Scris de Radu D.

In cursa tot mai apriga pentru reducerea poluarii la nivel mondial si, implicit, a incalzirii globale o adevarata expansiune a cunoscut-o in ultimii 20 de ani, in general, dar mai ales in ultimii 7 ani, in special,  producerea energiei electrice pe baza de biomasa.

Ideea in sine nu este noua, de foarte multi ani convertirea biomasei in combustibil pentru incalzire – peleti si brichete –  este realizata in tarile cu industrii de prelucrare a lemnului gen Suedia, Finlanda, Norvegia, Canada si SUA, care sunt azi cei mai mari producatori de peleti. Anii trecuti UE producea 15 milioane de tone si consuma 27 milioane, importand diferenta din SUA, in special, UK fiind cel mai mare consummator, cu peste 7 milioane de tone, mai ales pentru a produce current electric.

Teoretic, peletii, considerati drept biocombustibil energetic! , se produc din rumegus, resturi de lemn, crengi, reziduuri alimentare cu continut lemnos, mai nou si din paie, iarba si culturi asa zis energetice, precum trestie sau papura. Ulterior sursa de materie prima a fost extinsa si la material lemnos virgin, provenit din “administrarea sustenabila a padurilor” – o fraza alambicata care ascunde de fapt taierea a largi suprafete de padure deseori virgina pentru lemn pentru mobila, lemn pentru celuloza si carton si lemn de foc, dar si lemn pentru peleti, adica lemnul refuzat de celalalte ramuri ale industriei. Acestia sunt peletii clasa A, cei din clasa B provin din utilizarea ca materie prima a mobilei, placilor de pfl si melamina si a altor produse derivate din lemn tratat si vopsit, peleti considerati ca fiind contaminati si deci de utilizat in alte scopuri decat cel de combustibil energetic.

Padure seculara in SUA taiata pentru productia de peleti pentru energie electrica

Ideea de a utiliza material lemnos ca biomasa a venit la pachet cu acordarea de subventii generoase, din bugetele nationale si bugetul Uniunii Europene, adica banii nostrii, intregului lant de productie si utilizare, adica de la firma de exploatare si management ecologic si sustenabil !! a padurilor pana la centrala  termoelectrica care arde peleti in loc de carbune, gaze sau pacura pentru a produce curent electric. Totul parte a planului general al UE de reducere a emisiilor poluante…ce gluma sinistra, acest plan, care echivaleaza energia electrica produsa in baraje hidroelectrice, generatoare eoliene si panouri solare cu arderea biomasei pe scara larga in centrale termoelectrice.

Teoretic, argumenteaza lobby-ul din industria peletilor, se creeaza un lant energetic neutru – CE MIZERIE – , deoarece producatorii de peleti si firmele din industria lemnului sunt obligati sa planteze milioane de copaci si sute de mii de hectare de culturi care, chipurile, sechestreaza gazele cu efect de sera.

In realitate platim anual cu BANII NOSTRI distrugerea a sute de mii de hectare de habitat in toata lumea sub MASCA MINCINOASA a reducerii poluarii de catre industria energetica.

Si spun habitat pentru ca arborii taiati si transformati in peleti fac parte dintr-un habitat salbatic care, odata invadat si distrus cu drujba, TAF si camion, se pierde pe vecie si odata cu el si sechestrarea gazelor de sera!

Arderea peletilor in mari central termoelectrica NU este curata sau neutral dpdv al gazelor de sera. Dimpotriva, emisiile de dioxide carbon si de particulate Dm2,5 sunt chiar mai mari ca in cazul carbunelui si gazului metan, iar peletii emit in depozite si cantitati mari de monoxid de carbon si metan. Ca sa nu vorbim de poluarea cauzate de taierea copacilor, transportul masei lemnoase, productia de peleti si transportul acestora pana la utilizator.

Arborii replantati in locul celor distrusi cresc greu, mai ales din cauza incalzirii globale, nu sechestreaza gaze de sera in aceeasi proportie cu arborii taiati si, cel mai adesea, nu ajung la maturitate, fiind la randul lor taiati si transformati in peleti si alte produse.

In plus, nu exista nici macar in UE un mecanism care sa asigure inlocuirea totala a arborilor taiati cu puieti replantati in locul lor.

Si in Romania productia peletilor a luat avant, firme gen Egger, Kronospan, Schweihoffer, samd dar si producatori mai mici aruncandu-se in hora, dintre ei Egger avand si cea mai mare centrala termica in cogenerare de 40 Mw, care arde strict peleti din productia proprie.

Nu stim insa CATE tone de peleti se produc in Romania, cat se importa, unde se exporta, din ce materii prime se fac, cati arbori se taie pentru productia de peleti si cat din tonele de peleti vehiculate in Romania se ard in centrale termice in cogenerare, in special de cei din industria lemnului, pentru ca au nevoie de abur si aer cald tehnologic pentru placile de pal si mdf. Si mai primesc  si certificate verzi pentru asta, pentru ca ajuta la combatarea incalzirii globale!!

Peste 800 de oameni de stiinta au trimis in 2018 o scrisoare Parlamentului European pentru a stopa distrugerea padurilor pentru peleti, denuntata ca o practica medievala, si cerand dirijarea subventiilor catre energia solara, eoliana si hidro. Presiunea acestora, a presei si a sute de organizatii dedicate protectiei mediului ar putea da roade in sensul retragerii subventiilor si a abandonarii recunoasterii biomasei ca si biocombustibil nu numai in UE, ci si in restul lumii.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.