Mă gândeam azi, în timp ce îmi plimbam, elegant, fetele la mall, cât de mișto e să fii tată la vârste mai…ahem…înaintate. Nu m-am mai gândit demult la asta, dar am aflat că tovarășul colegul Cabral, care și el este la o vârstă destul de înaintată, va mai avea o fetiță anul acesta și eram foarte happy pentru el, ca umanitate masivă ce este el și prieten drag.

Țin minte, din povestiri, că mama mea a fost născută la o vârstă destul de înaintată pentru satul părinților ei și a fost considerată o mare rușine, vai, cum să faci așa ceva. Și asta nu e ceva caracteristic doar celor de acolo, ci, în general, românilor.

În românia, dacă ai trecut de 40 de ani, well, e cam timpul să îți pregătești cele cuvenite. După 50, așteptți cu nerăbdare pensia, ca să ai cu ce cheltui pe medicamente și cam atât. Aștepți moartea, care să vină să te izbăvească de suferința de a trăi și să te pună la dreapta tatălui (dacă nu știați, locul din dreapta tatălui ceresc e rezervat românilor ortodocși, acolo sunt numai români, de la înființarea Daciei până în zilele noastre. De altfel, acolo s-a și inventat bancul cu românii care nu pot scăpa din rai, pentru că îi trag de picioare ceilalți români .ins. Lema lui Cunningham)

Anyway, ce voiam să zic. People, dacă vă plac copiii și vreți să îi faceți, nu vă jenați de gura lumii. Nu ești bătrân cât timp îți funcționează jucărica și poți face copii. Băgați mare (sau mediu, se știe că românii sunt mari spre mediu, 9 cm nu mint) și faceți-vă damblaua. E haios și vă promit că o să înțelegeți altfel viața alături de bebeluș.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.

Pe scurt

Loading RSS Feed

84 comentarii Adaugă comentariu

  1. #1

    Mai am 2 saptamani pana la 42 si inca o saptamana pana sotia imi va “livra” primul mostenitor. Si inca 3 saptamani pana la examenul pentru A. Si inca 6 luni pana la plecarea cu sotia si copilul cu rulota prin Europa. Ce ziceai ca trebuie facut la 40+ ani?

    • #2

      my kind of man

    • #3

      Singura problema este ca nu vei putea fi lângă ei pana nu vor mai avea nevoie de tine. Nu dați cu pietre.. Asta e părerea și viziunea mea personala.

    • #4

      lasa dracului motoreta ca un copil are nevoie de tata si nu de un donator de organe.
      daca nu traiesti in romania, ignora cele de mai sus.

    • #5

      @Beb: in Romania traiesc. Motorul e mai mult pentru naveta. Am intentia sa ma bucur de pensie multa vreme….

    • #6

      @Marius, ce bine ar fi daca viata ar fi asa de previzibila. Din pacate nu iti garanteaza nimeni si nimic cat vei fi cu ei. Nici daca ii faci la 20 nici daca ii faci la 40.

    • #7

      Proaspăt tătic pe motoretă? Măcar un chopărilă domol să fie.

    • #8

      @Beb și @Nae, cândva demult am avut ocazia nefericită și avea sub nas un certificat de moștenitor: decedat- o femeie de 20+ ani, unul dintre moștenitori- fetița ei născută cu mai puțin de 6 luni înainte de decesul mamei.

      E plin fb-ul de apeluri umanitare pt oameni tineri, sub 40 de ani.

      Pe de altă parte, bunică-mea are 87, tata 66, io 40. 🙂

    • #9

      @Cristina asa e.. dar cu cat mai devreme, cu atat cresc mai mult sansele.

  2. #10

    grasule nu-i vorba de asta – ca sanki esti prea batran si ce spune lumea > fuck’em! (chiar daca tu ai 70j de ani si te lauzi ca-ti porneste motorul la cheie :D)

    problema este la riscul genetic, un medic ar putea sa-ti explice in detaliu ce inseamna treaba asta

    in rest toate bune,
    norocu’ tau e ca ai sotie hyper tanara, altfel nici nu vreau sa ma gandesc ce s-ar fi putut intampla

    • #11

      meri ma de-a dura cu riscul tau genetic

    • #12

      o laie risc genetic. aia e nimic pe langa riscul energetic. la varsta asta daca glanda energetica nu mai tine aura la putere maxima exista un pericol iminent de atac si se stie ca baphomet atat asteapta, cum lasi garda jos imediat ataca.

    • #13

      Dichiseanu a facut-o pe fiica-sa la 55 de ani. Si si-a crescut si nepotica 5 ani.

    • #14

      ba ignoranta asta e de pomina la tine
      sa-mi bag pl, iti zice omu niste chestii tu betmen betmen

    • #15

      Doi pasi simpli pentru a evita “riscul genetic” (am inteles despre ce e vorba, dar formularea e trista rau):
      1. Iti ascuti simtul umorului.
      2. Cu pasul 1 perfectionat, iti iei femeie tanara.

      In plus, exista atatea analize prenatale, incat nu trebuie neaparat sa-l nasti, daca-ti da cu virgula. Bineinteles, asta li se aplica femeilor cu apa calda, nu celor care credeau doar ca-s grase, ca-i rusine sa mergi la controale.

      Bonus: Mai exista si variante cu inghetarea elementelor “fecundoase”, dar practic e spoiler la intregul Tanar si Nelinistit.

    • #16

      Și cum România e plină de experți geniticieni…

    • #17

      @Vlad, tocmai ce am primit un porumbel voiajor alb (sau înger, plm) de la Anthony Quinn, cu un mesaj că-ți trimite un cerc; să-l plimbi; acum 5 ani (ambii fiind over 40), am plătit cca 500USD pentru un test de depistare a anomaliilor genetice; NeoBona parcă se numește; doi ani mai tîrziu, fie-mea striga în grădină: “futui”…referindu-se la lepidoptere, evident!

    • #18

      Ba da ce de experti aici,,mai terminati cu asta,,nu vreti nu faceti. Eu am facut la 40 nefasta are 41,,si ghici ce ,,daca era sa ne luam dupa gura lumii si a unor experti de a zecea mana,trebuia sa ma astept sa nasca alieni

    • #19

      vai de capu’ vostru de saraci
      ca sa fie clar, risc nu se refera la o certitudine, riscul este un pericol POSIBIL

  3. #20

    Daca noi am bagat mare atunci Cabral ce a bagat?

    • #21

      Am dat Like in timp ce ma spargeam de ras si a sarit contorul de la 8 la 12.

    • #22

      Sa nu uitam ca și Cabral e pe jumătate roman genetic.
      Mai taie din ele…

    • #23

      cabral, cum sa va spun eu, e mare. daca vreau sa dau noroc barbateste cu el, imi trebuie 2 maini sa ii acopăr mana. si nici eu nu sunt chiar firav

    • #24

      Pai faci si tu o medie…fiind jumate roman ar veni 9 + sa zicem un 25 cu indulgenta… deci ar veni un 17 + o marja de 10 cm…ca deh…are 2 metri fara cap…deci happy now?? na ca m-am inervat.

    • #25

      Cum sa dai thumb down la bijuteria asta? Care esti mah? 😀

  4. #26

    “Gura lumii” e ultimul lucru de care ar trebui să țină cineva cont în materie de urmași.
    Pe de altă parte, pentru doamne e un pic mai dificil pe măsură ce înaintează în vârstă (cel puțin așa am învățat pe la școală). Nu e cazul la tine, toată stima și admirația pentru cum se menține doamna în formă!

    • #27

      Avea fiul meu o colegă la generală, nu-și chema părinții nici la ședințe nici la evenimentele de sfîrșit de an ca să nu spună lumea c-au venit bunicii. Noroc că învăța foarte bine…

    • #28

      @anukoi, cred ca doamna lui Arhi este inca tanara, nu are nevoie sa “se tina bine”.

  5. #29

    Am 41 de ani si doi copii (aia mica are 2 ani jumate). Acu’ ca ma gandesc, in afara de varsta asta “inaintata” cred ca singura varsta potrivita ar fi fost pe la 22-23. Deja cand ajungeam la 40 copii erau mari pe drumul lor si eu puteam sa-mi vad de viata linistit.

    Pe de alta parte la 22-23 nu eram in stare sa am grija de mine, daramite de copii…

    • #30

      Eu vad gagici de 22-23-24 de ani copil și sunt impresionata de cât de stăpâne sunt pe situație și pe copil. Și calme. Poate ca doza de inconștiență și lipsa de experienta de la vârsta aia te face mai puțin preocupat de drobul de sare și te bucuri mai relaxat de copil. Deși greutățile existentei cu un copchil sunt aceleași indiferent de vârstă, faptul ca nu le vezi mereu te ajuta sa le duci mai ușor.

    • #31

      “Pe de alta parte la 22-23 nu eram in stare sa am grija de mine, daramite de copii…”
      E foarte bine ca ai judecat asa la varsta aia si ca ai asteptat sa-i faci cand ai avut o idee mai buna despre ce inseamna sa ai copii, despre dorinta de a-i avea, etc.

    • #32

      Am 39 de ani, iar fi-miu are aproape 14. Nu regret nici un moment faptul ca a aparut asa devreme. Ai alta energie cand esti mai tanar sa faci toate prostiile cu el.
      Nu vreau sa judec deciziile nimanui, sunt convins ca fiecare are sau a avut o minima de logica in momentul in care a decis ca poate deveni parinte, insa trebuie gandit si pe termen lung. Copiii au nevoie de parinti “in putere” macar vreo 20 de ani. Daca faci la 50…

    • #33

      conteaza si nivelul de reaponsabilitate. eu, la 25 de ani, eram un idiot, incapabil sa am grija de mine.

    • #34

      @Arhi, on the other hand, stiind ce trezeste in tine un copil, probabil ca ti-ai fi luat doza de responsabilitate cand aparea, chit ca aveai 25.

  6. #35

    Singura problema este ca nu vei putea fi lângă ei pana nu vor mai avea nevoie de tine. Nu dați cu pietre.. Asta e părerea și viziunea mea personala.

    • #36

      Am mai auzit povestea asta, faci si tu cum zicea o coleg despre bunica-sa, zicea despre maica-sa “nu ma mai asculta fata asta…”, sigur trebuie sa-i crestem pana la 50, saracii de ei.

  7. #37

    Asta cu riscul genetic de care zicea Vlad mai sus e ultimul lucru la care se gandeste “gura lumii” cand critica varsta unuia de face copii cand vrea muschiul lui .
    E pur si simplu neincadrarea in normele societatii stiute de ei de pe vremea bunicilor cand se faceau copii de la 16-17 ani .
    Nici bine nu te dezmeticeai din copilarie si hop tzop, te maritau ai tai .Turnai cativa mostenitori sa fie mana de lucru mai multa la camp, griji , stres si nevoi constante la greu …
    Eu il fac pe primul la 34 de ani si nu am nici un regret, nici o grija, nici un stres.

    Ma preocupa mai mult declinul intelectual ce apare dupa o varsta incolo care imi poate afecta relatia cu cei din jur, nu numai
    cu mostenitorii .

    • #38

      Nu te marita nimeni. Asa erau vremurile.. unul din motive fiind speranta de viata mult mai mica decat in zilele noastre.

  8. #39

    noi ne gandim sa adoptam al doilea mostenitor, primul e facut in house ca sa zic asa!
    ne gandim si tot gandim pt ca sigur am avea acces la un copil mai maricel de 3 ani deci cumva primii ani sunt deja trecuti, iti trebuie multa rabdare si intelegere ca sa ii schimbi set up-ul, sa il inveti de la zero cum e cu familia, un frate mai mare etc. e ceva ce as vrea sa cred ca putem sa facem, dar totusi mi-e frica ca nu vom fi in stare.

  9. #40

    Nu i-am dorit nici la 30, nici la 40 și cu atât mai puțin acum, la 50… Probabil unii dintre noi am suferit o mutație care ne face complet indiferenți la ideea de a avea urmași.

    Oricum ar fi, nimic nu este pierdut, mai ales în zilele noastre, când ingineria genetică deja face magie, deși este foarte la început.
    Dacă Omenirea va avea nevoie de genele mele, le va găsi oricând și le va putea folosi după bunul plac, fără că eu să trebuiască să sacrific măcar o secundă din viața mea actuală.
    Căci orice s-ar spune, oricâte bucurii și satisfacții ți-ar aduce copilul tău, totul vine la pachet cu sacrificii semnificative, pe care nu toți sunt dispuși să le facă.

    Zic bătrânii vorba: Cine are, să-i trăiască! Cine nu, să nu-și dorească.

    • #41

      Same. Nu îmi plac neam. Mă irită scâncetele, urletele, gangavitul, tot ce fac. Mă enervează copiii și as vrea sa fie cat mai izolați cu putință de simțurile mele. Slava Domnului pt Hotelurile adult only

  10. #42

    Confirm… 49 la baiatu și peste 2 saptamani prințesa împlinește primul anișor. De nedescris senzația. In plus imi si priește concediul de creștere.

  11. #43

    N as vrea copil sau relatie stabila inainte de 35, prefer sa fiu liber si sa ma distrez.

    Partea rea e ca o sa fii cel mai babalac tata pentru copilul tau, un pensionar obosit cand el e la liceu / facultate. Nu-i placut pt copil.

    Planuiesc sa anulez dexavantajul asta tinandu-ma de sala si sport, sa vedem daca o sa si reusesc.

    Ps: partea cu in romania e nuj cum si pe dincolo e, ca de obicei, o prostie

    • #44

      Da, asa ziceam si eu pe la 28. Si m-a lovit….
      Si dup-aia a venit nunta, si dup-aia botezul, si acum tund iarba 🙂

  12. #45

    Primul copil la 37 de ani, al doilea, pe neașteptate, la 45 de ani 🙂
    Dar nu regret nici o secundă. Mă face să mă simt tânăr. Deși atunci când am primit vestea celui de-al doilea am fost cumva pus pe gânduri.
    Mi-a trecut când, fiind la o clinică cu soția pentru niște analize specifice, am fost martor la bucuria unei doamne de peste 46 de ani care primise vestea ca este însărcinată și copilul nu are probleme – din analizele făcute de medici, doamnă ce plângea acolo împreună cu soțul ei și povesteau că au încercat ani de zile să aibă un copil și până atunci nu au reușit.

  13. #50

    Doar 9 cm? Pai ce-i aia? Nici nu merita sa ma bag in pat doar pentru atata lucru.

    In rest, merge bine articolul asta dupa cel trist cu copiii. Singurul dezavantaj, din cate am vazut eu (au scris deja altii despre alea fizice), e ca multi ajung sa fie sictiriti dupa un treiej’ de ani si sa nu mai aiba chef sa alerge dupa aia mici, sa curete dupa ei si (poate cel mai grav) sa le raspunda la intrebari, deci in multe cazuri se aplica “mai bine-i faceam cand eram tanar si fraier si nu stiam ce-i aia” (alta extrema, pe care n-o recomand). Pe de alta parte, multi din generatia noastra au vazut (sau chiar au/ avut) bunici care au crescut cu mare drag copii mici si foarte mici la varste din astea. Asa ca se poate.

  14. #51

    Nu este vorba de gura lumii sau genetica ci de faptul ca dupa varsta de 40 de ani nu mai ai rabdarea si energia pe care le aveai la un 20+ sau 30+. Acum depinde si ce meserie ai , ce serviciu ai, ce program de lucru ai, ce ajutoare colaterale ai la varsta de 40+ ca sa fi disponibil pentru un copil mic sau mai multi.
    Este frumos dar si greu in acelasi timp.

  15. #52

    sincer eu nu prea stiu oameni care vor copii sa nu-i faca de gura lumii.

    in schimb ovulatia e cand si cum la 40 de ani (evident la femei) … si ovulele sunt cum sunt. impartaseste si tu poporul cati ani are nevasta… ca asta e informatia relevanta.

    in rest eu cu sotia ne chinuim de ceva vreme sa facem copii natural… you name it we did it! clinic sanatosi, dar cumva nu ne iese. eu am 33 si nievasta 32. deci nu-i chiar asa de simplu, nu ca nu vrei…

    • #53

      sa fii matale sanatos, ca luna nu putea face copii, 4 ani de incercari. am facut histerosalpingografie, “trompele inchise, condoleante, la fiv v-ati gandit?” si am fost in uk, unde a mancat zilnic avocado, sub toate formele, ca aia o mancare ingrozitoare si iata, adia are 1.5 ani.

    • #54

      la cina guacamole… la micul dejun ceva fusion… guacamole cu slanina.

      la cati medici mergi… au alte sfaturi si pe sistemul roamnesc… “ala care s-a uitat inainte a fost un prost… uite asa trebuie facut!”

    • #55

      practic noua nu ne-a zis nimeni nimic, ca era imposibila sarcina, trompele erau stranse pumn. a mancat avocado de placere, nu ca ar fi primit indicații. dupa ce s a nascut copilul, am citit despre faptul ca avocado stimuleaza sarcina la femei. o fi fost asta, o fi fost un noroc cosmic, practic ovulul fecundat a ajuns singur unde trebuie, nu stiu. ideea e sa nu disperi si sa lucrezi, ca nu e ca si cum ai da la sapa.

  16. #56

    Sigur, la speranta de viata de 75-80 de ani a romanilor, e exact ce trebuie sa faci copil la 45-50 de ani. Cred ca va fii super fericit cand la 25 de ani ramane orfan de tata/mama. Plm, imi cer scuze ca sunt atat de cinic.

    • #57

      Venom, bati campii! Poti crapa bine mersi si la 25 si sa lasi copil de 5 ani orfan.

      Unu: – Mai bine un tata respectabil timp de 25 de ani decat un tata idiot timp de 60 de ani. Macar isi aminteste ala mic/aia mica cu zambetul pe buze de tine si nu te injura pentru eventualele esecuri.

      Doi, la 25 de ani esti pe drumul tau. Scoala e terminata. Daca familia te-a sprijinit iti va fi greu fara un parinte dar nu te mananca caiini.

      Si trei: Banuiesc ca cine face copii dupa 45-50 pe undeva stie in sinea lui ca acel copil va fi la adapost de griji chiar fara un parinte. Asta insemnand o casa si un mic venit asigurat.

  17. #58

    wooooow tatal tău a fost un erou

  18. #59

    Banc:
    Un bătrân de vreo 75 de ani anunţă entuziasmat că soţia lui mai tânără cu vreo 40 de ani este însărcinată şi un prieten îi zice:
    – La o partidă de vânătoare, la apariţia unui iepure, un vânător a ţintit cu un deget şi a făcut : BANG! iepurele a căzut mort şi l-a revendicat. Ce crezi ?
    – Hmm, cred că altcineva a împuşcat iepurele.
    – Exact.

  19. #60

    nu l-ai cunoscut?

  20. #61

    O poveste de succes.

    Te-a lăsat orfan de tată la o vârstă fragedă, sau pe ăl bătrân chiar nu-l mai interesa povestea, și nici chiar justiția nu putea decât eventual, să-i ia caii de la bicicletă. Ce cool, frățică… 🙂

    (Nu citisem urmarea poveștii, dar chiar și așa…)

  21. #62

    Am o colegă gravidă, foarte gravidă, extrem de gravidă, mai are vreo lună până să nască-gravidă. Colega la vreo 40 și un strop, mai are de tras până la 45. (Sarcină foarte urmărită, bebe sănătos).

    Mai răruț, dar s-au mai văzut cazuri, o să ziceți.
    Well, primul copil al colegei are 20-21 de ani, nu știu exact, dar deja studentă. Probabil primul an, dar nu-i exclus al doilea.

    Asta apropos de gura lumii care leașină la o diferență între frați de la 4-5 ani în sus.

    • #63

      Apropo de diferenta intre frati: cand eram in generala, aveam in scoala un caz in care nepotu’ era in clasa a patra si unchi-su intr-a doua. Fara repetentie si alte alea.

    • #64

      Pot să fiu rea?! Mă iertați dacă-s rea?! 🙂

      Pe vremea lu’ mata, când femeile se puneau pe făcut copii pe la 15 ani și se opreau la menopauză, la 45+, nu cred că era chiar rar ca primul copil/primii copii al/ai celui mai mare copil să fie mai în vârstă decât cel mai mic frate al aceluiași prim copil. 🙂

    • #65

      Ady, asta nu-i rautate, e REAlitate 😀

    • #66

      Niste domnite asa mici, sensibile, nevinovate sa-i dea in asa hal la gioale unui biet mosulet napastuit, care-mi pare ca le mai si e un fel de con-țăran… Nu se face, tataie, nu se face, ntzz, ntzz!

  22. #67

    men, ce povestiri…

  23. #68

    Primul la 27, al doilea la 44, dar nu știți (încă) cum e să fii bunic(ă).
    Credeți-mă, e EX-TRA-OR-DI-NAR!

    • #69

      cum sa dai cu minus la asa ceva!!!
      Felicitari Alina! venim si noi tare din urma, a mea are numa 7 ani dar timpul trece repede

    • #70

      Mulțumesc, toate cele bune și vouă! 🙂

  24. #71

    @mihail , “Am fost o dată la el la mormânt, dar nu mă mai duc. Că mama a zis că e mai OK așa, că dacă dau cu crucea peste fiică-sa, sau fosta nevastă iese scandal.”
    Ce plm însemnă asta ?!? tehnici woodoo ??? băi nene, băă.

    • #72

      dude, cumva esti foarte agresiv cu un tip care a povestit o chestie nu foarte usor de povestit. ce plm ai? nefutut? mergi si da o laba

  25. #73

    Tatal bebelusului meu a cam stat după mine. El o sa faca 50 de ani in august, iar baietelul lui o sa aiba in august 9 luni. E (si suntem) cat se poate de fericit(i), e un tatic absolut minunat si un partener ireprosabil.

    Ah, si ai mei pe mine m-au avut tarziu: mama 44, tata 47… Mi-a spus mama de sute de ori ca ii era rusine sa stie lumea ca e gravida. Si ca am fost un copil ingrozitor.

    • #74

      well, esti un adult minunat, iata, ai compensat

    • #75

      “Mi-a spus mama de sute de ori ca ii era rusine sa stie lumea ca e gravida.”
      De ce?

  26. #76

    Plm, am citit pe diagonală şi nu m-am prins care era faza cu crucea. Scuze @mihail. Am înţeles altceva. Crucea mă-sii… de telenovelă.

  27. #77

    @mihail: e uber-nasol că tu ai fost victima nevinovată a acestei istorii, chiar daca tu ești de fapt un supraviețuitor.

    Dar pe partea cealaltă, moșul a fost uber-cool în ticăloșia lui, cât a putut, căci viața…

    Mă scuzi te rog, căci urmează să intre și mămica ta în decor, într-o postură nu prea grozavă, iar tu ești prea tânăr ca să savurezi ideea despre cum e să fuți pe una cu 30 de ani mai tânără, nu mai zic să-ți mai și lași lapții pe acolo, dezinvolt… Și apoi să-ți pui palma în cur, insinuând că poate alții, tu doar ai dat de două ori din cur și chiar și atunci, se știe că de fapt a intrat mai mult în tine decât în ea, când în realitate, ție ți se scoală oricând, dar numai la gândul că ai lăsat-o pe aia gravidă, și nimeni și nimic nu te poate obliga să-ți asumi responsabilitatea, decât poate, propria-ți conștiință. Care conștiință???

    Apoi, să vii din senin la femeie, lovit de viață și nevinovat ca un toporaș, după ce ai cam făcut-o curvă în față, și aproape să o îmbârligi să te spele la cur de căcat, pe ultima ta sută de metri… Fuck yeah!!!

    @mihail, nu știu ce sentimente ai pentru el, dar din alt unghi, când le-ai cam făcut pe toate în viață, cu bune sau cu rele, să poți să ajungi măcar la 1 an lumină distanță de moșul ăsta…

    Cel mai râvnit record personal.

  28. #78

    Hai sa va zic o kestie. Nu este nimic rău să ai copii la bătrânețe, dar să știți că bătrânețea voastră se reflectă în viața copilului, mai ales daca este singurul copil.

    Fosta mea soție este un late bloomer, și singurul copil. Foarte cerebrală și studioasă – PhD în America, Applied Physics, brevete de invenții, alea…
    Niciodată nu acționa la impuls, totul era “hai să stăm, să analizăm, facem un plan și acționăm”. Nimic rău în asta, doar că era booooooooooooooooooring.

    Nu a reușit niciodată să meargă pe role, pe bicicletă – vai Steaua ei… o întreceau kiștocii de 10 ani; drumeții – jumate se lăsau cu luxații și vânătăi stupide. Și lista continuă, dar ați priceput.

    De ce? Fiindcă părinții ei erau prea out of shape ca să fugă după bicicletă, ori după zgâtia pe rotile, sau să se ia cu ursul la înjurături, prin munții Patriei. Ei erau niște oameni așezați, care prețuiau un anume comfort, și aveau ceea ce acum se numește, un “designer child”.

    Food for thought.

    • #79

      (Vorbesc mai de pe margine) Eu zic ca nu atat conditia fizica a parintilor, ci grija excesiva (posibil combinata si cu ceva comoditate; posibil sa fie si legata de varsta inaintata, nu zic nu) a dus la a nu o lasa pe rotzi. Toti copiii mai cad (mai ales la inceput), dar aia care nu stiu sa mearga pe ceva n-au fost lasati sa cada, deci eliminate toate pericolele. Presupunerea asta e bazata si pe ce ai scris mai sus despre “hai sa analizam, etc.”, posibil asta s-o fi mostenit-o din comportamentul parintilor.

    • #80

      DeeDee, fără îndoială și asta, căci erau foarte protectori.

      Și niște oameni așezați – Dumnezeu să-i odihnească, căci nu mai sunt… – ea un pic mai prăpăstioasă, el cu judecata FF calmă, dată de înțelepciunea vârstei.

      Ambii au ghidonat-o care chestii “sigure”, care antrenau mai degrabă creierul: astfel, cunoștea 3 limbi străine de circulație, din care le 2 vorbea fluent, în una din ele putea face și diverse accente, apoi științe exacte, 10 pe linie, etc.

      Nu avea semne pe corp din copilărie – eu sunt plin de cicatrici: tăieturi, julituri, arsuri, copci. Iar amintirile/jocurile noastre din copilărie nu se “pupau”: eu am fost cu praștia, bicicleta și rolele, la ea 1-2 păpuși, colecția de articole din publicații sportive catalogate frumos și ordonate pe ani, sporturi, sportivi. Apoi registrul check-in/check-out al unei companii imaginare de închiriat mașini…

  29. #81

    Soacră-mea a fost al treilea copil, venită pe când mama ei era trecută de 35 de ani. Și cică i-a fost atât de rușine maică-sii că o să afle toți că ea încă mai face prostii cu bărbatul ei. Așa apar poveștile cu extratereștri, Zeus lebădoi și Duhu Sfânt.

    • #82

      Faza asta cu rusinea data de gura lumii este si din cauza faptului ca inca suntem o societate rurala ,feudala , retrograda, ultrareligioasa ( sau mai mult superstitioasa). Vestea buna este ca generatiile incep sa se schimbe si odata cu ele si mentalitatile astea toxice si depasite.

  30. #83

    Ma aflu in categoria celor care nu ar face un copil dupa 40 de ani. Mama a avut un AVC si a ramas imobilizata la pat la 58 de ani. Daca m-ar fi facut la 40+ ani as fi avut in jur de 18 ani cand s-a intamplat tragedia. Nu cred ca as fi facut fata la o varsta frageda cu un parinte atat de bolnav. Vreau sa ma bucur cat mai mult de copiii mei si sa le fiu alaturi.

  31. #84

    Fix de romanii care fac copii si ii tin in jeg nu ma mai rusinasem, dar condamna vesticii ca ii fac la 50 si le ofera pe langa bani, oportunitati, timp si atentie, mai ales intelepciune.

    Fix.

    Sunt facuta de tanara si imi iubesc mama pana la Dumnezeu si inapoi, n-am icoane in casa, le am pe mama si pe bunica, dar eu voi face copii (daca) dupa 35 si n-o sa traiesc exclusiv pt ei.

    Inca construim niste venituri pasive consistente, ca sa ne putem retrage pe la 40 de ani la plaja.