În ultima perioadă m-am uitat, din nou, la niște seriale pe care le-am mai văzut, gen Elementary. Efectiv nu mă pot lega, afectiv vorbind, de alte personaje. Am în așteptare Mayor of Kingstown și Yellowstone, pur și simplu nu pot să le dau play, ADHD-ul meu nu e pregătit pentru ceva nou. Bine, la Yellowstone mă ține și faptul că am tot văzut o tonă de clipuri pe tiktok, știu majoritatea acțiunii, personajelor, care ce și cum se întâmplă și e și cam telenovelă, așa. Am vrut să văd și mizeria aia cu Blake Lively, în care se justifică cuckoldingul, dar nu am putut, că am avut ghinionul să prind ceva clip în care povestea o doamnă danger hair subiectul, plus laude supreme despre bărbații care înțeleg că femeile au nevoie să cunoască cât mai mulți bărbați înainte de a se stabiliza la unul, iar faptul că nu este copilul tău genetic nu contează, cât timp o iubești. Cred că am mai văzut un film similar, acum mulți ani, cu Kevin Costner și tipul care îl joacă pe Hulk, Mark Rufallo, în care Costner face sex cu bunica, cu mama și cu fiica, cu fiica în timp ce e într-o relație cu Mark, dar fiica era curioasă și aia a fost. După care s-a întors la Mark, în timp ce afară plouă, iar Mark a primit-o, că ce să și faci, o iubea.

Anyway, ce voiam să zic e că am văzut o grămadă de filme proaste în ultima perioadă, cu tot felul de mesaje de alea obosite, cu woke, cu cuckold, cu chestii tip Este familie, nu ai ce să faci, la chestii de alea gen Tata m-a violat când eram mică și mama m-a bătut pentru că l-am lăsat, bunica nu m-a crezut și a povestit în tot satul că eram curvă de mică, dar acum sunt bolnavi și m-am întors, pentru că familia e familie și mama e mama și tata e tata, nu am ce să fac, sângele apă nu se face.

Dacă sunteți la început, în viață, dacă nu aveți sintetizate, încă, experiențe proprii, țineți minte.
Familia este cea pe care ți-o faci tu, nu cea în care ai aterizat, dintr-o întâmplare. Nu trebuie să suferi nimănui nimic, nu trebuie să accepți nicio agresiune, nu trebuie să ierți niciun fel de răutate, pe baza faptului că vai, este familie. Nu, nu este. Familia e alcătuită din oamenii pe care ți-i alegi tu, din prietenii pe care îi vrei tu alături de tine, din femeia pe care ai ales-o și te-a ales, în pofida faptului că nu înțelegi exact de ce te place, din copiii pe care ți-i faci sau pe care îi adopți, din memoriile pe care ți le faci alături de ei, din timpul pe care îl petreci alături de ei, din anii de griji, lacrimi sau iubire cu care ați fost binecuvântați, din speranțele pe care le împărtășiți și pe care le folosiți ca temelie pentru construirea unui viitor.

Restul pot să se ducă-n…altă parte.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.

Pe scurt

Loading RSS Feed

20 comentarii Adaugă comentariu

  1. #1

    Stii ca nu ti-as recomanda nimic din cur, asa ca iti recomand cu toata caldura sa iti iei cartea asta si sa o citesti, si apoi sa-mi spui cum ti s-a parut:

    Nino Haratischwili – A opta viata (pentru Brilka)

    1
  2. #2

    Deci Yellowstone ae mesaje woke? Am vazut doar primul episod.

    • #3

      n am vazut asa ceva. dar e telenovela de aia cu familii care se lupta la greu

    • #4

      E telenovela dar nu e woke. E ceva gen Sopranos in America rurala.

      16
    • #5

      Sincer, sunt la finalul sezonului 2 si nu am sesizat wokisme. si am vazut si 1883 si 1923 si tot asa, nu am remarcat ceva dubios. Aaaa, ca sunt acolo niste gagici mai infipte si mai smart, asta nu o consider woke ca nu in jurul lor graviteaza treaba.

      8
    • #6

      Yellowstone, 1883 si 1923 sunt printre putinele seriale vazute in ultimii ani care mi-au placut si nu ma omoram dupa genul ala.

      Si din acelasi univers Lawmen : Bass Reeves a fost okish

      6
  3. #7

    Am vazut ceva mizerie de SF acum un an cu unii pe nova si o tipa se combinase cu 2 de pe nava. Si mesajul era cumva ca e ok, baietii au trecut peste desi la inceput au fost turbati. O posteau pe rand si o si iubeau mult. Sharing is carring.
    Nu a luat-o la vale woke-ismul. A capatat si alte dimensiuni nebanuite de idei si acceptare.

    11
  4. #8

    Unul dintre cele mai mari plusuri ale civilizatiei vestice : lipsa obsesiei pentru o familie imensa, intruniri de familie in fiecare week-end, mese mari de 50 de oameni in familie in care fiecare vorbeste peste fiecare si urla la fiecare, si familiile – hoarda de cate 500 de membri, unde si matusa de gradul al 5-lea stie cu cine te-ai pupat in baie intr-o pauza din clasa a 10-a.

    Si ii vezi pe toti astia din tarile din lumea a 3-a si a 4-a, nu ma refer la Romania, nici la Balcanici // Est Europeni in general, ca aici suntem cam 50/50 cu treaba asta, din Europa, doar Italienii duc destul de mult la extrem obsesia asta pentru familie, ma refer la restul lumii, latino americanii, africanii, arabii, restul Asiei, India, cum se mira vaai, dar voi nu va duceti la 50 de nunti pe an, nu faceti mese mari cu 100 de oameni in familie, si nu va povestiti toata viata unchilor de gradul 17 ?

    Ca dupa aia, 10 minute mai tarziu, probabil in aceeasi conversatie, sa se planga ca nu-si mai suporta cultura sufocanta si presiunea familiei fata de orice fac in viata :)))

    36
    • #9

      tu ai colegi la lucru care sunt africani, indieni sau arabi? Ca altfel, cum apuci tu sa conversezi cu oameni ca astia si sa sti lucrurile astea?

      5
    • #10

      P.S. la noi singurii care sunt in halul asta, mai rau decat tiganii aia traditionalisti, care si aia au o obsesie pentru treaba asta cu familia, sunt machidonii.

      Cunosc personal cazuri de familii din aceasta etnie, sau cum sa-i spun, cu averi de zeci de milioane de euro, care si-ar putea permite sa cumpere vila sau penthouse pentru fiecare membru al familiei, dar ei stau cate 3-4 generatii intr-o singura vila, stau acolo in floarea varstei la 20-30 de ani, proaspat insurati, si fac copii, iar la un etaj si un perete distanta de camera lor, e camera parintilor sau mai rau, a bunicilor .

      36
    • #11

      O duceti in extrema acum, Arhi si cu tine, am inteles ca el a avut o copilarie nefericita, imi pare sincer rau pentru asta. “Plusul” civilizatiei vestice despre care vorbesti, este ca ne-a impins sa fim “fericiti” doar cand ne luam o masina noua, nu si atunci cand iesim la un baschet cu nepotul la coltul strazii. Familia nu este “m-a violat tata”. Familia este sa am trei frati si sa-mi dau viata pentru oricare, in caz de nevoie. Si da, ador sa am casa plina cu 50 de oameni care sa urle unul peste celalalt. Si copiii sa sparga tot. Decat sa-mi “programez” ziua de nastere la un restaurant. Inteleg ca exista familii disfunctionale, sunt si multe drame, imi pare rau pentru asta, poate sunt eu norocos. Dar nu deveniti reci.

      80
  5. #12

    Aute, cum invat eu cuvinte noi in prima zi de scoala!!
    Cuckuăla cum zisesi nu-l stiam!
    Bai, mie nu mi-a placu kevin costner niciodata, nici pustoaica fiind…el si cu neeson si cu ala vesnic batran, imi scapa acum, e si regizor…
    Problema e ca nu imi mai place nimic, din pleiada mai recenta parca ar fi matt damon. .
    Antony hopkins ar fi, daca ar fi sa aleg totusi…
    Nu am echivalent pt meryl streep, ppate ala ar fi fost…

    2
  6. #13

    Outlander…

    1
  7. #14

    N-am vazut nimic din toate alea (din ce inteleg mai bine asa), insa ma bucur ca ai mentionat faptul ca nu trebuie sa ierti rautatile. Mai ales ca exista o armata in crestere de prefacuti ordinari care mananca rahat crestinesc ca trebuie sa ierti si toata lumea e demna de iertat, desi asemenea mancatori de rahat nu se pot pune o secunda in pielea ta, ba chiar cauta si justificari la toata lumea, numai nu tie. Ceea ce rezulta ca trebuie cernuta lumea din jurul tau foarte, foarte atent.
    Feriti-va de acesti wolves in sheep’s clothing. Si cand intuitia va spune ca e ceva putred in privinta cuiva (fie prieten/familie/ruda), dati-i crezare, in 99% cazuri nu o sa va para rau, scutiti o gramada de timp irosit inutil cu cine nu trebuia. Si vorba lui Adele (ca tot e tiktokul plin de concertele ei), nu are rost sa stam dupa “silver linings” sau sa vedem sensul nu stiu carei persoane in vietile noastre, ca e o lectie de la Doamne Doamne, dar ghici ce, nu era vreo lectie alta mai basic decat faptul ca ai refuzat sa vezi persoana respectiva pentru ce era. Pur si simplu doar atat s-a intamplat, nimic altceva. De multe ori n-are niciun sens sa interactionam cu anumite persoane si am facut-o doar ca sa ne simtim (credeam) noi mai impliniti dpdv social. Ne lipseste vigilenta si ne lasam condusi de impresii prea mult.

    Nu orice greseli pot fi iertate. Mai ales cand sunt si neasumate, ba chiar mai mult, intr-o extrema tu esti raufacatorul inchipuit si celalalt face pe victima foarte imatura si ii corupe si pe altii sa te vada la fel de dezumanizat. N-ai cum sa ierti abuzuri de genul asta, decat daca esti cineva prea devastat emotional si poate chiar sadic, deci iti place sa te tradezi tot pe tine de dragul unora care oricum nu te pot considera macar o persoana reala, ci presul de la usa lor si indiferent de eforturile tale tot asta te vor vedea si numai asa vor sa te vada (chinuindu-te, doar asa se simt ei bine, iar ei chiar nu au orice simt al identitatii – decat reflectat de altii).

    11
  8. #15

    Pe lângă faptul că sunt total de acord cu tot ceea ce ai scris aici (și în alte articole pe teme similare), aș vrea să punctez și că ideea cretină potrivit căreia fiul/fiica are obligația de a ierta orice părinților, doar pentru că aceștia sunt părinți, idee pe care toată lumea încearcă să o impună celor care au părinți de rahat, nu este doar periculoasă (pt. că te îndeamnă să te apropii de persoane toxice care, surpriză, nu îți doresc binele, indiferent de cât de mult se bat ei cu pumnu-n piept că sunt părinți), ci este și greșită încă din faza incipientă: conceptul ăsta sugerează că părintele este cel care își poate permite să facă mai multe rahaturi în relația cu copilul, fiind îndreptățit să comită mai multe greșeli față de copil, comparativ cu alți oameni din viața copilului (frate/sora/iubit/iubita/amic/coleg), deoarece statutul său de părinte îi oferă dreptul de a „greși” mai mult și de a fi iertat mai mult.
    În realitate, este exact invers: părintele, tocmai pentru că el este părinte, și nu un simplu amic sau coleg, ar trebui să fie mai bun, mai corect și mai atent să nu facă greșeli grave față de copil, deoarece între el și copil ar trebui să existe un raport special, mai bun decât cel pe care copilul îl are cu alte persoane.
    În concluzie, statutul de părinte nu îți dă dreptul de a greși mai mult, ci dimpotrivă, îți dă obligația de a greși mai puțin. Dacă nu ai înțeles chestia asta, și dacă ești o rudă care își fute la cap nepotul/nepoata sau alt membru al familiei să uite/ierte relele îndurate numai pentru că cel care i le-a făcut este un părinte, trebuie să conștientizezi că ești un om cu siguranță foarte încuiat, care nu își dă seama de situațiile grave care se pot crea din cauza unor astfel de sfaturi cretine. Iar dacă ești un părinte și ai impresia că, părinte fiind, ai dreptul de a greși mai mult și de a primi o iertare gratuită și nemeritată, trebuie să conștientizezi că ești un rahat de om care merită să își privească de pe patul de moarte copilul doar în poze.

    23
  9. #17

    Bine ai rezumat tu in ultimele 2 3 paragrafe situatia. Intamplator pot sa iti validez parerea prin prisma experientelor personale. Cand sotia mea nu a putut avea copii dupa multe experiente traumatizante am decis sa adoptam unul. Asa zisul tata mi-a zis sa o parasesc pt una care poate produce nepoti care sa duca mai departe nobila-i semintie ca deh zici ca el era printul Charles. M-am convins atunci care si valoarea unor familii crestine si biologice. Mi-am adus aminte si de copilarie unde amintiri frumoase am cu bunicii care m-au crescut frumos nu cu ipochimenul care vrea urmasi de vita nobila si care de crestin bun ce este (doneaza si pa Catedrala) ne mai batea si pe mine si pe mama cand scapa in ceva mai tare. Deci da, tu iti faci familia si uneori (nu putem generaliza desigur) astia din familia biologica sunt doar o intamplare.

    16
  10. #18

    Outlander și Yellowstone sunt serialele preferate ale gospodinelor casnice de pretutindeni. Nu judec, doar observ. :*

    3
  11. #19

    Nu am reusit sa te “citesc” la filme si seriale dar iti recomand, daca esti decis sa vezi Yellowstone, sa incepi cu 1883, 1923 si apoi Yellowstone. In Yellostone e un personaj, Beth, nu voi intelege niciodata cum de actrita care-l joaca nu a luat macar un Emmy. E cea mai convingatoare bipolara pe care am vazut-o pe ecran.

    2
    • #20

      ?!? Nu! Primul care trebuie văzut e Yellowstone 1453, altfel nu mai înțelegi NIMIC!!!

      1