Am decis să îmi fac bilanţul de sfârşit de an mai repede, pentru că începând de azi am început să îl sărbătoresc pe 2009 şi cine ştie când o să mai am eu timp sau chef de aşa ceva?

Ce făceam anul trecut, pe vremea asta?

Scriam posturi destul de slăbuţe, gen ăsta. Aveam maxim 10 comentarii pe post. Mă citeau maxim 500 de oameni. Nu câştigam nici un ban din blog.

Ce s-a mai întâmplat, la interval de 1 an?

Mi-am dezvoltat abilitatea de a scrie. Sunt rari oamenii care pot scrie cursiv despre orice, din prima. Iar dacă nu te numeşti cabral, zoso sau dono, trebuie să munceşti pentru asta. Recunosc, am muncit mult să mă perfecţionez. Recunosc, mai am enorm de mult de muncă, dar sunt undeva acolo. Însă doar eu ştiu câte bloguri am citit, câte moduri de a povesti ceva am urmărit şi câte ore am petrecut în faţa tastelor, dându-ma cu capul de ele, pentru că nu îmi ieşea o frază sau aveam un lapsus.

Mi s-a mărit numărul de comentarii. Luna trecută parcă, sau în octombrie, am avut blogul cu cele mai multe comentarii din rromânia, conform statisticilor zelist. Şi aici am muncit foarte mult. Am încercat să tratez fiecare comentator cu atenţie egală, să le răspund tuturor şi astfel, toţi să se simtă la fel de importanţi. Cred eu că am reuşit, mulţi din cei ce erau acum un an sunt şi acum, alături de exponente de vază care s-au adăugat între timp.

Am o medie de 2500-3000 de unici pe zi. Având în vedere că pe 11 noiembrie 2007 aveam exact 322 de unici (am reţinut asta pentru că seamănă cu cei 322 care l-au urât pe Băse), cred că e o creştere destul de bună. Cel puţin din punctul meu de vedere. Da, sunt multe bloguri care au mai mulţi unici ca mine. Da, sunt multe care au crescut mult mai repede ca mine. Dar  EU  sunt mulţumit.

Câştig bani din blog. Comparativ cu anul trecut, câştig enorm, pentru că acum un an nu aveam nici un venit de pe urma lui. Comparativ cu alte bloguri, mult mai de succes ca ale mele, câştig puţin. Comparativ cu salariul mediu pe economie, câştig mult. Suficient cât să întreţină 2 oameni. Nu e puţin lucru pentru ceva ce a pornit ca o jucărioară. Da, ştiu,  sunt mulţi care câştigă mai mult. Dar EU  sunt mulţumit.

Alte realizări?

Am cunoscut mulţi, foarte mulţi oameni de calitate. Pe unii din ei mi i-am făcut prieteni şi le mulţumesc că mi-au acordat onoarea şi încrederea de a le fi prieteni.

Am cunoscut şi multe jigodii, de care internetul este plin. Ce să zic, nu îmi pare rău, e un câştig pentru viaţă să cunoşti suboameni. E ca un vaccin împotriva prostiei.

Le-am făcut blog soţiei şi mamei. Din păcate, mama a rămas profund dezgustată de comentariile unor idioţi şi e puţin probabil să continue. Şi are dreptate. La urma urmei, de ce un om la peste 50 de ani ar suporta  înjurăturile unor cretini, doar pentru că e cea ce mi-a dat viaţă? Probabil îi voi face un site pe wordpress, pe care să scrie anonim. Ce înseamnă să fii Arhi…propria-ţi mamă fuge de tine.

Cam atât. Cred. Restul e doar poveste şi istorie de internet.

Pentru că, vreţi sau nu vreţi, numele ARHI a rămas în istoria internetului de la noi.

Ah, ce mă ucide modestia de Crăciun…