jur, macar de el e bine sa-ti pese, ca nu stii cum sare sub o masina ca a vazut “ceva”).Pe site-urile specializate, exista lese si zgarzi speciale de dresaj si pentru caini din astia puternici (nu porcariile care se vand prin Animax sau Maxi Pet)

(4) Accesul câinilor prevăzuți la art. 1 lit. b), precum și al câinilor din rasele Ciobănesc Belgian Malinois, Ciobănesc German, Dobermann, Presa Canario, Ciobănesc de Asia Centrală Komondor, Kuvasz, Schnauzer Uriaș și metișii lor în localurile publice, în mijloacele de transport în comun, în locurile publice, precum și în părțile comune ale imobilelor este permis numai dacă aceștia poartă botniță și sunt ținuți în lesă de către o persoană care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 3 alin. (1). În locurile special amenajate pentru câini accesul câinilor prevăzuți în prezentul alineat este permis fără botniță și fără lesă.

Cu “monstrul” nostru din categoria cainilor de la alineatul 1-b nu am iesit niciodata fara lesa/zgarda chiar daca stam intr-o zona izolata. N-am chef sa se transforme intr-un ucigas daca i se nazare unui maidanez sa sara la el, in momentul in care isi da seama cat de usor e sa faca rau, devine mult mai complicat de gestionat situatia.

@Arhi, asta e una din problemele scrisului, nu reflectă întotdeauna tonul/substratul sau tonul poate poate fi interpretat uneori în funcție de hachițele de pe creierii cititorului.
mie mi s-a părut batjocoritor tonul primei postări ”hahaha, proasta aia s-a speriat degeaba ca idioata de câinele meu”.

ps. nu știu exact ce înseamnă ”noapte” în cazul ăla 🙂 . acum vreo 2-3 ani, după ce ieșisem vreme de vreo lună cu pisicul la plimbare în părculețul din fața blocului pe la 7-8 seara, pe lumină, într-o seara am ieșit pe la 10, pe întuneric, deși aprinse toate neoanele. a venit și unul cu un sharpei de la casele din spate, nu ne-a văzut (deși eu eram îmbrăcată în culori deschise), i-a dat drumul din lesă și câinele a sărit pe noi. am stat juma’ de noapte sub stejarul din fața balconului. s-a terminat bine, pisicul a reușit să coboare singur a doua zi dimineață devreme, dar mi-a fost teamă să-l mai scot de atunci, deși el amărâtul dă semne că i-ar plăcea să mai iasă.