Nu suntem pregătiți pentru catastrofe

Cam da. Casa o am offgrid cu panouri fotovoltaice, ceea ce imi asigura energie (cu care scot inclusiv apa din puțul din curte si asigură mersul centralei pe lemne, deci căldură). În fiecare an aduc de la țară un sac de făină și-l pun în debara unde mai am diverse conserve (din surplusul grădinii pe timp de vară), gemuri, miere, suc de roșii, murături, țuică, etc pe care le pun la păstrat și din care mai consum din când în când. Găinile fac oua (3-10 ouă pe zi). 3 zile nu murim, chiar și mai mult, pe urmă mai vedem! Tăiem din cocoși, din iepuri, slăbim, d’astea!

Daca te adresezi unei anumite bule, celor neiesiti din orase foarte mult, care plangeau asta-iarna in plin viscol ca nu-s deszapezite parcarile la supermarket, aia mor primii in caz de dezastru natural. Sper sa aiba provizii in casa, pentru ca la ei vin primul. Stiu sa folosesc o arma, am trait si la tara, stiu daca o radacina e buna de mancat sau nu…iar PET-urile batute de asfalt nu ma sperie.

Eu de cam 4 ani am stoc de alimente neperisabile (conserve de tot felul, miere, fasole, faina, paste) pentru cel putin 3 luni si apa pentru 1 luna, ocupa cam 3 cubi. In 2018 expira majoritatea din stocul luat in 2016 si le voi dona cu cateva luni inainte si voi reface stocul.

Am si statie UHF si HF (tip: conectezi antena unei statii HF la infrastrctura de cablu din cupru a telecom de la doze si ai cea mai mare retea de antene HF). Din pacate HF nu te ajuta foarte mult in conditii atmosferice proaste sau ziua.

3GPP (standard in telecomunicatii public) au o gramada de standarde pentru calamitati public si private (TETRA = armata, politie, pompieri) insa cum 3GPP influentata de un consortiu telecom care fac tot posibilul sa evite comunicatia peer – peer, totul e un gunoi. Au facut cell broadcastul ala care e un gunoi, pentru ca BTS (celulele) pica primele nu BSC(controlul regional a mai multor celule) si pot sa-si mentina monopolul.

Infrastrctura de cablu e super vulnerabila la catastrofe. UHF, VHF si HF ramana baza in telecomunicatii in catastrofe.

Vad ca toate lumea e pregatita de o apocalipsa locala, dar cati sunteti pregatiti sa plecati, daca sa presupunem apare o amenintare armata. Uite, de exemplu, maine dimineata cand te trezesti si deschizi tv/net si vezi ca armata rusa in toiul exercitiilor zapad au pornit spre granita noastra, in cat timp iti iei familia si pleci spre vest cat mai departe de un eventual front? Benzina pentru cati km iti ajung? Masina in ce stare tehnica e? Cate alimente ai sa iei cu tine? Cat timp iti ia sa te mobilizezi si sa parasesti orasul?

Excelent si edificator pasajul retinut de tine. Ce bine ar fi ca dupa o situatie ca aceasta sa se intelege de ce un stat responsabil nu trebuie sa dea din mana accesul la utilitati precum apa, energie, gaze…etc.
Romanii destepti si ultra democrati il injura pe dictatorul neocomunist Orban V. ca a avut tupeul sa se atinga de multinationalele care acaparasera controlul utilitatilor in Ungaria.

Am crescut intr-un sat destul de izolat din Apuseni. Era greu de facut aprovizionarea si vara, darmite iarna. Chestia asta nu-ti iese din sange niciodata. Cu ce am eu in camara in mod normal pot supravietui nu 3 zile, ci, cu un pic de rationalizare, 3 luni. Generator, am si din ala, courtesy of Electrica, ca asa retea misto au in zona noastra, de se ia curentul iarna tot la 2-3 zile odata. Am si un semineu in living capabil sa incalzeasca destul de bine cam toata casa, plus o fantana in curte, deci oarecum OK. In caz de invazie zombie, Armata Rosie etc., mai am inca casa parinteasca din creierii Apusenilor, ma pot retrage acolo….

Nu că nu ni-s pregătiți, dar eu nici măcar cum trebuie să reacționez de urgență nu ştiu. Furtuna de la Timişoara, din noroc, m-a prins la Caransebeş că mi-a fost lene să plec spre casă. Dacă nu mi-ar fi fost, m-ar fi prins pe şosea – poate chiar în zona porții de intrare în oraş ce-a omorât un tânăr. Şi, dacă nu mi-ar fi fost dor de ai mei, m-ar fi prins acasă. Iar fiu-meu ar fi fost FIX la ora aia în curtea şcolii, cum au fost şi alți prieteni de-ai lui. Ei bine: eu – acasă şi el – afară: aş fi făcut un atac de panică, cu tremurat şi palpitații (cum am mai făcut când nu mi-a răspuns la telef juma’ de oră). Nu m-aş fi oprit din plâns.
Deci nu: eu aş fi prima care moare. Şi aşa şi trebuie: de cei slabi te descotoroseşti întâi ptr. că numa’-ncurcă supraviețuirea celorlalți. Bărbatu-meu însă da, ar fi pregătit.

Eu tin minte ca in timpul evenimentelor din Decembrie ’89 n-am iesit vreo 4-5 zile din casa. Si nu eram pregatiti: frigiderul nu crapa de plin ce era, apa de la robinet nu beam ca cica era otravita, caldura oricum n-aveam, curentul ne servea doar la urmarit ce dadeau aia la tv, ca luminile erau stinse in toata casa si noi umblam taras prin casa. Eram doi adulti si doi copii si n-am suferit nici de foame, nici de sete.
Deci cred ca, in cazul meu cel putin, e nevoie de mai mult de trei zile pana intervine “salbaticirea”.