După cum ştiţi, din când în când îmi mai fac veacul pe la Happyfish, pe post de C.B.O. Lângă sediul lor, perete în perete, e un magazin cu de toate, numit La Pleşcoi, locul de unde tot happyfisheanu` se duce să îşi ia un cârnat, o măslină, ceva de umplut maţu` în momente de prânzit.

Deci nu am văzut în viata mea vânzătoare mai nesimţite decât alea de acolo. Pe lângă o lentoare deosebită, lentoare tradusă, de exemplu, prin faptul că a reuşit să îmi proceseze o plată de card în 4 minute, cu martori, sunt nesimţite. Rău de tot.

Mă duc azi să iau nişte struguri. Stau la rând, aştept ca grăsana cu cercei cât verigile de taur, desigur din goldeanu, să servească cu o pâine şi un pachet de ţigări, timp de 6 minute, pe tipa din faţa mea, după care îmi vine rândul. Şi nu zice ce doriţi, cu ce pot să vă servesc sau alte glume de-astea de vânzare. Nu.

Pur şi simplu s-a uitat scârbită la mine, dând din cap şi scoţând un HÎ? din adâncul gâtlejului. Exact ca o vacă pătrunsă de taur. Lucru care mi-a umezit ochii, pentru că eu sunt un fan al pornului cu animale.
Şi nu, nu ai ce să faci. Pentru că patronul firmei era prin spatele tejghelei, râzând relaxat. Cui să reclami că aia e nesimţită?

Aşa că am schimbat magazinul. Unde vânzătoarele nu sunt nesimţite, dar se mişcă într-o desăvârşită reluare. Pentru că toate au minim 125 de ani.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.