Contul meu
S-a făcut aseară discuție pe chat despre cât de inteligenți sunt de fapt românii. Subiect periculos, pentru că toată lumea știe că suntem cei mai șmecheri din lume, doar rezultatele sunt împotriva noastră. Ori e topul Shanghai prost făcut, ori suntem mânăriți de oameni cu interese, ori ne fură arbitrul. Avem olimpici, e eșantion reprezentativ, putem să băgăm capul în poză la nevoie.
În discuție s-a strigat și educația din Finlanda, argumentul nelipsit, de aici pornim.
Probabil că ați văzut că românii pot cu greu să identifice o problemă și să găsească soluții fără să se ia la morți și răniți. De obicei nu găsesc nici problema, nici soluția, pentru că e mai important să demonstreze că altul e dobitoc, necalificat sau nu are dreptul la opinie.
Dacă îi spui unui balcanic „uite, șef, cade blocul pe noi”, sunt șanse să-ți zică că ești prost și că știe el mai bine, fiindcă fiica unui coleg a terminat arhitectura la Delft, iar asta îl clasează cumva peste tine. Un exemplu din comentarii, de la alt articol:
Din coincidență, am stat ceva vreme printre legendarii finlandezi și am observat că-s buni la identificat probleme și zic foarte direct ce e greșit. Fără sentimente, fără discuții despre ultimul detaliu, doar zic că X trebuie rezolvat. Cum facem, după capul nostru?
Bun, cum facem să sădim atitudinea asta în români? Vezi o problemă, nu dai în altul și nu încerci să arunci pisica moartă peste gard. Găsești o soluție, poate nu cea mai solidă, dar acționezi în sensul ăla. Comunici fără să îți faci dușmani, pentru că nu e vorba despre cine e mai apt sau mai școlit, e despre cum să nu pățim ceva nasol.
Inteligența aia care mișcă lumea se bazează tare mult pe colectiv. Întrebare pentru cei care se descurcă ok în viață: ați renunța la 20% din venit, știind că astfel ajutați un număr de oameni să se ridice aproape de nivelul vostru?
NOU
Eu unul nu inteleg logica asta “e irelevant sa compari Bucurestiul cu X,Y,Z capitala din Europa…”
De ce? Bucurestiul e pe Marte?
NOU
Bucurestiul e locuit de romani, celelalte capitale, nu. QED 🙂
NOU
@Dufu: pe lângă asta Bucureștiul e mare.
NOU
Pai eu deja renunt lunar la 10-20.000 euro…
NOU
Si te incalci cu ghebasi de 200 de lei de la CCC?
NOU
Absolut. Oi fi eu rârâit, dar sunt și CCCumpătat.
NOU
Intrebarea cu cei 20% e oarecum inutila, avand in vedere ca renunt la aproape jumatate din venit, sub forma de taxe si impozite, care, in esenta, sint baza filosofiei comunitare intr-o tara democratica. Problema apare atunci cand copiii nu sint invatati ce inseamna comunitate, impozite si tot mecanismul prin care acestea sustin o societate normala. Intrebati un elev de clasa a 8-a de unde vin banii cu care este platit proful lui de mate, sint sanse mari sa nu stie sau sa raspunda ca din meditatii. Avem acum generatii intregi care nu inteleg cum functioneaza un parlament, care sint atributiunile presedintelui, ce face (si ce nu poate face) un primar, care e rolul consiliului local. Despre educatie fiscala nici nu mai vorbesc. Nestiind toate astea, in momentul in care apare o problema, ea este automat pasata unei entitati abstracte si impersonale care “sa faca”. Sau “sa se faca”. Niciodata eu, niciodata noi, mereu altcineva e vinovatul si mereu altcineva trebuie sa rezolve problema.
NOU
Nu pot să-mi dau cu părerea pe subiect, dar nu pot să nu observ argumentația de tip “tu n-ai mâncat salam cu soia”. Cei trecuți de prima și a doua tinerețe vor înțelege. 30 de ani trecuți degeaba.
Nu este nevoie să guști dintr-un căcat ca să ai voie să exprimi opinia că nu e bine să ingerezi materii fecale.
NOU
As renuntat la 20% din venit si banii sa-i folosim ca sa mutam capitala in alt oras mai spalat si mai central. Alba Iulia, Sibiu.. imi vin in minte. Bucurestiul ar putea fi lasat sa se dezvolte asa cum doreste ! 😀
NOU
Romanii (dar nu numa’) ar renunta la 20% din venit doar daca celorlalti li s-ar taia minim 50%.
NOU
Ohoo dar problema de mentalitate este mult mai adanca. Putem porni de la un individualism antrenat in comunism unde supravietuia ala care dadea mai tare din coate, se baga mai in fatza sau ciripea mai cu spor. Trecem ca efect secundar lipsa ideii de comunitate care vine din lipsa increderii, in mare parte cu motive intemeiate la baza la vremea aceea mai ales. Si ajungem in tranzitie unde fiecare se descurca cum poate. In educatie asta s-a tradus prin glorificarea premiilor si a varfurilor, reusita individuala nu de grup primeaza. Din motivul asta capra vecinului, comparatiile intre copii, shamingul, frica de a rade altul de tine sunt chestii care ucid ideea de lucru in echipa, colaborare, reusita grupului. Imi povestea ieri o prietena plecata de 20j de ani la aia de se impusca in scoli. A primit niste studenti romani aflati intr-un program de practica in vizita la locul de munca un presteaza ea. La un mom cand ii plimba pe acolo unul pune o intrebare chiar la obiect si interesanta. Reactia colegilor: bravo ma Andrei, ha ha, ne-ai spart, gata, ne-ai dat pe spate cu intrebarea ta. Bascalie tipica, menita sa dea un pic in cap alui de pare ca scoate oleaca capul, ca poate daca nu pare el prea destept par si eu mai putin prost. Nu se schimba nimic in viitorul apropiat. Vad asta si din partea metodelor cadrelor didactice si mai ales din partea parintilor. Ne place asa.
NOU
Mai, asa am invatat si eu aici unde muncesc: am problema X, incerc sa identific cauza sau cauzele si vin cu solutia sau solutiile care sa rezolve problema.
Doar ca marea majoritate a Romaniei simuleaza (ca tot am citit recent un articol despre Rupublica Simulata Romania): simulam educatia, simulam examenele, simulam si in sport, simulam respectarea regulilor, simulam democratia, despre meritocratie ce sa mai zicem. Cand baza ta e putreda, mai mult decat sa fii tare in clanta si sa te dai mai destept decat cel din fata ta nu poti aspira. E simularea suprema: simulez ca sunt destept facandu-l pe celalalt prost.
NOU
Nu.
Comuniștii & securiștii au luat de a crăpat țara asta, pentru ei & ai lor. Nu eu sunt responsabil de votanții lor, toleranții lor, care i-au lăsat în pace.
NOU
As fi renuntat imediat. Chiar eram pregatit sa renunt la cei 10% pentru IT-isti, iar in bula mea mai erau si altii pregatit. Da stiu, decat sa dau 10% la stat sa ii administreze/fure mai bine ii pastrez.
Asa revenim la vesnica situatie brut vs net. Toti vorbesc de net, nu le pasa de brut. Uite o recomandare pentru corporatii, incepeti sa negociati salarii brute. Sa vada omul cat muncestet pentru el si cat pentru stat si asa poate e mai implicat, macar in cartier, nu mai distruge o banca, nu mai scuipa pe jos, nu mai arunca un gunoi.
Ca sa intelegeti totusi cat de defecti suntem:
in MIRACOLUL BUCURESTI exista un grup de oameni care mergea in ultima vineri din luna cu bicicleta in semn de constientizare pentru ceilalti participanti la trafic etc. Minunea nu a tinut prea mult timp pentru ca la un moment dat evident ca s-a porcait lumea. Nu stiu de la ce s-au luat cert este ca s-au separat in vreo 3-4 tabere si aia a fost. Unii ieseau marti, altii joi, altii…
Concluzia: daca la un subiect atat de banal “vrem piste de biciclete” sau “vrem sa mergem cu bicicleta prin oras” oamenii s-au luat la cearta, pai sa te pui de acord pentru un plan de tara pe educatie, sanatate, transport etc… succes va doresc.
NOU
In Romania cand e o problema, primul lucru care trebuie facut e sa gasim vinovatul. Dupa ce il identificam, il aratam cu degetul si tipam in gura mare, am facut ceva. Pe urma nu mai conteaza, avem un tap ispasitor, ne-am calmat. Nu conteaza ca problema tot persista si nu avem planuri de a preveni.
NOU
Parerea mea, din minima experienta: cei care vor sa faca ceva, sa se ridice, sunt extrem de putini. De obicei vin ei la tine, cauta ei solutii tot timpul, iti prezinta deja cateva idei, sunt curiosi si pun intrebari sa afle de la tine si ii vezi ca actioneaza rapid, imita, incearca. A doua zi deja au actionat. Insa daca te duci tu la unii sa le prezinti problema si solutiile fara si vina ei la tine, nu se intampla nimic (nu vorbesc aici de cazurile serioase unde trebuie sa te duci, gen violenta domestica, abuz). Se vor preface ca te asculta si a doua zi nimic sau vor zice ca te ai venit sa te dai tu dastept. Cu aia care vin la tine e mai bine sa te asociezi si sa lucrezi/colaborezi cu ei, se vor descurca cu sau fara parerea sau ajutorul tau.
Deci 20% aia, conteaza cui.
NOU
Ireal schimbul de replici. Ce se chinuie acel Dan sa-si diminutiveze intr-un fel interlocutorul. Daca nu-ti permiti sa-ti dai cu parerea este strict treaba ta, eventual denota nesiguranta de sine, experienta sau cunostinte insuficiente. Contrast flagrant cu atitudinea de om din marele oras care are drumul taberei. Ceva da cu virgula, o fi parerea ? Ea poate sa dea cu virgula ?
Doamne’ajtă ca nu am intrat pe telegram, e grele cu din astia. Cheers !
NOU
“Bun, cum facem să sădim atitudinea asta în români? ”
Nicicum! Pleci. Ai o singură viață. Alegi o societate care gândește ca tine și te-ai dus. Viața este prea scurtă. Conflictul din Ucraina mi-a demonstrat asta cu vârf și îndesat. U have a child and a wife. Live for them& viceversa. Try the best&fuck the rest.
NOU
As renunta la 20% din venit doar ca sa traiesc intr-un loc mai sigur cu oameni mai fericiti si multumiti de ei si de viata lor dar nu am nicio siguranta ca asta s-ar intampla. Vad destule masini de peste 20k care aproape iau copiii si batrani pe capota daca nu se misca mai repede, middle-manageri grobieni, doctorite sau profesoare care se cred mici zei. Asa ca degeaba aduci lumea la un nivel mai ridicat dpdv financiar daca tot care pe care va fi.
NOU
Nu trebuie sa renunti la nimic, deja asta se intampla in orice firma, sunt asa numitele viziuni pe termen lung si f lung, cincinalul in 4 ani!
NOU
Extrem de pertinente si logice comentariile.E in natura noastra comportamentul asta. Si asta nu se va schimba prea curand pentru ca avem spirit de turma si pentru ca nu vrem sa fim muiti de unu mai prost.Cum ai lasat garda jos, cum ti-ai luat mu*e. Asta se intampla se intampla si din cauza saraciei dar mai ales ca nu ne place munca cu adevarat. Mai mult o mimam.
NOU
Cand m-am mutat in Spania si mai vorbeam cu prietenii de acasa care au firme in Romania discutia inevitabil ajungea la “Da, dar in Spania platesti 20% impozit si in Romania 8%”. Raspunsul e simplu: prefer sa platesc 20% si sa vad serviciile publice ca functioneaza (Politie, Sanatate, Educatie, etc…) decat 8% pe nimic in Romania. Revenind la intrebarea ta, 20% e mult (as ajunge la 40% din venit dat aiurea) dar un 5% catre un fond care sa se ocupe de astfel de probleme, da.
NOU
Nu.
NOU
eu nu am inteles de ce nu va place portelanul din Delft :).
NOU
mi se pare incredibil ca nimeni nu vede elefantul din camera. adica ne facem ca ploua ca sunt atatea si atatea masuri care pur si simplu pun frana dezvoltarii in romania. avem un potential enorm si tot ce se intampla e ca UE isi baga coada si pune niste conditii care nu se regasesc in orice alta tara europeana. pana si evaluarile sunt facute dupa alte criterii. eu cred ca natiunea romana este in orice moment la nivelul asa-ziselor state vestice doar ca nu se vrea sa se accepte chestia asta.
NOU
Sa va fie rusine politia romana, cum e posibil sa tina inca pe site poza Printului nostru Paul ca a unui infractor la un loc cu toti borfasii? Printul nostru este captiv pe nedrept in Franta, in timp ce impostorul Radu Duda huzureste pe banii statului. Printul nostru la Tron, Delfinul de Bourbon Paul Philippe al României e conducatorul meu, si numai lui ma supun! Sunt supusul Majestatii Sale nu a lui Radu Duda. Sau al bulangiului Iohannis. Decat Iohannis mai prefer sa conduca Romania Casa Cioabă.
Sa va fie rusine politia romana, strabunicasu lu asta a facut Romania, a fost Rege, si el Paul e regele de drept si voi tineti poza lui la infractori? Sa va fie rusine pt asta :
www.politiaromana.ro/ro/persoane-urmarite/al-romaniei-paul-philippe
NOU
Ceva poze cu Abramburica ti-a trimis si tie Blondu cand au iesit impreuna la picnic in padure?
NOU
Ion Megatron:
Cred ca are si filmare video porno cu Abramburica, ca pe vremea aia era cu camere video din alea vechi cu caseta. Si tin minte ca zicea ca uneori la orgii porno si filmau video, de exemplu cand au futut-o tot asa mai multi insi pe nevasta unuia dintre ei, ca nu era cu suparare intre ei pe vremea aia, erau si neamuri, in familie. Era o muista, o golanca , avea si tatuaje. Nu, Abramburica, cealalta.Dar nu cred face Georgica asa ceva, acum Abramburica e femeie serioasa, la casa ei, da sfaturi pe i stagram, nu-i frumos sa se afle acum ce facea in tinerete :)))
NOU
@-1:
De ce mi-ai dat ma minus 1? arata-te cine esti si zi mi cu argumente de ce mi-ai dat? Te conjur sa te arati acum daca ai tupeu. Ce, nu i asa cum spun eu?Mai mare rusinea ce i se intampla Delfinului nostru, Printul Paul. Uite in Anglia, isi respecta Regele, Charles al treilea urmeaza sa fie incoronat, sa fie uns si sa urce pe Tron. Si e cam de o seama cu Printul Paul al nostru. Cum e posibil asa ceva? Noi trebuia, casa noastra regala sa fie prezenta in Anglia la incoronare, adica mostenitorul de drept Printul Paul pe care si noi trebuia sa il ungem si sa il urcam acum pe Tron odata cu Regele Charles. cu care e si neam, sunt neamuri. Cine o sa ne reprezinte pe noi la intronare acolo? Impostorul actoras Radu Duda sau haidamacul prost de Iohannis? sau vaca Margareta? N au nici un drept, nici o legimitate. Pe mine nu ma reprezinta astia. In absenta Printului Paul, prefer sa ma reprezinte Majestatea Sa Regele Dorin Cioaba. Mai mult ca sigur Casa Cioabă, fiind casa regala recunoscuta pe plan european, va fi invitata la intronarea Regelui Charles. Ei bine, pe mine ma va reprezenta Regele Dorin Cioaba, nu Iohannis. Sa tineti minte, conducatorul de drept al Romaniei se afla in Franta exilat pe nedrept, in urma unei manevre puse la cale de Margareta si valetul ei Duda, care de fapt si ei iau ordine de la altcineva, sunt marionetele altcuiva, n are rost sa intram acum in amanunte. Dar marionete pe banii nostrii, ai cobtribuabililor romani
Traiasca Regele Romaniei, Conducatorul de Drept si Urmas la Tron, Delfinul Paul Philippe al Romaniei !!
NOU
ți-a dat – pt Delfin. delfin era la francezi. la noi, pe filiera germană era ”prințul de coroană”. 🙂
ps. io n-am dat nimic că-s zgârcită. 🙂
NOU
nu, daca fac bine socotela 58 % diferenta intre brut si net + 20 % ai tai fac 78%, bai ma “lesi”!!
bine, statul nostru drag ia de la furnizorii de energie in continuare 98% din diferenta intre pret vanzare si cumparare, deci se poate si mai rau, drept pt care am ajuns f rau: stau acasa.
NOU
”comunici fără să-ți faci dușmani” am râs până am dat în plâns.
din umila mea experiență de viață, în general (cu puține excepții) dacă prin comunicare nu le spui oamenilor ce vor să audă, ți-i faci dușmani.
anul trecut am avut o șefă căreia puteai să-i comunici opinia ta sinceră, diferită de a ei, fără să se opărască/răzbune, chestii.
îmi zicea că-i place de mine că sunt sinceră. m-am gândit să nu-și facă femeia filme aiurea despre mine și i-am zis că sunt sinceră cu ea pt că am observat că poate suporta adevărul/altă opinie și nu-s chiar sinceră cu toată lumea.
i-aș fi zis în engleză ”because you can handle the truth”, dar nu știa engleză și nici nu le avea cu filmele ca să înțeleagă referința.
NOU
Acuș se fac 2 ani de când am plecat din România (btw, Belgia nu este o țară unde să prinzi mulți purici dacă nu ești în bula europeană, cu salariul mediu de aici nu o duci foarte diferit de România, dacă ai un job decent). Impresia de până acum este că oamenii sunt, într-adevăr, mai Civilizați, dar de fapt cred că este vorba doar despre obediență.
Sistemul te face să zici bogdaproste încă din primele luni de viață (“concediul” de creștere a copilului este de doar 4 luni, iar dacă prinzi loc la creșă simți că plutești) și continuă cam toată existența. Nimeni, băi dar nimeni, nu ridică tonul, nici măcar când e vorba de chestii nasoale (unei prietene i s-a spus foarte senin că mobila comandată cu vreo 3 luni înainte s-a întors la depozit și a fost deja vândută, pentru că nu era acasă în ziua livrării – ea a primit mesaj cu data livrării fix cu 2 zile înainte, era plecată în altă țară. A mai așteptat încă o lună jumate). “Desole”, plm, aia e. Încerci să te cerți cu ei? Au revoir, next.
Mai trist e că nici nu îți arată ce cred despre tine sau ideile tale, măcar în România ne punem fustele-n cap și iese de-un brainstorming social minunat. Îți vor zâmbi în față și te vor bârfi pe la spate cu “ai lor”. Și nici nu sunt miezul din dodoașcă la capitolul inteligență.
În concluzie, am aceeași întrebare pe care ne-au pus-o niște prieteni veniți în vizită: cum e mai bine, să ne facem viața în alte țări pentru totdeauna sau să ne întoarcem acasă, ca să schimbăm ceva? Eu n-am un răspuns până acum.