La mulți ani, Domnule Severin!

Eu cât am fost student i-am prins la Rahova pe George Copos, pe Gică Popescu, Dinel Staicu. Dinel Staicu cât am stat pe Rahova pe carantină, avea celula exact vis-avis de celula mea. Eram vecini cum s-ar zice. :)) Da cum era celula noastră și cum era a lui. ei aveau termopane la geam, mobilier, dulap in cameră, și-o facuse , si-o aranjase ca lumea. Statea cu inca 3 insi in camera. Noi stateam 8. Copos era puțin mai jos pe hol celula lui. Tot așa ca lumea, stăteau 3-4 insi in celulă. Cu Copos m-am salutat de două ori. Odată ne-aducea pe noi de la bibliotecă, pe mine și pe încă unu și el Copos era pe hol, aștepta să-l bage majoru în cameră. Ne-am salutat, cutare, să trăiți domnu Copos. El – ,,forza nu știu ce, să fiți puternici”. Eu în gându meu- futu-te-n cur, ai făcut praf Rapidu :))) Și-altădată m-am întâlnit cu el in curtea pușcăriei, pe el îl aducea de la atelieru de tâmplărie a pușcăriei unde vezi Doamne lucra. Mai mult cu numele așa. Și el de colo- ,,parinte, ce faci părinte, nu știu ce”, că imi lăsasem barba mare, nu mai e obligatoriu ca pe vremuri să te tundă sau alte d-astea. Să-mi bag dacă mă intalnesc acu cu el, ne recunoastem. Poate m-ar și milui cu ceva , c-am fost frați la suferință :)))

Pe Gică Popescu n-am avut ocazia să-l salut, dar odată la vizită a fost și el. Io eram la masa mea aici și el cu cine venise la el, 5 mese mai incolo parcă. Venise nevasta-sa, aia lu Hagi parca, erau vreo 4 persoane.

Am amintiri frumoase din studenție, aș putea să scriu două carti.