Discutam zilele trecute cu amanta mea virtuală, o femeie care citește cărți fără să se laude pe internet cu asta, despre limbaj și cuvinte, pornind de la faptul că, într-unul din grupurile pe care stau, cuvântul leonin era o necunoscută pentru mulți dintre ei, deși mie mi s-a părut normală și generalistă folosirea lui.

Iar problema asta se datoreaza exclusiv faptului că oamenii, ca întreg, nu mai citesc cărți decât maxim ce le recomandă la școală, după care cărți utile în meserie sau selfhelpuri de alea meseriașe, care te anunță că tu ești cel mai bun și doar prin tine vei reuși să ajungi acolo unde ai fost și mai mult decât atât.

Oamenii nu au devenit neapărat mai proști, ci au un bagaj lexical limitat datorită faptului că singurele locuri unde citesc ceva sunt pe internet, iar suma cuvintelor utilizate acolo este mică. Subiectele sunt oarecum identice, scrise de oameni cu idei oarecum la fel, prin urmare nu ai de unde să înveți cuvinte noi, nu ai unde și cum să te dezvolți în vreun fel. Și pierzi astfel o grămadă de culori ale limbii, multe sensuri, subsensuri și extrasensuri care te depășesc și îți scapă, pentru că tu nu citești decât ziare online, bloguri sau copiezi cod de pe stackoverflow și zici că ești programator.

Cititul nu e o corvoadă. Cititul este preludiul erotic la care ți se deschide mintea, este modul în care aterizezi în lumi noi, pe care ți le imaginezi singur, pe baza cuvintelui scriitorului, modul în care îți antrenezi imaginația să lucreze și să detalieze singură literele adunate în cuvinte, cuvintele în proproziții, propozițiile în fraze, frazele în cărți, iar cărțile în oameni.

Vreți să fiți oameni? Citiți cărți. Vreți să aveți copii inteligenți și deschiși, copii care să poată deschide gura mai departe de sal cf? Educați-i spre literatură, spre beletristică, spre mirosul de carte nouă, spre liniștea ce ți-o aduce presimțirea că vine momentul când te liniștești și citești o carte bună.

Acum mai mulți ani mă fotografiau paparazzi plecând cu două sacoșe de cărți de la un târg de carte și cineva făcea mișto de mine că am în picioare niște sandale scâlciate. Nu erau, dar, ca idee, întotdeauna, dacă o să am de ales în a-mi cumpăra țoale fancy și o carte bună, o să îmi iau cartea.

Astăzi, toată ziua, este Ziua Internațională a Cărții pe elefant.ro. Vor fi 26.300 de titluri cu preț redus și câteva mii dintre ele vor avea reduceri care pot depăși 50%, pentru că elefant își propune să stabilească un record absolut, 150 000 de volume vândute în 24 de ore.

Așa că mergeți și vă luați măcar o carte. Citiți-o încet, cu dragoste și cu savoare. O să vă facă poftă de alta, cu siguranță.

Eu o să îmi cumpăr, cu siguranță, cartea 7 din Witcher, efectiv m-am înțepenit la varianta în engleză, nu pot citi SF în engleză nici să mă tai. Probabil și a 6 a, deși am citit-o în engleză, dar efectiv nu îmi aduc aminte nimic din ea. După care o să mă mai uit pe ici și colo.

Happy literaturing!

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.

Pe scurt

Loading RSS Feed

118 comentarii Adaugă comentariu

  1. #1

    Mai demult, aveam un coleg la serviciu povestea că el face laba și cu dreapta, și cu stânga.
    – Deci, ești ambidextru – trag eu concluzia [de dreptaci]
    – Ce PLM este aia?
    – Unul care poate își folosi și stânga și dreapta cu aceeași pricepere, este ambidextru.
    – Tu trebuie că citești cărți. Prea multe cărți…

    • #2

      Idem, cu diferenţa că eram cu cineva din familie, afaceri de milioane, cheltuieli la fel, lexic 0, ajunge discuţia la cărţi, ce “ți se deschide mintea, este modul în care aterizezi în lumi noi, pe care ți le imaginezi singur, pe baza cuvintelui scriitorului, modul în care îți antrenezi imaginația să lucreze …etc” – la care el: “auzi, da tu câte cărţi ai citit ?” raspuns: peste mie, oricum. Se uită la mine aşa, uşor milos, şi mă întreabă, cu ţintă clară diferenţa de venituri: “aşa …. şi la ce ţi-a folosit ?”

    • #3

      Bă băieți, problema e când întrebarea “la ce-ți folosește” o pune un profesor de limba și literatura… insert ce limbă vreți voi, dar de largă circulație.

    • #4

      – Deci, ești ambidextru – trag eu concluzia [de dreptaci]
      – Ce PLM este aia?
      – Un mare labagiu

    • #5

      Banc:
      Un turist neştiind cum să ajungă unde avea nevoie, întreabă un poliţist, în mai multe limbi, însă fără succes. Văzând că nu scoate nimic de la poliţist pleacă mai departe, bombănind. Imediat, un aurolac vine la poliţist şi îi spune :
      – Uite băi frăţioare, omul ăla ştia atâtea limbi straine!
      La care poliţistul îi replică:
      – Şi, la ce i-a folosit?

    • #6

      El Capitan, toate acestea erau discuții elevate de la clubul de labă pe curbă eliptică, căci pe unii îi pasiona și geometria.

    • #7

      legat de ”ambidextru” e o mică fază în ”…să nu ucizi o pasăre cântătoare”. 🙂

  2. #8

    LOL. Fix ieri (joi) am dat comanda de cartea 7. Dar nu de la elefant. Am zis ca mor cu aia in engleza. Nu e vorba de SF/F, ca mai merge de obicei, dar cartea asta m-a omorat in engleza.
    Hai ca verific si elefantu’, parca vad ca mai dau o comanda..

  3. #9

    Si m am jurat sa nu mai cumpar….

  4. #10

    Prefer oricând stackoverflow, in detrimentul unei cărți 🙂

    • #11

      si se vede

    • #12

      Citesc o carte aparuta in ’77, “Trufasa citadela”. Pt cine vrea sa inteleaga de unde am plecat si cum de am ajuns aici in ceea ce priveste politica statelor, cartea asta e ceea ce trebuie. O recomand oricui e pasionat de istorie si politica externa.

    • #13

      Niște apă rece pentru arsura mai sus, are cineva?

    • #14

      Am zis ca se incadreaza in contextul asta.
      Auzisem acum cateva zile un banc la radio-ul “preferat” al blogerilor:

      Care e asemanarea dintre un caine si un programator?
      – Amandoi au privirea inteligenta dar nu stiu sa se exprime.

    • #15

      Niles, area sunt bancuri de săraki. Mie mi-au dat ban la grădiniță pentru bancul ăsta, dar era cu ingineri.

    • #16

      Niles prinde posturi de radio din 1974.

  5. #17

    Eu sunt înnebunit după mirosul cărților vechi, alea cu paginile îngălbenite și de vârsta bunicilor.

  6. #20

    Nu cred că e Leonin. Nu am auzit de Leonin. Poate Leonid. Sau Leontin.

  7. #27

    Am folosit relativ recent la birou sintagma “propoziție eliptică”. La câteva zile o colegă mi-a zis că a căutat în dicționar să vadă ce e aia. M-am bucurat că a făcut-o.

    • #28

      Se vede care a chiulit. Pe vremea mea, se preda asta printr-a noua, la ora de logica.

    • #29

      Nu cred ca e propozitie… poate bicicleta!

    • #30

      La asta cu propoziția eliptică ai fost cam pretios. In niciun caz nu-i din aceeasi categorie cu “leoninul” de pe facebook, si nici nu vad cum ai putea-o strecura intr-o conversatie la birou fara sa pari increzut.

    • #31

      @DeeDee, eu mi-o amintesc de la gramatică din gimnaziu.

    • #32

      Pfff, de fapt i-am zis ceva de genul “nu te mai exprima atât de eliptic, folosește toate cuvintele din propoziție”.
      Eram suficient de încrezută?!
      Mor când oamenii se exprimă prescurtat și ambiguu.

    • #33

      AdyP, nu inteleg de ce sa te iei de boala omului, daca saraca facea o criza. Csf, ncsf.

  8. #34

    acum vreo sapte ani, intr-o conversatie cu o baba din bloc, am folosit cateva cuvinte cu circulatie redusa, urmarea fiind ca baba mi-a facut reclamatie scrisa la politie!

    • #35

      Având în vedere că sufăr de o lipsă congenitală de umor, eu sunt curioasă să știu dacă expresia “cuvinte cu circulație redusă” reprezintă un eufemism/o figură de stil. 🙂

    • #36

      baba n-a inteles cuvintele si a crezut ca i-am zis ”de rau”!

  9. #37

    Acum vreo 4 ani, la dedemanul din Sibiu, la mochete si covoare…
    Erau doua bannere pe care scria cate ceva despre mochete.
    Pe primul scria despre coNfort, calitate, etc.
    Pe al doilea scria despre coMfort, calitate, etc.
    Ma duc la info clienți si le explic duduilor de acolo.
    ‘Sunteți profesor de limba romana?’
    ‘Nu, dar am mai dat pe la școală, asa mai rar’.
    Le-am cerut sa rezolve problema. A doua zi mascase cu bandă alba unul dintre acele coMNforturi 🙂

  10. #38

    Eu ma straduiesc din greu sa reusesc sa mai citesc, si pur si simplu imi fuge mintea. Ma asez cu cartea in brate, citesc un paragraf, sau 3 pagini, si ma opresc. Imi vine sa verific serviciul, jocul de pe telefon, stirile, frigiderul, orice. De la inceputul anului, am ajuns pe la 150/500 pagini la Berta Isla (cu un spion spaniol), si la pagina 2! din Conexiuni Ascunse (o carte pe care am devorat-o in facultate in vreo 2-3 zile).

    • #39

      obisnuinta internetului. am ajuns sa avem concentrarea unui caras auriu

    • #40

      FOMO se cheamă sindromul ăsta, al întreruperii compulsive a ceeace faci ca să cauți ce mai e nou pe net, mail etc. Fear Of Missing Out. Cred că e un fenomen de masă..

    • #41

      ma lupt cu cacatul asta in fiecare zi

    • #42

      Yep. La mine s-a si agravat problema in perioada asta cu pandemie, carantina, etc. Desi teoretic am avut mult mai mult timp pt citit, pentru ca nah, nu iesim nicaieri, nu facem mai nimic, de fapt am citit mult mai putin decat inainte. Ma asez sa citesc, imi si place cartea, dar e o lupta sa ma concentrez pe ea, imi zboara creierul in 10 directii simultan.
      Am avut o avarie mare la reteaua electrica sambata trecuta, a fost luat curentul toata ziua, nici internetul mobil nu prea mergea ca s-o fi luat curentul si la antena din zona. Zau ca a fost altceva, s-a linistit complet creierul stiind ca nu am acces la telefon, stiri, netflix, tampenii, am stat toata ziua in pat si am citit, ca in liceu, tare as vrea sa gasesc o metoda sa ajung in starea aia de spirit si fara sa se ia curentul.

    • #43

      Social Media Detox… ai nevoie de o resetare a receptorilor de placere..

    • #44

      @deea, citeste o carte de electricieni si afli secretele panoului de sigurante.

  11. #45

    degeaba stim cuvinte “speciale”daca nu stim sa folsim corect din cauza si datorita…

  12. #49

    Filmu’ cand iese?

  13. #51

    Cum e traducerea în română la Witcher? Într-o vreme mă scârbisem de traduceri făcute pe genunchi și refuzam să mai citesc traduceri, doar originalul. Dar oricât de poligloată mă dau, poloneza e poloneză.
    Deci, sună a română? Sau sună a google translate editat pe ici pe colo?

    • #52

      nu nu, e tradusa bine, e gandita, nu e cu studenti

    • #53

      Am primit si citit de curand o carte tradusa ATAT de prost, incat cireasa a fost cand tuta aia a tradus “tree frogs” ca “tHree frogs” (adica “trei broaste” in loc de “broaste de/ din copac”). O fi tradus dupa audiobook, ceea ce nu-i ofera circumstante atenuante.

      Ultima carte tradusa bine pe care am citit-o a fost una din spaniola (Zambetul etrusc).

    • #55

      Bagat la favorite, mai ales ca ultimul paragraf zice tot ce incerc eu sa zic in commurile kilometrice cu traume din invatamant si din inceputurile pe piata muncii.

    • #56

      Witcher ar suna in romana ca ”’vrajitorul ”.
      sau ” viciăr”

    • #57

      Mersi fain, cred că o să mă arunc la primul volum.

    • #58

      Apropo de traduceri, cartea mea preferata este Un veac de singurătate, pe care am citit-o prima dată în liceu, și de încă vreo 10-15 ori de atunci. Cred că ediția aia era în traducerea lui Darie Novăceanu, și era superbă.
      Am și vreo două traduceri în engleză, dar nu mai sunt același lucru.
      Poate, pe lângă talentul traducătorului, o mai juca un rol și înrudirea dintre limbi…

    • #59

      În primele volume au tradus witcher prin vânător. Cam enervant. Dar în afară de asta cred că au făcut treabă bună, nu știu poloneză, dar presupun că originalul este destul de dificil.

    • #60

      Nu-mi amintesc dacă apare vreaun balaur în Witcher. În viața reală am alt nume, nu am fost atent la asta.

    • #61

      apar în film, da-s urâți cu spume.

  14. #62

    Imi aduc aminte si acum dupa mai bine de 30 de ani ca am luat un 3 la chimie pentru ca la intrebarea “ce tip de izomerie are carbonul?” am raspuns “aleatoare”.
    Dupa ” Ce e aia?” am spus – adica nediferentiata, mi s-a spus:
    Tu nu stii chimie nici de 4, dar arunci cu cuvinte din astea. Ai 3.
    Teoretic era cea mai tare profa de chimie din cel mai bun liceu din Bucuresti.
    Asa ca am luat 3. Mi-au trebuit mie cuvinte “savante”.

    • #63

      Pai nah, pe buna dreptate, ca forma corecta e “aleatorie” nu aleatoare 😀

    • #64

      Limba română e fonetică. Se scrie așa cum se aude.
      Câți dintre voi, cei care-l scrieți, pronunțați h-ul din nah, băh, deh…?
      Așa ați citit în miile alea de cărți care constituie fondul acestui articol?

  15. #65

    Bai naspeti de paparazzi de ce nu ziceti nimic si de ciocatele alea stock, aaaa?

  16. #66

    Chiar sunt reduceri blanao.

  17. #67

    Poza e geniala, daca te vedea vreun pensionar intrand in scara blocului cu sacosele alea pline, te intreba usor invidios: “ati facut piata, domnu Cetin?”

    • #68

      Pensionarii sunt geniali. TNR ziceau de o babă pe care să o trimitem în spațiu [cu cele 90 de pisici], să întrebe ce se dă.

  18. #69

    Pana prin facultate, adica timp de vreo 10-15 ani, am citit extrem de mult, probabil in jur de 80 de carti anual.

    Ulterior am citit din ce in ce mai rar, iar in prezent citesc vreo 5 carti pe an, poate nici atat.

    Cred ca are de-a face si cu tehnologia/internetul care a umplut niste goluri de plictiseala si prea mult timp liber.

    Nu stiu daca se pune, dar citesc pe Wikipedia la random, zilnic, cate 2-3 ore, e fascinant sa treci de la un articol la altul, sa pleci de la Einstein si sa ajungi la Palenque dupa cateva ceasuri.

    Cand eram prichindel aveam o groaza de timp liber, TV-ul nu m-a atras in mod excesiv niciodata, si e logic deci ca devoram biblioteci intregi.

    Acestea fiind spuse, citind comentariile anumitor colegi de mai sus, in care respectivii sunt intrebati de catre unii mai necititi “si la ce ti-a folosit ?”, adevarul e ca daca stau stramb si judec drept, la mare lucru chiar nu mi-a folosit, daca “a folosi” se refera la avantaje concrete, materiale.

    Bine, stiu sa pun cratima, cititul mi-a dezvoltat anumite abilitati de intelegere, de concentrare, simtul umorului, probabil imaginatia si vederea in spatiu au avut de castigat, sunt cu 5 minute mai destept ca majoritatea celor pe care ii cunosc si o bucurie de om cu care sa dialoghezi.

    Dar MI-A FOLOSIT ? Comparativ cu milionarul analfabet, nu, nu “mi-a folosit”.

    As fi preferat sa fiu un bou plin de bani ? Probabil ca nu, adica aproape sigur nu.

    Bani poti face si cu carte, si fara carte, dovada clara fiind puzderia de imbecili de succes de care ne lovim zilnic.

    Si da, daca vom considera ca ne vom inmulti intru Domnul, parca ar fi mai frumos pe lume ca odraslele sa fie macar oamenii cititi care le-au fost parintii, si nu ultimele rateuri de care e prea plina societatea de azi.

    • #70

      Poate cartile ti-au folosit sa iti gasesti un partener ok in viata si asta represinta o investitie chiar si dpdv al banilor excelenta. 🙂

    • #71

      Subscriu la bucata cu Wikipedia. Uneori, patesc cam la fel si cu TVtropes.

    • #72

      Ideea e cu Wikipedia sa nu inghitim precum Pelicanul toata informatia de acolo care de multe ori contine grave erori. In primul rand oricine poate scrie acolo despre orice subiect, nu sta nimeni sa verifice. Pe de alta parte Danemarca are persoana desemnata sa verifice informatiile legate de Istorie si sa le corecteze.

    • #73

      Mie îmi place să citesc o carte mai stufoasă și să explorez – cu Wiki – chestiile de care nu auzisem, sau doar credeam că le știu. Un exemplu este Pendulul lui Foucault.

      O altă imersiune a fost “Șmecherie și lume rea”, dar în loc de Wiki, cu Youtube, căci manelele nu sunt [încă] pe Wiki.

      La ce mi-a folosit cititul, deși nu în Română, sau poate și în Română dar nu a fost atât de evident, a fost când m-am stabilit în Canada. Deja vorbeam engleză fluent, prealabil îmi cumpărasem chiar și un dicționar de slang, ca să mă exprim mai șmecher – asta credeam eu că este apexul șmecheriei… Totuși, nimic nu se compară cu cititul de literatură, când vrei să-ți îmbogățești limbajul și construcțiile verbale variate.
      Ori să pari gheu.

    • #74

      raman la opinia ca, in esenta, nu ti-a folosit!

    • #75

      @Tonys: am vazut o declaratie de-a lui Richard Dawkins referitoare la acuratetea informatiilor de pe wikipedia si zicea ca el uitandu-se pe wiki la domenii la care se pricepe, e placut surprins de acuratetea informatiilor de acolo.
      Cred ca pt 99% din oameni, care oricum ajung sa cunoasca lucruri doar la nivel superficial, wikipedia e mai mult decat suficient.

    • #76

      “Rabbit hole” se cheamă mecanismul ăla prin care pe Wikipedia pleci de la un articol despre Einstein și, dintr-un hyperlink în altul ajungi la cu totul și cu totul altceva… Jmecker.

  19. #77

    Parca l-am vazut pe Leonin asta in niste jocuri video mai vechi. Lion din Dota seamana cu Leoninul vechi pe care-l stiu. Doar ca pe stil vechi era mai mult erou de strength si agility, iar Lion din Dota este pe inteligence: iti da stun, iti suge mana, iti da hex (te transforma in găină) si ultimata de dmg. 850.. bine, daca iti pui si Agamemnon scepter, ultimata aia de omoara din prima.

  20. #78

    Recomand Stalpii Pamantului de Ken Follett si toata seria de altfel (trilogia Kingsbridge). Imbina intr-un mod foarte captivant bucati de istorie reala din evul mediu timpuriu cu viata zbuciumata a oamenilor simpli de atunci.

  21. #79

    O “epifanie de moment”: pe aici lumea înțelege că literatură este să citești cărți SF.

    Despre “În căutarea timpului pierdut” a lui Gustave Flaubert, parcă nu vă văzui comentând. Pe loc repaos, căci nici eu, nu…

    • #80

      eu citesc acum SF, autoeducandu-ma in directia asta, pe flaubert l-am citit in clasele primare.

    • #81

      esti primul de care aflu ca a citit flaubert in clasele 1-4!
      eu, de exemplu, in scoala primara, n-am reusit mai mult de ion creanga, petre ispirescu, mark twain si jules verne.

    • #82

      se vede…

    • #83

      Toate cele 30 de volume… Duuude!

    • #84

      da, eu citesc doar ce pot intelege!

    • #85

      carti cu poze, integrame lvl, e bine, un efort care te tine la suprafata

    • #86

      De Marcel Proust baieti, nu faceti confuzie!

    • #87

      Așa este, my bad! Flaubert era ăla cu Educație Sentimentală, parcă…

    • #88

      cetin, cati auzisera de flaubert dintre colegii tai din clasa a noua?
      sau din armata?
      sau dintre colegii tai, in general?
      in rest, daca zici ca sunt retardat necitind madam bovary pana la varsta de 10 ani, iti asumi destinul geniului intr-o societate de retardati.

    • #89

      haoleu, glumeam, relaxeaza-te

    • #90

      Adică n-ai citit cele 30 de volume în generală? Duuude!

      PS: Am avut o colegă prin liceu care le-a citit toate. A avut probleme psihice prin facultate, dar nu știu dacă e vreo legătură…

    • #91

      Absolvent de filologie aici, ba chiar mi-a plăcut așa de mult că am absolvit 2 specializări diferite plus un master in domeniu, și basically am citit cam toată literatura mare, clasică. De la epopeea lui Ghilgameș la sec. XX. Mă țin la curent și cu noile apariții și cu autorii contemporani. Introducerea a fost nu ca să mă laud, ci ca să explic că opinia mea e avizată. Mă scoate din sărite ideea asta că literatura SF ar fi cumva inferioară, pierdere de vreme, nu chiar literatura adevărată. Dune e mult mai bun decât În căutarea timpului pierdut, din toate punctele de vedere după care ai putea evalua o operă literară. Ciclul Abația e mai bun decât cel puțin 50 la sută din literatura română care se predă in școală. Sorry for the long rant.

    • #92

      oh, abatia e dumnezeu, o recitesc periodic si periodic redescopar amanunte si legaturi noi

    • #93

      deea, mi-ai redat stima de sine!
      din ce-ai mentionat, n-am citit decat seria dune.
      m-ai convins sa cumpar ciclul abatia.

  22. #94

    Dacă în casa cuiva nu există cărți, n-am încredere deloc în persoana respectivă.
    Amu dreptu-i că nici n-am fost până acum într-o casă fără cărți.

    Și pentru cei ce se întreabă la ce folosește, calitatea și numărul cărților citite este direct proporțională cu anumite abilități de interrrelaționare umană.
    (Cine citește, tufe mai bine și mai des.)

    • #95

      ce te faci cu cei care nu au, dar citesc?
      sau viceversa?

    • #96

      Am vreo 800 de cărti pe eBook 🙂 Biblioteca mea nu mai e fizica decât partial de câțiva ani, pentru că mutatul de cărți îmi rupe spatele.

    • #97

      eu m am carat ultima oara cu ele in germania si le am lasat acolo, nu am mai avut energie

    • #98

      Ca unul care are peste 90% din cărțile citite împrumutate de la bibliotecă consider că ești in pic snoabă!

  23. #99

    saptamana trecuta mi-au venit comandate de la carturesti cartile ”Empire strikes back: from a certain point of view” si ” Devolution” de Max Brooks. Pastele a venit mai devreme saptamana trecuta

  24. #100

    Iată cine citește Kama Sutra…

    Eu sunt din ăia în care nu ai tu încredere. M-am mutat cam des, așa că am decis să-mi port cărțile pe stick-uri și microSB-uri. Nu-i aceiași lucru, căci uite cum mă judecă lumea.

    Nu mai pot să invit o damă să-mi vadă “colecția de timbre”. Ori de “volume princeps”.

    • #101

      Ăsta trebuia să fie comentariu la duduia care n-are încredere în oamenii ce nu țin cărți in casă.
      În trecut, era mai simplu: până și frizerul meu avea bibliotecă, și printre pachetele de Marlboro goale, se lăfăiau Cartea de Telefon și Mersul Trenurilor, pe care, se știe, orice gospodar le achiziționa. Sau i le dădea rest la plata mobilei.

  25. #102

    In medicina “leonin” se aplica unui anume tip de facies intalnit (clasic) in lepra.
    en.wikipedia.org/wiki/Leonine_facies
    In romana se zice la fel, e luat din franceza acum multi ani si nu din engleza.

  26. #103

    Daca aveți sfaturi despre cum poti convinge un puber sa citeasca, sunt interesat. Am impresia ca nici macar comentariile de pe pornhub nu le citeste.

    • #104

      greu. duc o lupta zilnica

    • #105

      Fără să fi avut un puber la îndemână pe care să exersez, eu aș zice:
      – să aibă cărți în casă; mereu am citit orice altceva decât le-ar fi plăcut părinților, dar aveam vreo 2000 de cărți sub nas, luam ce mi se părea interesant.
      – să existe în casă cărți care să vizeze pasiunile lui
      – mers cu el în librării și lăsat să aleagă
      – în cazul în care există momente împreună să povestești ceva și să lași povestea în aer în punctul cel mai interesant și să-i zici unde o găsește; am citit câteva cărți pe modelul ăsta.
      – să vadă adulți în jurul lui citind
      – restrâns timpul la tv/computer și obligat un pic (obligat, momit, plătit) să citească, dar să i se ofere ceva ce chiar i-ar putea plăcea lui. Unii zic că nu există copii cărora să nu le placă să citească, ci copii care n-au găsit cărți care să le placă.

      Bine, eu aberez cu grație extrem de teoretic. 🙂

      Mi se zbat toate venele când văd pe grupuri cum unii recomandă pt copiii/adolescenții de azi cărți care le-au plăcut lor acum 30+ ani. Sunt pline librăriile de cărți moderne pt plozi, există edituri specialitate, unele edituri mari au secțiune dedicată pt copii/adolescenți și unii recomandă tot “cuore” și mai știu eu ce.

    • #106

      Parerea mea de …fost adolescent… e ca te (re)apuci de citit fie ca sa impresionezi o tipa care citeste (or mai fi)…fie prin tot felul de “gateway books”, de obicei care mai de care mai “young adult” si mai cu vampiri ori Dan Brown. Nu conteaza calitatea scriiturii probabil cat obisnuinta actului.
      Si oricum ai da-o, asa cum au mai observat nitre antevorbitori, cititul de chestii complicate creeaza o suma de deprinderi complementare, mai ales cand vine vorba de vrajit gagici. Argument mai bun nu exista.

      Altfel, Metro 2033 bate Morometii:)

      Tind sa cred ca povestirile si nuvelele SF sunt destul de potrivite, pentru ca sunt bogate in continut si se termina repede.

      Ma amuza cat succes are seria ” Love, Death + Robots” tocmai pentru ca reprezinta de fapt o ecranizare a unor povestiri SF dintre care multe sunt cuprinse in antologiile Gardner Dozois, publicate si la noi.
      Cred ca inca se mai gasesc.

    • #107

      le publuca nemira

    • #108

      Am fost mereu genul care va zice nu dacă ii spui sa facă ceva și asta s a aplicat cel mai mult la citit. Și sa mi fi dorit, nu as fi făcut o, sa nu aud apoi ‘ in sfârșit citești și tu’ sau laude cretine pe la prieteni de familie .
      Ma terorizau ai mei sa caut in dex ce înseamnă câte un cuvânt pe care nu îl înțelegeam . Niciodată, preferam sa ma macine curiozitatea :))
      Am început sa citesc acum dar evit sa fac public pt ca ultima data am auzit ‘ eh, mai bine mai târziu decât niciodată ‘ și ‘ când te ruga mama n ai fi citit’

    • #109

      da, nu functioneaza strategiile astea, dimpotriva.

    • #110

      Pui niste cărți de profil, la budă: Pisica în Cizme, Kama Sutra, Penthouse. Stop, aia este revistă!

  27. #111

    Eu cred ca vremea “omului universal” a trecut acum foarte multi ani. Nu zic ca e bine, dar a trecut.
    Romania doar ajunge din urma Vestul.
    Am destui prieteni cu doctorate, care sunt mega specialisti pe bucata lor. Au citit tot ce se putea in domeniul respectiv. Cand ii scoti din bula aia, te sperii vazand ca nu au trecut de nivelul clasei a 8-a la capitolul cultura generala.

  28. #112

    Cu Asimov nici nu vezi cum zboară timpul! 🙂

  29. #113

    Epopeea lui Ghilgameș – am citit doar aceea adaptare pentru copii din Marile Legende ale Lumii de Al Mitru, dar a avut – și încă are – un efect foarte puternic asupra mea.

    Prietenia/frăția care se înfiripă între Ghilgameș și Enkidu – unii i-ar zice gheială – cu bucuria imensă de a fi viu, chipeș și neînfricat, durerea strivitoare de după pierderea lui Enkidu, teama obsesivă de moarte, căutarea nemuririi… Emoții cam puternice pentru un copil de 8 ani, sau cat oi fi avut eu când am citit-o, chiar dacă pe atunci nu realizam că ne-a fost lăsată încă de acum 4000 de ani.

    Asta și Tinerețe fără Bătrânețe cred că m-au marcat, copil fiind, pentru tot restul existenței.

    Funfact: eu de obicei impresionez damele cu priceperea la gătit – este și mai safe. Dar povestind “Tinerețe”, I scored big time la niște dudui mai fiță, așa…

  30. #114

    am primit un kindle ”giveaway”!
    sunt in cautate de surse cu fisiere compatibile.

    • #115

      direct compatibile mai puțin, că kindle vrea format mobi, iar la noi cărțile electronice se vând doar în format epub (doar amazon are voie mobi, și doar pt kindle; d-aia mi-am luat altceva decât kindle 🙂 ), iar pe surse se găsesc cam pdf și epub. rar mobi.
      am auzit că unele kindle-uri suportă și pdf.
      dar formatul epub se transformă foarte frumos în mobi cu orice aplicație la liber de pe interneți. eu folosesc calibre.

      dacă ești interesat, Cetin îți poate da email-ul meu. am o arhivă de epub-uri destul de asortată (primită cadou), plus o grămadă din ce-am mai adunat eu ca furnicuța.

      ps. dacă Cetin sau altcineva de încredere poate garanta pt tine, te pot introduce pe ”niște surse”. (grupuri de fb). nu vreau să risc să fiu dată afară de acolo pt că persoana introdusă nu a respectat regulile.

    • #116

      orice carte trimisa la mailul din kindle e convertita in mobi automat de amazon

    • #117

      multumesc, revin dupa ce imi fac cont pe amazon.
      momentan am niste urgente familiale.

    • #118

      mi-am facut cont pe amazon, dar inregistrarea device-ului a esuat, imi da mesaj ca ”a aparut o eroare la inregistrare, incearca din nou mai tarziu”. m-am blocat in acest punct de 3 saptamani.

Adaugă comentariu

Dacă ești la primele comentarii aici, nu încerca să faci pe deșteptul

  • Comentacii pesedisti nu sunt bineveniti
  • Nu incerca sa fii mai arogant decat mine, la mine in casa
  • Linkurile sunt foarte utile, daca nu sunt spam




This site is protected by reCAPTCHA and the Google Privacy Policy and Terms of Service apply.