Rock, rock, da` pana cand?

Treceam alaltaieri prin parc, cu nevasta intr-o mana si cu sticla de doua kile de benzina in cealalta, pe motiv ca Nova a binevoit sa ramana fara combustibil. Pe o banca, un grup de nespalati si nespalate, de aia de isi spun roackeri, iar deasupra lor, intr-un copac, un manunchi de lenjerii intime, aruncate, probabil folosite.
In grupul respectiv, un tip iesea in evidenta. In primul rand ca era cel mai guraliv, cel mai cu alcool in mana si in sange si prin…varsta. Deci tipul avea minim 35, batand cu incredere spre 40, si se erija in group leader printre pasaricile alea nespalate si imberbii care ii sorbeau cuvintele.
Care cuvinte, prinse din zbor de mine, sunau de genul: “Si avea frate, un riff de ala meseriash, de pogoiai singur”.
Oare nu doare sa ajungi la varsta asta, sa vezi ca nu ai realizat nimic in viata, decat un consum intens de alcool si riffuri?
Adica zic, la un moment dat, te lasa si pula, ficatul nu mai vrea sa functioneze la parametri de baza. Si atunci ce faci?
Asculti un riff….

Dacă v-a plăcut ce ați citit, dacă știți că am rămas din ce în ce mai puțini oameni verticali, avem și noi nevoie de voi.

Alte articole din arhiva de aur

Birou de publisher

Cel mai spectaculos premiu la un concurs pe internet