(A)Cum te-ai simți dacă ai sta într-o casă oarbă

Am stat 7 zile într-o casă oarbă.
Pare ciudat, dar eu mă gândesc de multe ori, bine, hai, nu chiar de multe ori, dar mi-a trecut prin cap că, în cazul unui holocaust nuclear, dacă aș scăpa de initial blast, probabil aș muri din cauza norului de cenușă care ar acoperi soarele. Întunericul nu e ceva ce să se muleze pe sufletul meu și m-aș topi ca o panseluță gingașă

Mi-a plăcut să nu am ferestre? No way, Hoze. Eu dorm cu o lumină de veghe, iar cea mai mare plăcere a mea, dimineața, este să deschid ochii în lumina ferestrelor mele uriașe (întâmplător, chiar Gealan. Ca idee, știați că, dacă te trezești cu fața spre lumina unei ferestre, vei uita orice vis traumatizant?) Când deschid ochii și văd luminița chioară de 5 watti, îmi vine să mă bag sub pătură, în poziție fetală și să dorm până uit de mine.

O să o mai fac vreodată? Nu cred. Mult prea extrem pentru mine. Nu mai vreau să mă joc cu psihicul meu, și-așa suficient de fragil și delicat. Altele, poate, dar nimic legat de întuneric.

Revenind la lucruri serioase, ar trebui să scriu pros și cons la trăitul fără ferestre.
Din păcate, nu am ce pro să scriu. E întuneric, e insalubru, nu ai aer curat, nu poți aerisi, nu poți arunca cu un cartof după vreun animal domestic ce îți trece pe uliță.

Pro ferestre?
Oricând. V-am spus, în casa unde locuiesc, am două terase, fiecare cu 2 uși mari, din sticlă. Pe una din terase am și un luminator, adică o fereastră termopan de 3×3 metri. Am lumină cât cuprinde.
Iar de când stau aici, de când am plecat din cutiuța de la bloc, datorită faptului că am ferestre multe și mari, nu am pic de mucegai, mucegai la care sunt mortal de alergic, există undeva pe blog o poză cu mine, având fața lui Mickey Rourke după ce a terminat a 26-a operație estetică la buze.

Când povestesc ce suprafață de geamuri imensă am la casă, primesc replica aaaa, dar acolo trebuie să fie frig, curent iarna, nu ai cum să stai. Right. E cam ca aia cu mașinile cu cutie automată sunt proaste și se defectează repede. Ferestrele din ziua de azi, cu camere de rupere termică, cu izolație superioară, nu au nici o legătură cu fereastra de lemn a bunicii. Casele se încălzesc și se răcesc în mod pasiv, menținându-se temperaturi constante chiar și fără folosirea unor sisteme clasice de încălzire/răcire.

Și cu asta, basta. Am încheiat o săptămână grea.
Iar câștigătorul concursului este…tadaaaam…. Litere Stacojii, cu textul numit Casa Groazei.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.

Pe scurt