Sursa

Știam, eram precisă că, la un moment dat, vor apărea și acest demult pierdute arte marțiale, cele care, practic, au stat la baza artelor marțiale din toată lumea. Era evident că acel karate-do era de fapt karate-dac, tae kwan do este tae kwan dac, judo, evident, judac și restul. Știam că, într-un final, acest mare popor care au fost dacii își va deschide porțile mistice și ne va primi înapoi, ca pe niște fii rătăciți ce au uitat, doar puțin, de unde au plecat moșii și strămoșii lor.

Și nu doar aceste mărețe cunoștințe sunt cuprinse în carte. Nu. Ci și dragi sentimente romantice către casierițele de pretututindeni, care ne arată că primăvara este anotimpul iubirii, așa cum toamna și iarna sunt anotimpurile nașterilor.

Și, în sfârșit, cineva pune punctul pe U și zice ceea ce era de zis. Alexandru Macedon era dac de-al nostru și, prin el, practic am stăpânit lumea.
Cel mai frumos este că totul este trecut prin prisma creștinătății ortodoxe daco-romane, care, cu adevărat, ne ghidează destinele încă de pe vremea lui Zalmoxes.

Cartea o puteți găsi aici, în întregime. Nu uitați să vă închinați cu smerenie înainte de a o citi, o, voi, Homo Modernus.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.