Pentru prima dată de când frecventez blogăria, am fost şi în Ruse, la un eventual shopping. Normal, prezenta adoratei a fost cea care ne-a îndreptat paşii spre aşa ceva.
Mă aşteptam ca preţurile din magazine să fie la acelaşi nivel cu cazarea demenţial de ieftină. Adică o cameră dublă, absolut superbă din toate punctele de vedere, 27 de euro. Şi ce e mai important, acestea sunt preţurile pentru tot anul 2008. Adică nu se vor scumpi de la 1 iunie, cum se întîmplă în murdăria noastră de ţară.

Trezirea la realitate a început de la restaurantul hotelului. Cea mai scumpă porţie de mâncare este 16 leva. Pentru necunoscători, 2 leva = 1 euro. Deci 8 euro. În jur de 330 000 porţia de mâncare. Nu este extraordinar de scump, dacă luăm în considerare preţurile din Constanţa, unde ieri am dat 400 000 pe o pizza extra large. Dar în nici un caz nu este acel rai al mâncării ieftine de care vorbeşte toată lumea. Să spunem că ar fi undeva la 6o-70% din preţurile rromâneşti.

În oraş voiam să îmi cumpăr o pereche de blugi, din motive de şliţ pierdut pe drum. Din păcate, nu m-a entuziasmat nimic. Modele de prin anii `90, cu ţinte şi ţintişoare, pietricele sclipicioase şi alte bălărisme.
Preţuri? Foarte mari. Între 20 şi 40 de euro, şi asta doar ce am văzut eu. Sunt de acord, era centrul oraşului şi probabil acolo erau cele mai mari preţuri posibile. Dar totuşi erau.
Ne-am luat o îngheţată cu 9000, un fluturaş de prins părul cu 2000 şi cam atât.

Concluzia? S-au şmecherit şi bulgarii. Profitând de faptul că jumătate din Ruse e plin de rromâni, au mărit şi ei preţurile. Ca să nu mai vorbim de faptul ca vânzătorii rromâni sunt monumente de bun simţ faţă de nesimţitele bulgăroaice care vindeau la magazinaşele alea. Desigur, erau nesimţite numai cu rromânii, probabil fiind obişnuite cu furtul şi prostia atât de caracteristice conaţionalilor noştri.

cimg2445.JPGDin toată asta am rămas cu o imagine frumoasă. Aş vrea ca peste ani să pot fi şi eu cu adorata ca bătrâneii aceştia. Erau atât de liniştiţi şi împăcaţi cu ei înşişi, savurând aerul şi agitaţia de afară, încât nu am putut să nu îi pozez. Brusc, privindu-i, am pierdut interesul în a analiza cururi de bulgăroaice.
Viaţa începe de acolo de unde vrei tu să înceapă.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.