Neașteptata victorie a lui Putin în alegeri

De la o vârstă încolo nu mai merge doar cu gimnastele, pentru satisfacerea adecvată a orgoliului trebuie să performeze tot poporul.

@Ender @Peredhil

…dar după, mi-am dat seama că căcănarii ăștia de dictatori au nevoie de validarea asta pentru ego-ul lor, permanent. Probabil urmează organizarea de defilări și alte dovezi ale dragostei cetățenilor către marele conducător.

Pentru satisfacerea adecvată a orgoliului trebuie să performeze tot poporul.

Îl doare-n bașcă pe el și cu ai lui de alegeri.

Orice formă & toate regimurile de dictatură au o formalitate socio-psihică, de autobază, prin care șantajează oamenii.

Hitler & naziștii au impus formalitatea cu brațul, salutările variate „sieg heil”, „heil hitler” & câteodată pe foi scriind „HH”. Naziștii nu mai trebuiau să mimeze alegerile fiindcă au co-optat tot ce era important și, să fie siguri, au băgat un referendum prin care i-au întrebat pe toți dacă vor ca hitler să fie tătucul lor. Cine era împotrivă, la moarte.
Bolșevicii au inventat obsesia apelării cu „tovarășe” și infailibilizarea ideologiei comuniste, cu toate consecințele de rigoare dacă găseau „inamici ai poporului”. stalin a ridicat ștacheta la paroxism prin autoimunizarea sa legată de ideologie.

Comuniștii și restul, când au formulat ei toate mizeriile de standarde ritualiste, sărbători, estetica publică, proiecția imagistică, au făcut-o nu să-și „mângâie” orgoliul pe motiv că erau nuștiucum — au făcut-o să râdă, să se râdă, de umilirea voastră, voalată, absolută.

Amuzamentul era când zâmbeați în fața lor: râdeau de râsul vostru. Râdeau de zâmbetul vostru fiindcă v-au convins/forțat să vă împroșcați cu căcat pe voi (uniformele), cu căcat în mâini (florile, pancartele, steagurile…), cu căcat în coardele vocale și creier (intonarea poeziilor, odelor, sloganelor…), cu căcat în viața voastră de zi cu zi („tovarășe/tovarășa”; cozile), cu căcat pe copiii voștri (voi erați copiii), cu căcat pe viața voastră când vi se ordona să faceți culoar uman fiindcă „era în vizită tovarășu’”… etc.

Amuzamentul suprem era că mulți chiar v-ați bucurat să fiți folosiți pe post de ornamente umane, se vedea trăsătura aia de iobag/servant/vecin.

Amuzamentul total era că știau că i-ați înjurat în toate modurile posibile în mințile voastre (tachinarea; totul era despre tachinare), dar nu asta era partea amuzantă. Partea amuzantă totală era că și voi, și ei, știați că erați folosiți împotriva voastră ca ultimele cârpe.
Ăsta era amuzamentul total, al lor, împotriva voastră – fără ca voi să vă dați seama, ba erați și încântați de asta, unii…

Așa și cu alegerile din ruzia.

P.S.

O comparație relativ recentă, cu textul meu.

Dacă ați râs la Vacanța Mare sau Las Fierbinți, așa au râs și feseniștii.
Era & rămâne o diferență: voi râdeați de VM/LF, în timp ce feseniștii/securiștii/greucenii râdeau de voi prin intermediul VM/LF.

Râsul feseniștilor/securiștilor/greucenilor era mult mai copios când știau/vă vedeau că râdeați de batjocurile despre voi înșivă, proiectată prin VM/LF.
Chiar dacă ce vedeați voi erau niște țărani săraci abrutizați, erați voi, voi toți, simbolizați la un loc.
Sper că ați râs copios de voi înșivă, fără să vă dați seama… feseniștii, securiștii, beneriștii CLAR au râs de râsul vostru.