Am deja doi copii care au trecut prin sistemul de învățământ românesc. Fiul seamănă cu mine, îi place școala precum îi place lui Dragnea justiția, este pasionat de gaming și vloguri și acolo își canalizează inteligența, dar fiica mea este un copil mult peste medie, din toate punctele de vedere, genul care ar face crize dacă ar lua B la școală.

Ce am învățat din cei 4 ani petrecuți în învățământul românesc?
Că școala românească, în întregul ei, este un gunoi, pornind de la ministrul învățământului și terminând cu ultimul portar. Șpăgari, fără tragere de inimă, foarte puțini oameni dedicați școlii și educării minților copiilor, majoritatea sunt acolo pentru a face rost de bani ușor, din șpăgi și cadouri.

Ce este cu adevărat criminal este că scopul școlii este cel de a nivela și mediocriza copiii. Școala nu este acolo pentru a decela vârfurile și a le mișca înainte, ci este fix pentru a le toci și a le aduce pe toți la același nivel. În școala românească profesorul este apreciat dacă trec toți cu 5, înseamnă că și-a făcut datoria.

Ce înseamnă asta pentru copiii din clasele primare?
Însemnă un tăvălug al plictiselii. Degeaba copilul meu știa să scrie și să citească din clasa zero și avea cunoștințe decente de algebră. Asta într-o clasă unde învățătoare îi certa pe părinți că plozii lor nu știu care e partea de sus a unei cărți și de unde începe. Pentru că nimănui nu îi păsa. Nimeni nu avea măcar intenția de a lucra cu ea potrivit nivelului ei sau, dacă nu există timp sau modalitate, să o evalueze și să o mute într-o clasă de nivel superior. Și nu, nu era singura în situația asta.

Ce făcea copilul? Se plictisea masiv, desena, căsca, se uita pe pereți sau evita participarea activă la ora de religie, pentru că degeaba nu face copilul tău religie, profesorul de religie îl implică în rugăciuni și alte căcaturi, că așa se distrug mințile tinere. Practic, până prin clasa a 3 a, fiecare zi era pentru fiica mea un iad în care nu avea ce să facă 4 ore.

Știți ce greu este să menții treaz interesul unui copil pentru școală, când școala nu reprezintă nicio provocare? A fost greu și nu știu cât de mult am reușit.

Și chiar dacă copiii nu sunt superdotați. Sunt părinți care bagă bani, meditații, lecții peste lecții. Știți ce fac astea? Nimic. Absolut nimic, pentru că nivelul școlii și al examenelor este același. Iar copiii cresc și realizează că degeaba bagă matematică de nivel de liceu, când la școală nu le este utilă. Și uită materia, se plictisesc, se angrenează în distracții, știind că oricum au notă de trecere și dacă se trezesc din somn, cu capul pe bancă.

Serios, pentru mine este o problemă. Ce faci cu copilul tău, dacă e mai inteligent decât media? Fiica cea mică are 1 an și 8 luni, împliniți ieri. Știe alfabetul, recunoaște literele, fie ele scrise de mână sau tipărite, știe cifrele, le citește pe unde le vede, la fel ca și pe litere. Vorbește formând propoziții simple și înțelege absolut tot ce îi spui. Toate astea în română și engleză. Face diferența între limbi și îți spune mână, dacă o întrebi în română și hand, dacă o întrebi în engleză. Evident, mama ei s-a ocupat de ea în fiecare zi, 24/24, iar pentru limba străină folosim metoda OPOL încă de când avea câteva luni.

Ce o să fac cu ea? O duc la nivelat în școala românească?
Și cred că asta e o dilemă pentru mulți părinți. Știu, răspunsul rapid ar fi altă țară. Doar că nu e așa. Germania are un sistem de învățământ stupid, care pregătește albine lucrătoare. Spania are unul din cele mai slabe sisteme de învățământ din europa. Nu am auzit lucruri minunate nici despre UK.

Și, de fapt, discuția, este la modul general. Pentru că recomandările Du-o la o școală privată sunt stupide când o școală privată costă lunar cât câștigul anual al unui român mediu. Plus, nu e ca și cum ar exista peste tot școala lui Xavier pentru gifted kids.

E o dilemă, să știți. Pentru că statul ar trebui să fie parte a problemei. Să existe evaluări la nevoie, să existe posibilitatea ca elevii dotați să poată trece mai mulți ani o dată, inclusiv posibilitatea de bacalaureat la vârste mai mici și admiterea la facultate pe criterii de genul. Dar nu se poate, să încerci să faci 2 ani într-un an, în școala primară românească este, efectiv, imposibil. Și stai și te uiți. Că altceva nu știi ce să faci.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.

Pe scurt

Loading RSS Feed

89 comentarii Adaugă comentariu

  1. #1

    Faci meditatii si chestii la clubul
    Copiilor. O mai ajuti si tu pana isi da seama singura ce ii place si daca poti sa o ajuti sa nu faca liceu/facultate in Romania ar fi ideal.

    Nu de alta, dar indiferent cat de imteligent esti au geija sa te niveleze frumos in aia 8 ani de nu mai iese nimic din tine.

    Cand eram eu mai tanar la noi in judet erau niste clase speciale, sambata, pt astia plictisiti dar tot sa inveti pe
    De rost chestii isi doresc si acolo deci nu vad vreun avantaj.

  2. #2

    @Cetin sper ca iti place frigul. Acolo, in nord, ar avea o sansa.

  3. #3

    Poti sa incerci Olanda, au track special pt copii supra dotati dar nu e wow. Faci mai multa fizica la noi in liceu, orice liceu, dar o faci teoretic.

    Pe scurt, antreneaza degetelele ca ai de bagat bani in treaba asta :)))))

  4. #4

    Aceeasi problema am avut-o si eu si am rezolvat-o exact cum nu iti place tie, scoala privata incepand cu ciclul secundar.

    Aici insa lucrurile sunt in extrema cealalta, fiindca vor sa se mentina in top, pun o presiune extraordinara pe elevi; de exemplu, acum in plina vacanta curge cu teme pe contul de Google Classroom la care suntem abonati. Am facut o data scandal pe grupul dedicat de parinti ca nu mi se pare normal ca un copil sa nu mai aiba vacanta, am fost singurul, parintii sunt partasi voluntari la epuizarea copiilor. Daca indrazneste sa revina din vacanta cu temele nefacute are loc un proces absurd de shaming asa ca va trebui sa ingrase porcul in ajun inainte sa se intoarca in clasa.

    Problema adevarata a invatamantului este mult mai profunda, astea sunt doar consecinte, practic ai de ales intre delasarea de la scoala de stat si presiunea de la scoala privata.

    Mai exista probabil optiunea home-schooling-ului, dar noi ca familie nu avem dedicatia, timpul si resursele pentru asa ceva.

  5. #5

    Și ăsta este unul din motivele pentru care mi se pare un eroism maxim să ai copii în România. Mai ales de la doi în sus.

  6. #6

    Din pacate scoala e obligatorie pentru toti copii si trebuie trecut prin ea iar asemenea metode descrise de tine (de evaluare individuala si trecerea la alta clasa) mi se par SFuri la ora actuala. Imi vine in minte un club privat in care sa invete fix ce ii place. Desigur nu este ieftin si trebuie timp sa-l duci cu masina prin traficul din Bucuresti.

  7. #7

    Nu am și nu îmi doresc copii, dar dacă aș avea, nu i-aș da la școală, sunt destul de sigur că m-aș putea ocupa de ei încât să deprindă orice au nevoie până la nivel de liceu, iar diplomele le-aș obține prin șpagă.

    Having said that, nu mi se pare normal ca sistemul să se ocupe în mod diferențiat de anumiți copii peste nivelul general, că de aia e sistem public de stat, ca să meargă înainte cu toți în același fel.

    Pentru cei mai avansați cred că există meditații și olimpiade iar ulterior o universitate de elită.

    • #8

      Dap. Cu mine la franceză lucra separat profa, mă chema la ea acasă, o dată mi-a dat și vișinată, a fost bine.

    • #9

      “Nu am și nu îmi doresc copii, dar dacă aș avea, nu i-aș da la școală, sunt destul de sigur că m-aș putea ocupa de ei încât să deprindă orice au nevoie până la nivel de liceu, iar diplomele le-aș obține prin șpagă.”

      De ce homeschooling doar pana “la nivel de liceu”, de ce sa nu obtii si diplomele universitare tot prin spaga?

      “Having said that, nu mi se pare normal ca sistemul să se ocupe în mod diferențiat de anumiți copii peste nivelul general, că de aia e sistem public de stat, ca să meargă înainte cu toți în același fel.”

      Pentru ca fix asta isi doreste un parinte de copil “peste nivelul general”, sa “mearga inainte cu toti” ceilalti colegi.

      “Pentru cei mai avansați cred că există meditații și olimpiade iar ulterior o universitate de elită.”

      Dau cu copy-paste din articolul lui Cetin: “Sunt părinți care bagă bani, meditații, lecții peste lecții. Știți ce fac astea? Nimic. Absolut nimic, pentru că nivelul școlii și al examenelor este același.”

    • #10

      “De ce homeschooling doar pana „la nivel de liceu”, de ce sa nu obtii si diplomele universitare tot prin spaga?”

      Pentru ca alea universitare si le-ar putea obtine si ei, de data aia pe bune.

      “Pentru ca fix asta isi doreste un parinte de copil „peste nivelul general”, sa „mearga inainte cu toti” ceilalti colegi.”

      Ghinion, ideea de scoala publica este fundamental orientata catre “toti”. Pentru restul exista scoli sau tutori privati.

      Daca scoala de stat ar avea ca obiectiv elitele, ceilalti 99% dintre elevi ar ramane de izbeliste, fara educatie.

    • #11

      ai inteles o pula, ba. ideea e ca acei copii destepti pot deveni adultii care misca lumea inainte. si nu vor face asta decat daca au parintii lor bani. inceteaza sa comentezi doar ca sa ai ceva de spus impotriva.

    • #12

      Dragoș, divaghezi ca sa prove your point aiurea in tramvai. Nu cred ca a zis nimeni sa aibă școala publică drept scop elitele. Scopul e sa învețe toți, sa dea TOTI înainte. Chiar dacă supradotații sunt un procent mic, ăștia dau înapoi cu școala românească. Ne plângem ca avem proști la conducere dar hey, da-i naibii de copii deștepți, sa se niveleze dacă nu le convine.
      Nu ai copii și probabil nu te interesează subiectul, dar ce povestește Cetin despre aia mică e chiar remarcabil. Un copil începe sa facă fraze SCURTE undeva pe la 3 ani, ori fiica-sa nu are nici 2 ani împliniți și citește în limba engleza. Ce face în școala publica? Bastonașe și caligrafie la clasa 1 când ea va sti deja cam tot pana la clasa 4a când va avea 6-7 ani? De ce trebuie sa meargă la clasa 1 ffs, sa își atrofieze creierul, mușchi care a fost antrenat constant acasă? 4 ani de stagnare, care ar fi ciclul primar, ar fi dezastru pentru mintea unui astfel de copil.

    • #13

      Am înțeles foarte bine, Cetin, doar că tu te aștepți ca soluțiile pe care le-ai și propus, cele cu săritul anilor de exemplu, sunt utopice într-un sistem public de educație.

      Probabil că doar la americani există ceva asemănător, și nici de ăia nu sunt sigur.

      Da, acei copii unici pot duce lumea înainte, nu contestă nimeni, însă nu îi pasă nimănui din sistem de dusul lumii înainte.

      Vezi Halep sau Popovici. Au bani părinții bine, nu au, aia e, mica lor dramă va rămâne în familie.

      Laura nu înțeleg unde vrei să ajungi, că dacă e doar să explici în alte cuvinte ce a zis și Cetin, nu aduce plus-valoare în lipsa unor soluții aplicabile.

      Care soluții sunt probabil utopice în condițiile date.

      Eu am zis că știu de olimpiade și de meditații cu profi mai luminați/dedicați.

      Voi vă plângeți și veți rămâne cu plânsul. Ok then.

    • #14

      dragos, usor de zis. sa faci homeschooling e cam full time job.

    • #15

      Luna, sunt sigur de asta, cel putin pana pe la 10-12 ani, cand ar fi ideal sa fi deprins niste tehnici de auto-invatare.

      Dar cu niste parinti beton, e realizabil.

      Voi ati reusit pana acum, si nu vad alta solutie realista.

    • #17

      “Nu am si nu imi doresc copii,…”
      Having said that, da-mi voie sa iti spun ca poti sa printezi textul pe care l-ai scris, sa il rulezi usor, sa il lubrifiezi si sa il inserezi undeva.

    • #18

      Am ratat postarea asta cu concediul in minte, comentariul meu vine cam tarziu. Sistemul de sarit clase exista in sistemele publice din Europa civilizata. Fii-miu este in sistemul nemtesc si a fost evaluat si etichetat supradotat, la recomandarea gradinitei. La intrarea in clasa 1 optiunile au fost sa sara o clasa sau sa aiba ore separate si suplimentare de mate, unde sclipește. Impreuna cu psihologul am ales sa ramana cu cei de varsta lui, pentru ca emotional nu e pregatit încă, dar scoala baga in el mate la greu. Cifrele sunt lumea lui si se raporteaza la tot ce il inconjoara prin prisma lor. De citit citeste de la 4 ani, a citit un raft de carti in ultimul an. L-au sarit peste bastonase si sa invatam sa scriem si l-au trecut direct la gramatica usoara si dictari. Va putea sari o clasa, doua, trei mai tarziu. Daca la inceput se plimba prin clasa la orele de mate sau refuza sa isi faca exercitiile, acum mi s-a spus ca e concentrat si atent si isi face exercitiile cu placere, pentru ca sunt cu 2-3 clase peste nivel clasei si este stimulat intelectual. Ma gandesc mereu cum ar fi viata lui in scoala din Romania. E adevarat ca sistemul nemtesc merge mult pe scos oameni ai muncii, dar unde gasesc talente le ajuta si incurajeaza masiv. Nu stiu cat de diferite sunt sistemele de educatie intre landuri. Poate și asta conteaza. Al meu e norocos. Sa povestesc si cum a soluționat școala cazul lui de bulling si cat de rapid au actionat?

  8. #19

    Statul chiar este parte a problemei. De fapt partea cea mai importantă. De fapt statul este problema.

  9. #20

    Nu stiu daca-ti va placea sau nu raspunsul meu, insa din ce stiu, tarile nordice sunt printre cele mai bune la invatamant. Bine, au alte cacaturi peste care nu stiu daca ai putea tu sa treci asa usor.

    • Danemarca. Sistemul de stat e bun dar copii talentați suferă pentru ca țelul lor este ca toată lumea sa fie la acelasi nivel. Am prieteni care au probleme cu nivelul de educație al copiilor și li s-a sugerat sa mearga la privat. Fetele mele sunt la școala internațională. Statul plătește 2 treimi din taxa lunara (nu sunt sigur cât exact).

  10. #22

    Exact pe ideea asta am ales s-o lasam mai moale cu ai nostri. Din experientele unor apropiati, copiii care au intrat in scoala cu prea multe cunostinte au fost loviti de acea “plictiseala” si au ajuns in mijlocul plutonului dupa 2-3 ani, iar in unele cazuri chiar mai jos. Pe termen lung se poate sa isi revina, dar faptul ca cei mai rasariti un pic ce au invatat lucrurile odata cu clasa au trecut in fata ma face sa cred ca ritmul standard de invatare e mai potrivit. Si atunci preferam sa-i scoatem pe afara, sa le explicam cum functioneaza lucrurile, chestii practice (desen, pictura, decupat, orice le dezvolta indemanarea) si mai putin pe partea ce o s-o faca la scoala (citit, scris, cifre, matematica, etc). Mai avem putin pana la scoala, o sa vedem apoi daca a fost o abordare corecta.

    • #23

      osatura nu e dezvoltata complet pt scris de la varste fragede. sunt niste pixuri cu o forma speciala pt mana mica si oasele in formare ale copiilor.

  11. #24

    Simplu. Belgia, Olanda, Danemarca. Pe aici gasesti un sistem de educatie mult mai bine dezvoltat.

  12. #25

    Toti cititorii cu copii: google “opol method”

    • #26

      exact!

    • #27

      Exact :((…asta am facut si eu.

    • #28

      Ar merge bine tare un articol-tutorial scris de el sau Luna cu metodele mai detaliate prin care s-au ocupat de asta mica. Ca proaspat tatic, recunosc ca mi-ar placea foarte mult ca pustiul meu sa fie la fel peste 1 an si 7 luni.

    • #29

      Ai meu au aplicat metoda cu mine fara sa stie de OPOL. Maica mea cu limba romana, taica-miu cu limba maghiara. A functionat destul de bine.

  13. #30

    Dar stai , uite ce chestie misto ne pregatesc bravii nostrii conducatori :”Guvernul își va asuma proiectul “România Educată” prin memorandum / Premierul va coordona un grup de lucru interministerial înființat până la 1 august”
    M-a umflat un ras amar cand am citit articolul. Practic nu se va face nimic , se vor infinta tot felul de comisii si alte aberatii de genul asta care vor toca banul public si vor veni cu comunicate periodice care vor suna asa :”bla bla bla si bla”.
    ”Constituirea unui grup de lucru interministerial coordonat de primul Ministru, care va elabora rapoarte trimestriale de monitorizare a implementării Proiectului „România Educată” – termen 1 august 2021;”
    Deja sunt gatuit de atata emotie cand vad grija pentru educatie a actualului guvern, practic este atat de smecher planul asta incat vom ajunge cei mai tari din Europa la educatie.
    Sunt multe puncte in programul asta care incep cu ”Până în 2030….etc” , asadar stiu ei ca se va respecta programul pulii in conditiile in care mai mult ca sigur pana in 2030 se va schimba schema puterii guvernamentale de 100 de ori si vor veni alti politicieni de rahat care nu vor face nimic decat trancaneala de asta de doi lei.

  14. #31

    In gimnaziu si in liceu se intampla fix problema opusa – e mare bataie (din partea profesorilor) pe olimpiade, concursuri, si alte asemenea. Asa ca daca baga de seama ca un copil e bun/pasionat de ceva, un profesor de genul ala va impinge de la spate pt materia lui, pana-n panzele albe, in detrimentul unei educatii echilibrate. Fiu-meu a fost pasionat de biologie in gimnaziu, informatica in liceu, a mers la olimpiada an de an, de cele mai multe ori la faza nationala, plus alte concursuri. Nu pt ca era el foarte competitiv, sau noi genul ala de parinti, dar efectiv era o presiune din partea profesorului sa faca aia. Si cu chestii de genul luat de la alte ore ca sa faca pregatire suplimentara, scutit de la educatie fizica tot in acelasi scop, etc. Si profesorii tind sa aiba 2-3 copii favoriti in fiecare clasa, cu care lucreaza suplimentar si ii cam ignora pe restul, tocmai pt scopul nobil de a lua premii si diplome pe la concursuri. So, fiu-meu facea one-on-one la biologie cu proful, in timp ce clasa “citea din manual”. Si aia se intampla practic la fiecare materie – copilul/copiii buni primesc extra atentie in scop de performanta, restul primesc mostly dezinteres.

  15. #32

    Sa ii duci la clubul de sah ar fi o idee… nu stii niciodata de unde apare urmatorul Magnus Carlsen sau urmatoarea Judit Polgar!

  16. #33

    Si noi folosim cu succes metoda opol. Acum au 7 ani si 5 ani si sunt bilingvi si fluenti in romana si engleza. Sincer nu pot sa iti dau un raspuns la dilema cu scoala, dar iti pot spune ce am facut eu. Am cautat omul nu scoala, adica mi-am inscris copilul la o scoala fara nici un fel de prestigiu sau renume, scoala de cartier unde (soc si groaza) are inclusiv colegi rromi pentru ca acolo lucreaza o invatatoare minunata si exceptionala. Si nu, nu e o duoamna la care se merge cu plicul sau cu cadouri, nici nu e ahtiata dupa performante. E un cadru didactic foarte foarte pasionat de vocatia ei care reuseste sa detecteze potentialul fiecarui copil si sa il valorifice. De ex fiica-mea nu prea le are cu scrisul.si cititul dar e pasionata pe matematica si invatatoarea ii da activitati care sa ii dezvolte aceasta gandire logica-matematica. Are un coleg pe care l-a obervat ca e tare indemanatic pt el a adus o trusa de traforaj si l-a invatat sa faca robotei. Sistemul e fara indoiala distrus si distruge, dar are si oameni faini. Eu am ales sa caut oamenii aia.

    • #34

      Ideea ta e ok. În general în școlile mai mici, fără renume găsești oamenii pasionați. Problema mare a sistemului de învățământ este programa care este foarte încărcată pentru ciclul primar și se relaxează maxim în ciclul gimnazial. Copiii din ciclul primar nu au timp sa aprofundeze lecțiile, nu se mai face caligrafie astfel încât scrisul lor devine o înșiruire de linii frânte, la matematică materia de clasa a IV-a este foarte grea pentru nivelul lor de înțelegere și obositoare. Și eu îți recomand să cauți oamenii și nu instituția.

    • #35

      Mor cand aud chestia asta cu programa prea incarcata pentru copii, nu pentru ca fiul nostru e supradotat, ci pentru ca pot sa compar acum sistemul nemtesc cu cel romanesc. Copiii nemti au si ei programa foarte incarcata si nu se plange nimeni. Diferenta este ca cei care pot merg spre gimnazii, restul spre meserii.

  17. #36

    Din perspectiva de părinte de doi copii supradotați îți zic ca e foarte bine ca îți permiți școală privată, pentru ca chiar merită! Fata mea, care la fel ca a ta, vorbea fluent si citea la doi ani, acum la 6,la școală privată, e cam la nivelul unui copil de clasa a 6 a de la stat, citește singură cărți, scrie povești, face înmulțiri cu numere mari, etc. Si, mai ales, la noi la școală nu e bullying deloc, nu sunt cadouri, mofturi si fițe si nici măcar religie (deși eu cu asta n-aveam probleme)

    • #37

      ce scoala?

    • #38

      Lol @ Arhi

    • #39

      Școala se numește Maria International School, e pe curricula britanică si acceptă copii de la vârsta de 2 ani (adică are si grădiniță). Totul se desfășoară in engleză, printre elevi sunt mulți expati si puțini români (întotdeauna un bonus), iar profesorii sunt aproape toți străini, cu excepția doamnelor de la mini group, unde e mai necesar sa fie cineva vorbitor de română, pentru acei copii care abia atunci iau contact cu engleza.

    • #40

      multumesc

  18. #41

    Nu am avut timp sa citesc tot. Dupa stiinta mea, in gogoloiul asta paros numit UE, unele tari se gandesc foarte serios, Franta fiind lider de pluton, sa revina la educatia clasica…ceea ce la noi s-a numit sistemul haretian, abandonat dupa 96 incoace, cred.
    Este oare o intamplare ca sistemul clasic, in care se studiau la sange stiintele exacte, muzica, desen, istorie, geografie, biologie, muzica, latina samd si se facea mult sport, a dat tarii asteia TOATA intelectualitatea interbelica? Este o intamplare ca si comunistii lu Ceasca, dupa anii de rusisme, au revenit cu viteza lui Bolt dupa 1960, parca, la acelasi sistem, acest fapt aducand Romaniei o elita intelectuala si tehnica de care beneficiem si azi, pe langa toti acei mesteri, maistri, si muncitori cu inalta calificare dupa care plangem tot mai des? Si plangem degeaba, ca nu mai sunt scolile tehnice necesare formarii acestor specialisti…
    Este o la fel de mare intamplare ca din 96 incoace asistam la distrugerea programata, si nimeni nu imi poate schimba parerea asta, a tot ceea ce e ste bun si romanesc, inclusiv sistemul de educatie, in Romania, pentru a crea o populatie de docili spalati pe creier?
    Coincidentele sunt mai mult decat intamplatoare…

    • #42

      Du-te ba, populatie de docili spalati pe creier a fost aia care a suportat comunismul 50 de ani.

    • #43

      @Radu
      Adică inclusiv părinții tăi?
      Așa o fi, tu știi mai bine!

    • #44

      Nu știu ce legătură are Spiru Haret cu comunismul, dar fie.

      Cert e ca dacă compar sistemul de învățământ de acum cu ala de pe vremea odiosului, nu da bine. Din păcate nu am găsit niște teste echivalente PISA de pe vremea aia, dar am vaga bănuială ca stăteam mult mai bine. Nu a fost un sistem perfect dar avea alte rezultate. Câte persoane de 45+ care scriu agramat cunoști și câte sub aceasta varsta?

      În ipoteza în care m-as fi oprit la 12 clase, am ieșit de pe poarta liceului cu o meserie. Azi ieși de pe poarta liceului cu “doriți și sos la cartofi?”.

      Ieri erau 20 de insi pe un loc la Drept, azi ploua cu doctorate și Simona Senzual e avocat cu diploma.

    • #45

      >>Câte persoane de 45+ care scriu agramat cunoști și câte sub aceasta varsta?
      Nu numai ca cunosc destui agramati 45+, am avut profesori la facultate care erau agramati.
      Si problema cu astia de 45+ cu scoala d-aia buna, dar ei prosti, e ca sunt si tampiti, nu poti sa le explici nimic ca nu inteleg nimic, nu sunt capabili sa asculte si sa rationeze, gandirea critica nu o au deloc ca nu se purta pe vremea aia. Macar astia tineri au mai fost expusi la una-alta.

    • #46

      Tizule, esti un pic cam prostit, habar nu ai de istoria re enta a tarii, mai ales sib comunism…iar in scoala se facea carte, propaganda era ceva formal si mecanic, nici aia de o faceau nu mai credeau in ea.
      Hai sa iti dau u exemplu de om educat atunci…Nicolae Covaci. Vezi ce zice el de perioada si o sa iti cam cada fata. Dixit!

    • #47

      Rumnu, Spiru Haret este părintele invatamantului modern românesc. De aceea se numeste invatamant haretian. Comuniștii au încercat două lucruri…impunerea unui sistem sovietic si alfabetizarea pe scara larga, promovand o limba literara inspirata de graiurile din Muntenia, ca la 1945 romana se vb destul de diferit in Romania, ca sa nu mai vb de minorități, care erau un procent substanțial din populație. Dar la un moment dat învățământul a făcut, cam prin 1960, un viraj radical si ne-am intors la sistemul haretian, renunțând la proletcultism si rusisme, dar păstrând propaganda in care nimeni nu prea credea. Elita de azi, inclusiv tolomacu prezidential, sunt formati in acea perioada. Din pacate, lipsa democratiei, a spiritului civic si a celui critic se vad la toți cei care au facut scoala pe atunci. Buni profesionisti, dar bată la politica, geopolitică, dr omului, democrație samd

    • #48

      Nicolae Covaci muzicianul? Hai, fii serios.
      Uite, daca erai mai echipat puteai citi printre randuri ca nu-s tocmai tinerel si am prins si eu scoala pe vremea aia, si stiu cum era. Spuneai o prostie la tabla, erai trimis inapoi cu nota 4 sau batut sau ambele, nu ti se explica ce ai gresit, asta era scoala aia buna.

  19. #49

    Din experiența unui fost copil trimis la școală in Anglia: școlile de stat sunt, in medie, destul de proaste – cu excepția celor selective (adică grammar schools), unde se face carte pe brânci și elevii sunt stimulați.

    Problema e că se intră numai la 11 sau 16 ani, cu examen. Fiind școli de stat, nu exista posibilitatea de ‘boarding’, deci trebuie mutat cu familia in zona. Iar real estate din aproprierea acestor școli e mai scump decât media, tocmai pentru ca e bătaie pe ele și englezii se înghesuie. In plus, cum sunt puține școli cu puține locuri, trebuie să aibă copilul niște rezultate excepționale ca sa aibă o șansă.

    Dar per total aș zice că merită. Nu costă bani (decât casa…sau chiria) și sunt recunoscute internațional (adică nu trebuie traducere legalizată, echivalențe și alte prostii). Sunt clase mici, profesori bine pregătiți, elevi care își dau interesul (altfel nu ajungeau acolo).

    Am zis sa clarific puțin faza cu școlile de stat că poate mai sunt oameni interesați aici – altfel sunt complet de acord că cele non-selective sunt proaste (am și predat intr-una deci cunosc ambele părți ale sistemului).

    • #50

      Ideea e asa: pareri putem avea toti, dar exista evaluari obiective gen PISA unde sistemul din UK sta destul de bine www.oecd.org/pisa/PISA-results_ENGLISH.png

    • #51

      Clar, Anglia stă mai bine decât multe alte țări la nivel mondial. Dar aici vorbim de școlile care oferă cele mai bune șanse unor copii supradotați – e normal ca un părinte să caute varianta cea mai potrivită/competitivă pentru nevoile sale.

      Testele PISA au relevanță la nivel general, dar nu aș alege niciodată o școală fără să mă interesez despre performanța sa individuală ca establishment.

  20. #52

    Incearca o scoala franceza acreditata AEFE. Taxele anuale sunt mai mici din cauza ca baga bani guvernul francez si ai si avantajul ca gasesti scoli din astea in orice tara din lume te muti. In Bucuresti pina la clasa a 4a este EFI (pe Dacia) si toate clasele in Baneasa la Lycee Anne de Noailles. Taxa anuala e pe la 7K EUR la EFI si 5.6K in Baneasa.

  21. #53

    “[…] dar fiica mea este un copil mult peste medie, din toate punctele de vedere, genul care ar face crize dacă ar lua B la școală […]”

    Oamenii de genul acesta ajung să eșueze într-un mod spectaculos atunci când în viața reală primesc un B.

    • #54

      vom vedea, momentan e copil si lucram cu ea la a se accepta chiar si cu B

    • #55

      Eu am fost copilul ăla. Am scăpat relativ târziu de chestia asta. Încă mai am momente când văd că face unul ceva și îmi doresc instant să obțin aceeași performanță. Dar am învățat să mă întreb “chiar îmi doresc asta?”. Răspunsul este, cel mai des, nu.

      1
  22. #56

    Scolile romanesti de stat sunt o mizerie. Aceeasi cultura a supunerii si memorarii mecanice de informatii irelevante pentru dezvoltarea logicii si a gandirii critice. Din perspectiva pedagogica, persoana profesorului este esentiala. Uneori exista sansa sa dai peste oameni buni, capabili. Nu pot schimba nimic esential dar transforma scoala intr-o experienta macar placuta pentru copil si ii stimuleaza receptivitatea si contributia.Cand acesta se schimba, din varii motive, lucrurile aluneca invariabil in buda pregatita de sistem.

    Sunt si scoli private ingrozitor de proaste unde singurele diferente vs private sunt “baza tehnico materiala”, comunicarea cu parintii dar si costul anual grasutz intre 6-9k eur.
    PYP, IB, etc. Acolo vei intalni profesori cu mindset similar celor de la stat. Sigur exista si exceptii. Dar asa exista si la stat pe mult mai putini bani si figuri.

    In experienta mea, singurul invatamant care stimuleaza cu adevarat copilul dpdv caracter, personalitate, gandire logica si critica, il echipeaza complex pentru viata sociala si profesionala sunt sistemele britanic si american. Nu va excela la bagajul.de cunostinte teoretice dar bate ‘cu o mana la spate’ pe toti emeritii produsi de invatamantul de stat in orice problema practica simpla sau in abilitatea de a gandi out of the box. Or, asta, impreuna cu networkingul este ceea ce asigura 99% din echipamentul necesar reusitei (nu in Romania, desigur, dar cred ca viitorul loco este un scenariu exclus din start intr-o astfel de discutie).

    Sunt mai multe scoli bunutze: BSB, ISB, Kings Oak, Verita, AISB.
    Problema este costul, intre 7.5-13k/an. Cu ele porti merge linistit daca costul poate fi sustinut ori pana la liceu, ori pana la facultate si atunci, valea in UK.

    Altfel, invatamantul de stat in Europa nu straluceste, cum bine ziceai si tu.

    E o investitie consistenta dar probabil singura cale care asigura intr-o proportie rezonabila succesul in cazul acesta.

    In rest, te bazezi pe noroc, meditatii, dar nu stii in final daca nu cumva “ecosistemul” scolar nu reuseste ceea ce este desenat sa faca: egalitate in mediocritate si decontectare de real life pentru subiectii sai.

  23. #57

    Chief, sunt un pic subiectiv dar recomand cu toată caldura: eri.school/sibiu-scoala-si-gradinita/
    Dacă vrei discutam în privat începând de marți, ca stau câteva săptămâni în RO.

  24. #58

    Eu am facut scoala generala si liceul “la sat”. Facultatea in oras de provincie. Iar asta nu m-a împiedicat sa lucrez in unele din cele mai mari organizatii de pe planeta.
    Dintre pretiosii care si-au chinuit parintii ca sa faca Ase sau Poli in Bucuresti multi nu au depasit stadiul de assistant manager sau manager de produs..
    Ideea e ca cine vrea, invata, acum are materiale pentru 10 vieti. Restul.. Poti sa-i trimiti la Cambridge ca tot nu trec de lucrator banal in cine stie ce firmulita.
    Aa, am uitat anturajul, asta nenoroceste vietile celor slabi, usor de manipulat

  25. #59

    Ca părinte de copil de liceu (la un liceu foarte bun) pot spune că problema este mult mai complexă dar, în esență, învățâmântul românesc se caracterizează prin aceea că dă fiecăruia cât poate să ducă, astfel încât la final majoritatea să fie mulțumiți.

    Din câte înțeleg ești nemulțumit că nu se lucrează separat cu copiii care știu mai mult decât media. Asta o să mai țină parțial și prin clasele 5 – 8, însă mai puțin că poți să mai muți copilul la o școală mai bună unde nivelul clasei este mai ridicat și se învață mai mult.

    Toată discuția cu faptul că un copil se plictisește la școală deoarece știe prea mult se termină însă în clasa a 9 – a când copiii sunt repartizați la liceu în funcție de medie. Acolo dacă sunt într-o clasă bună (de obicei cele de matematică – informatică) vor primi teme de nu o să mai aibă timp de nimic altceva. Adică la clasele bune toți profesorii trag de ei, de la informatică la fizică, română, engleză și restul materiilor.

    Tot la liceu o să constați că dacă unii copii sunt mai buni la ceva și termină temele mai repede – nu este problemă, li se dau teme suplimentare, merg la olimpiadă la matematică, informatică, fizică, engleză etc. Ca să meargă la olimpiadă trebuie să facă pregătire, deci alte ore pentru pregătire + teme – ca idee în clasa copilului meu înainte de pandemie erau unii părinți care spuneau la ședința cu părinții că copiii lor se culcă și la 2 noaptea ca să termine temele – vorbim despre copii care învață, nu care stăteau aiurea pe afară sau pe calculator.

    Poate ai spune că ce le dădea atâta de învățat – și de asta am spus la început că profesorii se adaptează la nivelul de cunoștințe al copiilor :
    -uneori în aceeași săptămână aveau vreo 3 lucrări la materii diferite la care trebuiau să învețe + teme iar la limba română li se cerea să citească o carte de 300-400 de pagini din care urmau să fie ascultați la genul că li se puneau întrebări de amănunt despre diverse chestii din carte, deci nu mergea să citești rezumatul;
    -de cele mai multe ori la chimie notele se puneau prin lucrări de control cu teorie + probleme; la aceste lucrări dacă scriai toată teoria aveai nota 3, maxim 4 (depinde de lucrare), iar probelemele erau de la olimpiade sau la un nivel similar;
    -la informatică aveau ca temă și 20 de probleme;

    La liceele mai slabe nivelul de predare+teme este mult mai scăzut însă, ce să vezi, și la acele licee mai slabe 50 – 60 % dintre copii iau bacalaureatul – bine, nu vorbim de liceele din comune uitate de lume cu 0% promovabilitate.

    Astfel că, la final de clasa a 12 – a :
    -părinții copiilor de la liceul bun sunt mulțumiți că copii lor au primit teme la maxim, au stat în casă și au învățat;
    -părinții copiilor de la liceul mai slab sunt mulțumiți că au făcut și copii lor o școală și peste 50 % dintre ei au luat și bacalaureatul

    Și ca să răspund și la întrebarea din titlu – unde se duc copii ultradotați ai României – nu se duc nicăieri, își consumă creierii învățând lucruri complet inutile, au o satisfație pe moment că au ajuns pe la o olimpiadă, foarte puțini din ei pleacă prin străinătate iar la restul li se termină bateriile, ca să zic așa și cam aia e, sunt niște oameni obișnuiți cu servicii obișnuite

  26. #60

    Sa nu uitam de cele 40 de licee unde nimeni nu a trecut bacul si nu numai in anul acesta. De ce mai vin profii ăia la munca si nu au fost concediati inca de acu’ 2 sau 3 ani?
    Or fi fost chiar toti copiii prosti in promotiile astea?

    • #61

      La liceele acelea intra, de obicei, elevi care au luat intre 1 si 4,90 la evaluarea nationala. Elevi care nu stiu tabla inmultirii, nu stiu ordinea operatiilor, citesc pe litere iar cand trebuie sa scrie o fraza vor gresi 7 din 10 cuvinte. Daca lipsa cunostintelor ar fi singura lor dificultate s-ar putea lucra cu ei dar acesti copii nu au nici sustinerea nici motivatia sa depuna efort pentru invatare. In plus abandoneaza la primele dificultati. E mult mai greu sa iei un elev de 4 (care nici nu stie sa invete si nici nu este obisnuit sa se concentreze 20 de minute) si sa-l duci la 6 decat este sa iei un elev de 9 pe care sa-l duci la 10.

  27. #62

    “Asta într-o clasă unde învățătoare îi certa pe părinți că plozii lor nu știu care e partea de sus a unei cărți” … nu inteleg ce vrei sa zici. Cartile poti sa le tii cum vrei, de aia sunt facute “in oglinda”, ca sa iti vezi ce e (juve, dama, popa) indiferent cum o tii.

  28. #63

    Eu am fost un copil supradotat. Am fost testată de psihologul școlii pe la 12 ani in cadrul unui grup de creație. De fapt profesorii identificasera copiii buni care se plictiseau la ore si psihologul ne propunea activități extra (jocuri, desen, muzica etc.).
    A fost cruntă școala primară, plictiseală ingrozitoare care se solda cu stare de nervi, dureri de cap, stare generală de nemulțumire. Medicul de familie îi recomanda mamei sa imi dea somnifere!
    Intr-a5a am dat examen de admitere pt o clasă din cadrul unui liceu si am avut parte de profesori bunicei. Nu a existat șansa de a sări o clasă, asa ca m-am apucat de diferite activități extra: sport, voluntariat intr-o asociație. Profesorii au acceptat multiplele deplasări cu asociația si imi motivau absențele fără probleme. In realitate am scăpat de plictiseală pentru ca mai lipseam de la școală și a existat o toleranță pentru asta.

    Acum sunt in Franța și aici există posibilitatea sa sari clase dacă ești inaintea colegilor. Am un prieten care a terminat doctoratul la 21 de ani. Există scoli si programe speciale pt copiii supradotati tocmai pentru a-i putea integra cu succes in societate. Dar nu am copii ca sa pot spune daca programele sunt cu adevărat bune.

  29. #64

    În primul rând, m-a surprins că și soția ta avem voci asemănătoare (nu vocea pe care mi-o aud când vorbesc ci cea pe care o aud din înregistrări). Bine, accentul diferă, deci nu-s șanse să ne confunzi.
    În al doilea rând, din discuțiile pe care le am cu prieteni din afara țării, oriunde ai fi cam trebuie să te ocupi personal de educația copilului tău dacă vrei ceva anume. Vorbesc de Germania, Suedia, UK și Spania.
    Uită-te și la copiii de vedete, uită-te și la băieții din casa regală UK. Harry nu poate lega două vorbe dacă nu a învățat discursul de dinainte. William pare decent doar la evenimente oficiale, când îi mai aruncă careva câte o întrebare dă cu oiștea-n gard ca ultimul țărănel.

    Copiii tăi cam sunt răspunderea ta, chit că vin peste alea 8-10 ore de muncă pe care tre să le prestezi ca să le dai de mâncare și acoperiș, peste orele petrecute în trafic ducându-i de colo colo, la cluburi, petreceri aniversare sau programări la medic.

    De aia, în teorie, e foarte fain să stea un părinte acasă să se ocupe de educația lor. În practică, evident, varianta asta e dificilă, în primul rând pentru că financiar puțini își permit, și în al doilea rând pentru că îți trebuie un anumit nivel de cunoștințe să poți preda, să te poți ocupa de ei. Din ce am putut vedea, experimentele de homeschooling și unschooling sunt la fel de hit/miss ca și școala tradițională.

    Deci nu pot decât să vă urez succes și răbdare, că oricum sunteți pe cont propriu.

    • #65

      Astia din familia regala nu merg la scoala, cel putin asa am vazut in The Crown 🙂

  30. #66

    Raspunsul scurt: pleci din tara

    Am plecat cu copil de 6 ani, fara sa stie limba tarii noi. A inceput prin primavara sa invete, in septembrie a intrat in clasa 1, scoala normala. La finalul primului an e trilingv (engleza, romana, germana) si a terminat 2 ani in unul. Suport dedicat de la invatatori, directoare implicata complet in proces, optiuni explicate si practic lucrat in echipa ca sa se asigure ca copilul nu se plictiseste si nu se plafoneaza. A mers accelerat pe stiinte realiste, franat un pic pe germana, dar tot a mers peste nivelul clasei, iar materialele au fost date fix pentru a il stimula fara sa il oboseasca.

    Recomandarea a fost ca poate sari 2 ani, dar pentru binele lui psihologic si fizic e mai bine sa sara doar unul ca sa nu il fortam prea mult. Ni s-a spus si ca poate repeta un an, fara traume si bullying din partea profesorilor, daca oricand in procesul educational va simti ca nu e confortabil cu nivelul setat.

    Asteptarile au fost clar depasite din punctul de vedere al colaborarii cu scoala si cu profesorii.

  31. #67

    Ce se intampla acum e o mizerie sinistra din orice unghi privesti – fie scoli/licee unde nu se face mai nimic (scopul profesorilor fiind spaga si cultul personalitatii) si ajungi in situatia in care copilul care chiar ar fi interesat de scoala sa se “plictiseasca” fie esti in scenariul unei scoli “bune” (am ras la modul cum defineau cativa dintre cei de mai sus conceptul de “bun” dar, ma rog, opinie pesonala nu intru in detalii) unde se ajunge inevitabil la burn-out de la varste fragede. Din pacate nu e DOAR vina scolii/profesorilor/ministerului/etc. E si vina noastra si o sa ma explic.
    Stiu, sunt relativ “batran” si am facut scoala (1-8) in perioada ’82-’90. DAR, erau cateva reguli foarte OK si care se cam aplicau peste tot.
    Prima regula – se facea scoala maxim 3-5 ore/zi si aveam teme pentru acasa care ne ocupau maxim inca 1-2 ore. Cine era “scutit” la sport, indiferent de motiv si vorbim de alea “inventate” ca sa isi poretejeze mami si tati odorul sa nu se amestece cu golanii pe maidan la fotbal si nu de vreo problema reala de sanatate, cam era ciuca mishtourilor. Ceea ce este rezonabil si normal deoarece viata unui copil nu e facuta doar din scoala/teme, mai sunt si alte chestii cel putin la fel de importante. De exemplu, desi eram clar in primii 10% cei mai golani de la blocul meu, mi-am “pierdut” vreo 4-5 ani pe la scoala de muzica (extra-curicular), tot scoala de stat era, dar era o chestie optionala. Nu am avut cine-stie-ce talent, dar era un fel de hobby din care am ramas cu o minima cultura pe muzica clasica astfel incat si astazi mai ascult o arie sau un concert clasic din cand in cand. N.B. – scoala de muzica era GRATIS si doar in cazul in care nu treceai niste examene de minim bun-simt (adica daca erai 100% afon, caz in care chiar nu aveai ce sa cauti acolo) nu puteai continua acele cursuri. Am avut colegi care au ajuns solisti, muzicieni, in sensul ca in acea scoala de muzica si-au descoperit talentul si au abandonat scoala “generala” si au mers la liceu la Enescu sau Lipatti si apoi la conservator. Dar, anyway, restul ne simteam bine si invatam ceva intersant.
    A doua regula – Vacanta era vacanta: odihna, joaca cu colegii/vecinii (dap, toti colegii eram si vecini ca nu prea avea nimeni timp si masina sa duca un copil din Mlitari la scoala in Titan sau invers asa cum se poarta azi), excursii, tabere, concediu cu familia. Of course, erau si teme (carti de citit cu conspectare, probleme la mate/fizica/etc) dar din 2 luni de vacanta daca erai putin atent/constiincios, in maxim 2-3 saptamani iti faceai temele si apoi puteai sa te bucuri de vacanta linistit. Eu asa faceam, decat sa fac 1 ora pe zi si sa ma lalai cu temele toata vacanta, mai bine “rupeam” (adica ceva gen 3-4 ore/zi) 2-3 saptamani si pe urma puteam sa citesc ce imi placea mie, sa o ard “pe strand” (Cutezatorii, MApN, etc) sau sa plec pe la bunici unde era haiducie pentru ca nu dadeam socoteala nimanui. Pe langa asta, in vacanta, de obicei eu ma mai duceam pe la niste sport – nu am avut vreun talent care sa justifice sport de performanta – asa ca am incercat destule: tenis, inot, tir, fotbal. Care plm mai este rostul vacantei daca esti la fel de stresat si de cocosat de teme ca si in timpul scolii in loc sa te poti relaxa sau sa poti face “chestii” constructive dar care sa nu aiba neaparat legatura cu scoala? N.B. – si la sport, ca si la muzica, TOT, dar absolut TOT sportul a fost GRATIS (la Dinamo, la 23 August, ca astea erau in zona mea). Bine, un tricou, o pereche de tenisi si cam atata i-a costat pe parintii mei, in rest antrenorul, echipamentul ala specializat erau acolo, tot ce trebuia era sa ma prezint la data/ora stabilita pentru “cursuri”. Azi nu se mai poate, “… welcome to capitalism …”.
    A treia regula – admitere la liceu -> EXAMEN, nu dosar/evaluare/media ultimilor ani/alte kkt-uri. Anul trecut, nepoata mea a intrat la liceu asa ca am fost putin atent la modalitatea de admitere si la note. Voua vi se pare OK ca media de admitere la Colegiul Sava (dau un exemplu, din memorie) sa fie pe undeva pe la 9,96 (sau 9,98, nu mai stiu exact)? Sau ca este doar o idiotenie si o deformare grava a realitatii ca 100-200 de copii au mediile in 2-4 sutimi? Da coaie, in clasele 1-8 iti cauti vocatia/preferintele/talentul (cu erori, cu razgandeli, cu explorat directii gresite, eventual, dar fara o grija deosebita la “note” care iti pot fwte “dosarul” de amitere si viitorul la o adica), dupa care EXAMEN de admitere la liceu si apoi la facultate. Ce stii in ziua aia si pe subiectele alea din domeniul/materiile PE CARE TI LE-AI ALES pentru examinare pentru ca aia vrei si la aia consideri tu ca esti bun si vrei sa fi si mai bun pe viitor, aia e nota la examen. Pentru ca daca media din ultimii 8 ani conteaza si departajarea se face in 2-4 sutimi, pai atunci ramanem cu CONFORMISM, cu NIVELAT CREIERUL si cu PROFESORUL=ZEU pentru ca nu ai cum sa-l dai in aia ma-sii pe un profesor idiot timp de 4 ani si trebuie, dimpotriva, sa-i inghiti toate mizeriile pentru ca altfel iti strica media si nu mai intri tu la Sava daca ai o medie de 7 la o materie irelevanta in 8 ani de scoala.
    De-asta urasc eu “capitalismul” (sau cum s-o numi mizeria pe care o traim noi acum), pentru ca suntem tot in zona de ZERO meritocratie ba chiar as zice ca genereaza forme fara fond mai rau decat inainte de anii ’90 si pentru ca tot ce trebuie pentru ca o natie sa progreseze este blocat de BANI – invatamant, sanatate, sport, cultura, justitie – practic daca nu ai bani, zero sanse sa ceva, orice, de performanta.
    Vorbim de scoli de 7-9-15 K Euro/an … are you for fucking real?
    Meditatii pe zeci/sute/mii de RON/EURO inca de la clasa a 2-a … din nou, are you for fucking real?
    Performanta se naste daca ai 1,000,000 copii care merg la scoala de placere intr-un sistem civilizat si gandit “pentru TOTI” cumva, din ei poate 500,000 sunt peste medie ca si rezultate, poate 10,000 sa fie super-buni si din astia 100 sa ajunga “varfuri” pe baza de competitie reala si specializare. Daca ne bazam pe performanta si pe “varfuri” care vor MISCA LUMEA generate de aia 500-1000 de copii ai caror parinti au posiblitatea sa plateasca 10 K EURO/AN …. buahahaha …. don’t hold your breath ….
    Alta chestie amuzanta – vad in jurul meu o groaza de parinti, practic majoritatea daca nu chiar toti, chiar si pe aici unde dialogul e la un nivel super-decent fata de ce vezi pe strada, se considera parinte de copil cumva iesit din standarde/special/genial. Let’s get real, poate 1% dintre noi suntem, pe bune, in situatia sus-mentionata si chiar si mai putini reusim sa si confirmam asta pe termen lung, adica sa-l sustinem pe copil sa-si identifice acel “talent” si sa-l converteasca intr-un domeniu in care sa atinga un nivel superior de performanta.
    Revenind la intrebarea din titlu – copiii supra-dotati sunt, statistic vorbind, extrem de putini, nici pe departe asa cum ne place noua sa credem. Copilul care bungheste literele la 2 ani nu este “genial” nici intrinsec si nici prin comparatie cu acela care le bungheste la 4 ani asa cum acesta din urma nu este “retardat” nici intrinsec si nici prin comparatie cu cel de 2 ani. “NORMA” este ca literele si cifrele se studiaza in clasa pregatitoare. Daca copilul le stie cand intra in clasa zero – sa nu fiu gresit inteles, asa cum nu este ogligatoriu, nu este nici un lucru rau sa le stie! – dar apoi se “plictiseste” poate greseala nu este NUMAI la scoala, wink-wink. De obicei parintii au tendinta asta (naturala) de a “arde etapele”, copilul de 2-3-4-5-6 ani nu are nicio vina. Si da, la noi sansa e ca si eventualii aia geniali/supra-dotati pe bune sa se duca pe apa la vale pentru ca toata lumea urmareste acealasi lucru … o (auto-)validare formala. Prin diplome, medalii, certificate, plm forme fara fond. La cate anunturi/interviuri pentru un job discutia este punctual despre ce stii sa faci, eventual si vreo proba practica, si la cate e despre ce scoala ai terminat si ce “calificari” (a se citi diplome) ai in dosar? Exact! La orice departamen de HR trebuie sa te duci cu dosarul de copii dupa diplomele pe care le ai, deci …..
    Daca parintii NU AR PERMITE kkt-urile care se intampla in scoli de dragul validarii prin apartenenta la un grup despre care “zice lumea” ca ar fi miezul din fanta, atunci si kkt-urile ar disparea incet-incet. Dar nu, principalii vinovati pentru ca scolile (majoritatea) doar “niveleaza” mintile copiilor suntem chiar noi pentru ca suntem mimetici si pentru ca “… capul plecat …”. Pentru ca nu facem decat sa stresam copilul si sa-l impingem spre zona unor complexe de inferioritate (daca nu invata REPEDE ca este OK si cum sa contrazica un profesor la modul decent/civlizat/cu argumente, chiar cu riscul de a gresi si daca nu avem o reactie ferma daca acel profesor va razbuna ca un idiot, atunci copilul va ramane un complexat si un mimetic toata viata), sa-l supra-turam (da, ca vrem sa ia copilul 10 si la sah si la fotbal si la muzica si la desen, plm, atat ne duce capul) si sa-l aruncam in malaxorul “pretentiilor” (vezi aia cu Sava, Lazar, Vianu care au “mediile” de admitere cele mai mari) mai mult sau mai putin justificate. Asa cum unii pun pe FB poze din “maldive” ca sa proiecteze o imagine falsa si sa-i invidieze colegii/vecinii, fix acelasi kkt il facem si cu scolile astea si cu psihicul copiilor nostri. Succes si sa ne tina buzunarul cand o veni momentul de mers la psiholog dupa o scoala din aia “buna”.
    Il auzeam astazi la stiri pe idiotul asta de ministru al educatiei – evaluare la clasa a 2-a, a 4-a, a 6-a si a 8-a. Ba’, esti cretin sau ceva?
    Toata discutia e despre scoala … dar viata, pe bune, copii astia cand vor avea?

  32. #69

    la ce buget are învățământul românesc raportat la nr de copii te mai miri că e așa? la școlile private altfel se ocupă de ei, dar au și scoruri pe măsură.

  33. #70

    Din cate stiu in sistemul public de educatie francez copiii supradotati pot sari clase si da bacalaureatul la varste mai mici. Am prea putina experienta cu sistemul preuniversitar pentru a da un sfat concret dar tind spre plecarea din tara.
    Ce am constatat este ca exista o diferenta imensa de abordare a notiunilor intre romania si Franta (Belgia, Luxemburg si probabil si alte tari). De exemplu, chimia studiata in Fr si cea din Ro n-au mare lucru in comun. Da, este adevarat, in Ro in liceu la chimie organica vezi materia care aici se studiaza la facultate. Practic, asta nu foloseste la nimic. In Ro totul se baza pe memorat reactii si metode de calcul. In Fr cam totul e bazat pe intelegerea unor concepte, care mai apoi te ajuta sa explici/prezici de ce o reactie are loc sau nu intr-un anumit fel, nu e suficient sa stii ca A amestecat cu B da C cum se invata in Ro.
    Diferenta asta de abordare nu e valabila doar la chimie si pentru mine asta e pentru mine principala problema a scolilor din Ro. Totul se bazeaza foarte mult pe memorare si nu pe intelegere.
    Ce vreau sa spun e ca atata timp cat nu gasesti o scoala cu o abordare radical diferita indiferent de cate meditatii/pregatiri de olimpiada face un copil bun sau foarte bun in Ro la doi ani de la terminarea liceului el va ramane cu foarte putin. Iar o abordare total diferenta in Ro e mai complicata atunci cand la bac la romana diferenta dintre un copil foarte bun si unul mediocru o face cantitatea de comentarii memorata si nu capacitatea de a scrie un comentariu.

  34. #71

    Te muti in Finlanda.

  35. #73

    Putin offtopic, cam ce carti in engleza aveti.
    Alea cu farmyard tales(poppy/sam) le am si eu
    Multe dintre cartile pe care le-am luat au tot felul de cuvinte obscure in Engleza pe care le aud si eu prima data.
    Stiti cumva de vreo serie mai ok?

    • #74

      cu Luna trebuie sa vb

    • #75

      in engleza avem carti muzicale usborne si ceva pachet 50 carti “my first reading library”, aceeasi editura. de acord, cuvinte ciudate pentru un adult nenativ, dar pentru copii vor suna normal.

    • #76

      Multumesc Luna ai o viziune pragmatica, recunosc ca ma cam speriasem cand am vazut cam la ce nivel sunt cartile, mai ales ca sunt pentru pentru prescolari… Eu fiind parintele insarcinat cu limba engleza tot in sistem opol. Celalalt parinte vorbeste rusa, nu e de nationalitate romana deci limba mea materna a sarit din schema, daca nu cumva as vrea sa fac copilul trilingv…
      Bine copilul merge deja la gradinita in engleza si va continua tot asa la scoala. Limba oficiala unde locuiesc acum e Greaca pe care nu o vorbim niciunul din noi(o sa invete pe parcurs daca vrea), dar sunt multe scoli particulare pt expati si e perfect acceptabil sa conversezi cu autoritatile in engleza, limba oficiala in foarte multe companii e engleza etc.

      Revenind la subiect :)) Am si eu o parte din colectia Very first reading si Phonics readers tot de la Usborne.
      Ti-as recomanda tot de la Usborne colectiile Peep Inside si Look inside daca nu le aveti (ca exemplu poti sa vezi pe youtube Peep inside animal homes) sunt foarte foarte bine gandite si copilului ii plac foarte mult.

      Dar tot as mai vrea niste carti in engleza mai accesibile ca vocabular, sa stiu sigur ca stapaneste bine fondul principal de cuvinte.

    • #77

      @Nema Te stresezi prea tare 🙂

      La virsta asta invata ei mult mai rapid decit crezi tu.

      Eu am ratat partea cu opol si am vrut sa fiu sigur ca ne intelegem in engleza. Bine, nici nu imi pot permite timpul necesar zilnic linga el ca sa incerc opol.

      Ma rog, nu mai conteaza prea mult ca ne intoarcem in Ro dupa multa vreme deci va fi fortat sa invete romana.

      Despre scoli engleze nu stiu ce sa zic, probabil va deconteaza firma ca altfel e f scump. La 20-25 K pe an e cam restrictiv. Ce am gasit noi e sisemul francez, scoli acreditate de guvern si unde guvernul francez acopera costurile – AEFE. Cam 7k pe an. Sunt 2 in Bucuresti. In orice tara te muti e aceesi programa. Cum ne mutam frecvent e minunat pentru noi.

      Baiatul meu are 5 ani si vorbeste 5 limbi deja. acum ca ne mutam inapoi in Romania va invata si romana. I-am gasit deja bona si playdates in care se vorbeste rusa si ukrainiana, ca nu vrem sa le pierdem. restul, scola, familie.

  36. #78

    Wow, cea mica se descurca excelent. Si scoala Maria International School sugerata mai sus pare o optiune buna.

    Intrebarea pe care o am, cum crezi ca vor privi situatia cu fiica cea mare fratele si sora ei mai mica (cand va intelege) ca nu primesc acelasi tratament? Eu am ramas cu o chestie pe creier care m-a limitat la doar un copil. Copii percep si vad foarte usor cand parintii ofera ceva suplimentar altui copil si nu se simt la fel de iubiti si (pot) dezvolta probleme in drumul spre a deveni adulti.

  37. #80

    Iti pot recomanda USA. Consider ca au un sistem educational foarte bun.

  38. #81

    Eu zic ca se exagereaza usor cu rolul scolii sau educatiei din scoala per se. Conteaza mai mult anturajul si ceea ce face singur.

    ca sa dau exemplu cazul meu : inteligenta mult peste medie de mic(tata e psiholog am fost testat constant), familie cum s-a putut in Romania, absolut mediocru la scoala nu pentru ca nu eram de 10, ci pentru ca nu se poate ca un golan sa ia 10. am chiulit in clasa doua prima data, am fumat din a 3a, m-am imbatat in a5a ranga… samd, toate pe repede inainte. Am fost catalogat golan, ca o sa ajung drogat si in puscarie(am ajuns dar cu treaba 😉 ) . la examenele importante am luat note mari deobicei in primii 5 din scoala din care faceam parte… pentru ca eu invatam toata materia de 1 an in primele 2-3 saptamani singur acasa si traiam din asta tot anul fara sa imi pese de teme si alte prostii.

    In liceu am avut noroc de o clasa de matematica informatica foarte buna(desi la mate am avut profi slabi) dar colegii buni toti… am ramas si prieteni si majoritatea suntem inruditi acum, alta poveste. La bac toti am fost ok… eu iar am fost top la 3 din 4 materii am fost primul pe liceu. Dar tot asa, n-ar fi zis nimeni, mai ales profa de romana care nu ma scotea din 7. fara meditatii, fara pregatire suplimentara, fara nimic, ca n-aveam bani de asa ceva.

    Acum la un pic peste 30 de ani castig mult mai mult decat cred unii ca as castiga fiind medic in Romania, fac lucruri care au impact la nivel national si european si ma simt foarte bine cu rezultate concrete, masurate si recunoscute.

    Nu am avut cele mai bune scoli, de fapt am fost in clase slabe si foarte slabe, pana la liceu, am urat si dispretuit scoala. am invatat singur acasa ce am vrut si cat am vrut cu sprijin din partea parintilor dar fara stres ca trebuie sa fac ceva. nu a trebuit sa fac nimic.

    Dar din ce vad in jurul meu, o familie iubitoare care insufla valori potrivite e mult mai importanta decat orice scoala din lumea asta. Da, sa mearga la scoala…. dar poate fi cea mai apropiata de casa fara probleme.

    Tot din familia apropiata, tot autodidacta, a terminat summa cum laude la cambridge pe domeniul real (fizica aerospatiala) cu o brusa si la MIT. fara meditatii, fara stres ca trebuie ceva, fara obligatii. acum e de cativa ani inginer la o companie aeronautica mare…. dar departe de casa si de familie.

    Daca tu ca parinte ai visul sa fii parasit de copil si el sa-si faca o mare cariera in alta parte ca sa schimbe lumea (desi nu vad de ce ai vrea asta) da poti sa-l indrumi spre o scoala de reputatie. nu zice nimeni sa-l legi de glie, dar sa-l trimiti intentionat la naiba in praznic doar pentru educatie mi se pare lipsit de sens… cariera, bani poate sa faca oriunde, cu orice educatie, cu un pic de ambitie.

    • #82

      ca sa dau exemplu cazul meu : inteligenta mult peste medie de mic(tata e psiholog am fost testat constant)

      well…

    • #83

      dar doar nu crezi ca trimitem copilul de nici 2 ani la internat in franta :)))))

    • #84

      @Luna nu doar pe aia mică, ar fi o cruzime. Pe toți trei, să fie împreună.

    • #85

      @bea fredooooom!

  39. #86

    Unde se duc Copii ultradotați ai României? Io am fost cu al meu ieri la Ambasada US din Băneasa, să-și ia viza de lucru la Redmont, Seattle. (Microsoft, următorii cel puțin 4 ani). “Software guy!!! Wow!! Congrats” i-a spus ăla care i-a procesat actele. Acolo se duc cei care nu se pierd (cam 85-90% după statistici, și asta e peste tot în lume) doar nu vreți să rămână aici să le fie șefi copii unora ca Dragnea cel proaspăt eliberat….
    Vastă temă, asta cu gifted child & gifted education. Pe mine unul mă pasionează de mulți ani. By the way – a pomenit cineva mai sus de Judith Polgar – tac’su, Laszlo Polgar a fost (și este, că trăiește) adeptul teoriei “nurtured” din diada “nurture versus nature”, supradotat înnăscut versus format, fetele lui au ajuns mari maeștri (și) pentru că Polgar, evreu fiind și confruntat cu discriminare și prejudecăți la greu, a vrut să arate că toate astea sunt prostii. Citisem că la un moment dat că intenționa să adopte un copil negru pe care să-l educe după metodele deja consacrate și testate cu fiicele sale, să-l facă mare maestru, ca să închidă odată gura mâncătorilor de căcat rasiști. Nu știu de ce, nu și-a mai dus la capăt și acest proiect. Vastă temă, reiau….

    • #87

      @Emil: poti sa-l intrebi. Sigur te-ar surprinde raspunsul pe care l-ai primi!

    • #88

      @MIG-29 – exact despre asta e vorba, dacă ar fi reușit, probabil că numărul ăstora ca tine ar fi fost mai mic.

  40. #89

    Imi permit sa te ajut sugerandu-ti sa recitesti ce am scris. Repetitia e mama invatarii.

    P.S.: orice afirmatie trebuie sustinuta cu dovezi. Da, inclusiv afirmatia ta.