Contul meu
Hai că mai e maxim o săptămână şi începe circul, cu Hruşcă lălăind la colţ de stradă şi cu urările de să fim mai buni, mai curaţi, mai generoşi. Şi toţi vor deveni brusc mai zâmbitori, mai darnici, mai curaţi.
Astăzi am ieşit în oraş cu cineva din online-ul românesc. Înainte de a merge unde aveam treabă, m-a rugat să îl scuz 2 minute, să oprim undeva, că are o treabă.
Am oprit, a luat o sacoşă cu jucării din maşină, întră într-o casă, o lasă şi iese.
Şi aşa am aflat că acolo e sediul unei organizaţii de ajutor pentru copiii săraci. Odată la o lună, două, tipul merge acolo şi dă copiilor jucăriile pe care copilul său nu le mai foloseşte. Fără tam-tam pe situri, fără publicitate pe bloguri, uite, eu îmi donez 2% din venit copiilor, uite, eu dau copiilor săraci jucării, vai ce tare şi sensibil sunt eu. De aceea nici măcar nu doreşte să se ştie despre cine e vorba.
Câţi dintre voi aţi făcut în anul ăsta ceva pentru copiii săraci, sau pentru oamenii mai puţin norocoşi dintre voi?
Nu aşteptaţi să vină sărbătorile lui peşte prăjit ca să începeţi să vă simţiţi mai bine că aţi dat unui cerşetor 50 de bani la semafor.
Aveţi jucării pe care copiii voştri nu le mai folosesc? Păpuşi care se prăfuiesc în rafturi, nefolosind nimănui?
Gândiţi-vă că undeva e o fetiţă care ar fi cel mai fericit copil din lume dacă ar fi a ei.
Găsiţi aici datele de contact ale fundaţiei. Dar nu e neapărat să fie ea. Poate ştiţi oameni săraci, poate ştiţi copii pentru care ceva dulce este sărbătoare.
Hai, mergeţi, nu mai aşteptaţi căcatul ăla de lumină sfântă.
Fiţi oameni.
NOU
Arhi, cine asteapta luna “cadourilor” ca sa ajute un om e clar unul care isi lucreaza imaginea. Pentru ala oricum randurile tale nu inseamna nimic, iar cei care au inteles mesajul probabil ca nu se potrivesc profilului descris de tine.
Cine e “mai bun” numai in anumite perioade ale anului o face atat de rar si de prost incat nici nu merita mentionat.
Iar tam-tam-urile le fac toti nevoiasii de atentie, crezand ca-si cumpara un loc in Rai cu un zambet de fatada sau 2 lei inghesuiti in pumnul unui copil, in ajun de Craciun. E-adevarat, de ce sa nu recunoastem, ca e bine macar ca o fac si atunci. E putin si e fortat, dar totusi e ceva. Sa speram ca o sa se schimbe si acest lucru la un moment dat. Desi nu cred ca mai prindem noi vremea aia ca sa scriem de ea in posturi pe blog…
NOU
vom fi morti si demult arsi
NOU
Se pune dacă lucrez pentru o organizaţie de acest tip? 🙂
Pot să spun la modul foarte serios că din ce în ce mai mulţi oameni vin la noi (nu numai în preajma Crăciunului) cu haine ori jucării pentru copiii din casele de tip familial. Chestia cu “să dăm societăţii ceva” pare să nu prindă încă atât de bine (mă refer la voluntariat), dar văd că donaţiile încep să prindă. Ştii care e partea cea mai faină? După felul hainelor şi al jucăriilor îmi dau seama că familiile nu sunt bogate. Sunt de clasă medie spre săracă. Şi cred că donaţia este cu atât mai binevenită, cu cât nu e vorba de imagine, publicitate, notorietate, etc. Mulţi nici nu vor să îşi dea numele, trebuie să îi convingem să ne dea o adresă de email să le trimitem poze cu modul în care au fost folosite donaţiile lor.
NOU
Adrian, lasa adresa, numar de telefon, posibilitati de contact. poate sunt oameni care vor sa dea, dar nu stiu unde, nu stiu ca se poate.
NOU
desigur, nu adresa ta, ci cea a societatii:))
NOU
intr-adevar e circ si noroi sub zapada, ba uneori nici macar nu e zapada, dar hai arhi, minte-ne ca nu te simti mai bucuros cand vine iarna si ca nu ai sentimentul “ala”. ce conteaza ca se calca oamenii in picioare in hypermarketuri, caca nta numai hrusca si copilu ala oligofren (nu pot sa imi amintesc numele), ca toti se lauda cu ce au dat si ca in principiu e un mare kitsch. putem sa ignoram partea neplacuta, e pacat sa vedem numai ridicolul chiar si in preajma craciunului. in loc sa aratam cu degetul, n-ar fi mai bine sa spunem ce ne place? si daca unii sunt mai saraci cu duhul si apreciaza ceea ce noi vedem ca fiind doar lalaiala si poleiala artificiala, hai sa ii lasam in saracia lor macar de sarbatori. sunt convinsa ca daca nu dam atentie circului, se poate gasi inca farmecul craciunului.
NOU
ioana, nu amesteca merele cu branza. eu ador craciunul, ii detest doar pe falsii plini de lumina si sentimente bune incepand cu 23 decembrie si terminand cu 26
NOU
Arhi, incearca sa faci o lista cu organizatii care accepta donatii de genul asta, eu nu stiu unde as putea face asta, in Sibiu. Si banuiesc ca mai sunt multi in tara.
NOU
ovidiu, cine citeste si are legatura cu asta, e rugat sa puna orice posibilitate de contact.
NOU
Ce e cu 23 decembrie Arhi ?!?! Vezi ca e ziua mea 😛
NOU
Desigur, nu adresa ta, ci cea a societăţii :))
Ţi-am trimis un email, am scris mai multe. Mulţumesc.
NOU
nu vreau sa amestec si am retinut ideea principala “da cuiva ceva si fara sa fie o sarbatoare”. dar simteam ca postul asta ar fi primul dintr-un lung sir de nemultumiri legate de craciun si vroiam sa te rog sa postezi intai ce e frumos si apoi ce nu e bine.
NOU
Problema nu e ca unii fac donatii si cadouri in preajma sarbatorilor doar pentru imagine. Problema e ca noi oamenii in general am ajuns atat de absorbiti de realitate, ne pasa atat de mult doar de noi incat am uitat ca exista altii pentru care fie si o ciocolata e o zi de sarbatoare. Bineinteles mai exista si detaliul ca traim in Romania si asta se simte pana si in locurile unde facem donatii. Am fost acum 2-3 ani cu diriginta si cu colegii la o casa de copii si am dus fiecare, jucarii, dulciuri, fructe n-are importanta. Cand am plecat de acolo am vazut-o pe o angajata cum isi umplea portbagajul cu pachetele care le-am adus pentru micuti. Si sa nu-ti vina apoi s-o scuipi in ochi.
NOU
Din punctul ăsta de vedere (caritatea) pot spune că am multă linişte sufletească. Sper doar că lumea va înţelege că trebuie să dăm dovadă de compasiune minim 365 de zile pe an, iar pentru asta nu trebuie să fie sărbătoare sau ceva.
La fel, dacă nu dăruieşti din convingerea că măcar pentru o zi ai făcut un colţ de lume un pic mai fericit, tot nu ai făcut nimic.
Treaba asta legată de caritate trebuie să vină din simţământ. Dacă ea se întâmplă doar de faţadă aunci cu sigurnaţă ai asigurat un loc în Iad, presupunând că acesta există, pentru că, de fapt, te foloseşti de cei cu adevărat năpăstuiţi pentru a-ţi crea o anume imagine, deci îi exploatezi.
NOU
Eu m-am gandit sa fac altceva. Am postat un articol despre o fetita care are nevoie lunar de perfuzii. Are leucemie.
Gasiti pe blog povestea cat si datele de contact ale parintilor.
NOU
Ceea ce a facut si ce face prietenul tau este un lucru impresionant mai ales ca vrea sa ramana anonim.Asta denota ca ceea ce face este strict pentru linistea lui sufleteasca si nu pentru publicitate si faima.Daca tot ai deschios subiectul am sa spun si eu un lucru de care nu am vorbit pana acum. Impreuna cu familia mea cu mai bine de 5 ani in urma am luat hotararea sa adoptam un copil la distanta.Da la distanta, trimitem bani cadouri si tot ce nu mai folosim noi.Acest copil este in africa si se zbatea intre viata si moarete,acum este un copil normal are strictul necesar si traieste acceptabil.Plangem in hohote cand primim o scrisoare de la el sau poze unde ne multumeste pentru tot ce facem pentru el.Pentru noi este un lucru mic dar pentru elm este ceva imens ,enorm ce nu poate fi explicat decat daca traiesti in asemenea conditii.Va dau un sfat: nu uitati ca un lucru bun se face greu un lucru rau il faceti imediat.Hai sa facem mai multe fapte bune, eu unul ma simt nem,aipomenit de bine cand ajut pe cineva.
@Arhi- frumos articol felicitari 😉
NOU
nu neg ca e vorba si de liniste sufleteasca, a omului care intr-adevar face asemenea fapte bune. dar pana la urma e vorba doar de omenie. stiu ca am ajuns intr-un punct social al existentei noastre de romani in care am uitat ce inseamna cuvantul asta. sunt atat de multi oameni bogati in tara asta, care nu vor putea cheltui averile care le au nici daca ar trai zece vieti. ei au posibilitatea sa ajute, sa intinda o mana atator copii si oameni sarmani care se zbat la limita existentei, pentru care salamul este o trufanda iar o papusa doar un vis. cand m-am mutat mi-am triat din haine si am dus cam doi saci la Crucea Rosie. ca nu stii cand vin iar inundatii sau incendii sau te miri ce alte grozavii. ce ne costa? un drum cu masina, atata tot.
NOU
perioada craciunului a devenit un excelent mod de a promova produse, melodii, a devenit o strategie de marketing. Asa cum de Paste, copii stiu ca vine iepurasul, nu ca Hristos a fost rastignit, asa si Craciunul devine din ce in ce mai mult o sarbatoare comerciala…
NOU
Si tot aici v-as recomanda sa va luati felicitarile de Craciun de la fundatia “Pentru Voi” (pentruvoi dot ro).
O sa faceti o mare bucurie celor ce le tiparesc.
NOU
Pt mine nu mai exista sarbatori de mult mie scarba de circu comercial care au devenit ..
NOU
De acord cu sentimentele de parada. Dar de-aici si pana la “cacatul ala de lumina sfanta” e cale FOARTE lunga! Asta in cazul in care este vreo cale intre cele doua sau e asa..la plesneala!
NOU
Arhi, sa stii ca sunt din ce in ce mai multe scoli si licee care au parteneriate cu case de plasament, scoli speciale, azile de batrani. si nici n-ai idee cat de impresionati sunt elevii, adolescentii aia pe care ii tot huiduim ca se gandesc doar la sex si bani.
cel mai mult imi place sa-l vad pe durul clasei, bataus de cartier, cu ochii umeziti de lacrimi cand un micut se agata de gatul lui si-i spune: nu te mai las sa pleci!
NOU
Ce e lerul????? Arhi ce e lerul ăla de la Hruşcă??
NOU
LER interj. (se foloseşte, ca refren, în colinde pentru a le da un anumit colorit eufonic) [Var. lerui] /Probabil din [Ha]llelu[iah] Doamne
Sursa: NODEX |
NOU
In afara de pozitia “anti-sarbatori” luata, ai mare dreptate! Daca fiecare s-ar gandi la oamenii mai putin fericiti din jur, atunci am cu totii mult mai impliniti. Dar egoismul ne duce de rapa. Din pacate nu prea le pasa oamenilor. Exemplu elocvent e si numarul redus de comentarii la postul asta fata de celelalte mai putin consistente. Spor la treaba!
NOU
@MonkeyLAnd La mine in Bihorul natal, se zice “ler” la cuptorul de la sobele de teracota. Acolo unde se faceau prajiturile pe vremea cand gazul nu era asa de popular. 🙂
NOU
hihi 😀
NOU
Craciunul este ocazia cu care toti ne amintim ca putem fi si buni si ca putem ajuta . Cu siguranta ca si acei “falsi” isi amintesc ca pot face fapte bune de multe ori intr-un an dar de foarte putine ori chiar fac asta – Craciunul e o perioada in care lumea scapa de stres & etc si isi aminteste mai des ca ar trebui sa faca un bine si atunci fac . Pacat ca in tara asta si cu traiul asta putini isi permit sa se ajute pe ei , daramite sa mai ajute si pe altii .
Grav este ca cei care chiar pot sa ajute cu sume substantiale , marii lorzi ai Romaniei care castiga zeci de mii de euro pe luna , nu ajuta . Putini dintre ei o fac , si dintre cei care o fac majoritatea se lauda prin presa “ca uite ce am facut eu ca i-am ajutat pe aia sunt tare votati-ma presedinte” . Poate ati inteles ce voiam sa zic :))