În sala de așteptare a unui aeroport, trăim o poveste care respiră în același timp cu noi: două cupluri într-un spațiu de tranzit, asemănător cu sufletele lor. O fantezie extremă sau un joc pe care îl jucăm cu toții? “Viața ca un aeroport”, în care oamenii vin și pleacă, în care iubirile se învârt precum călătoriile.

O poveste despre iubire, sau mai degrabă despre iubiri; iubirile costă tocmai pentru că sunt gratuite, ne fac plăcere pentru că sunt dureroase și sunt veșnice tocmai pentru că durează foarte puțin. Cât un tranzit dinspre avionul de Hamburg spre cel de Praga. Sau cam așa ceva. (Ștefan Caraman)

Distribuție: Gelu Nitu, Catalina Mustata, Meda Victor, Alexandru Nagy

Nu am fost la teatru de un car de ani, așa că poate e timpul. Zvonurile sunt că e un spectacol magnific, cu niște super actori.
Poate ne vedem diseară? Vă luați bilete de la intrare.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.

Pe scurt

Loading RSS Feed

12 comentarii Adaugă comentariu

  1. #1

    vizionare placuta!

  2. #2

    Sa ne povestesti cum a fost. In afara de familie si prieteni, doar teatrul imi lipseste de aici, dar mai fac si vizite culturale. Azi dimineata am ascultat cateva piese din Rebecca, recomand cu caldura, daca s-o mai juca vreodata la noi (Georgiana Mototolea rupe TOT!)

  3. #5

    Cum fu?

  4. #6

    Fuk it. Am zis ca ai fost aseara

  5. #7

    S-a stricat și blogul ăsta. Teatru, pfff! Ce urmează, operă? Sau – doamne ferește – balet?

    • #8

      Pai ce altceva? Ca topoare si fashan e luat

    • #9

      shhh, că urmează partea interesantă cu strip-search până îi lasă pe actori doar în chiloți la security check din aeroport.

      @Arhi: vrem poze! 🙂

  6. #10

    cum a fost piesa?