os de peste

Râdeau de dimineață câțiva domni de mine, pentru că, dacă mănânc pește cu oase, întâi mi-l curăță soția de oase, altfel nu am curaj să îl mănânc.

Da, domnilor, e nevoie de curaj și de un bărbat adevărat să poți purta culoarea roz. Și să poți recunoaște că te cocoloșește nevasta ca pe un bebeluș. Dar să știți că există o motivație.

Acum câțiva ani, eram în vizită la cineva și ne-a servit pește. Pe care l-am ronțăit ca pe pui, eu neștiind să mănânc pește cu oase. Până în momentul fatidic când mi s-a înfit în partea de jos a gâtului, PE INTERIOR, cel mai mare os pe care l-ar înghiți cineva.

M-am speriat de m-am albit, simțeam că mă sufoc, chestia aia cu mâncat pâine ca să îl ducă la vale a funcționat NU, pentru că nu mai puteam respira deloc și nici nu voiam să o sperii pe soție. În disperare de cauză, am fugit la baie unde pur și simplu mi-am înfipt toată mâna în gură și am reușit să îmi smulg osul din gât.

Credeți-mă, așa am înțeles actrițele din filmele porno cu negri. Nu am crezut în viața mea că o să îmi intre în gură mânuța mea, care și atunci era destul de dolofană, necum să mai ajung și cu degetele până la baza gâtului. De nevoie, a intrat. Cu gag reflex, dar a intrat.

Acum înțelegeți și voi?

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.