Contul meu
Scris de Dragos Coste
“Proiect recrutare, firmă mică (50 angajați). Rol administrativ.
Owner : “Andra, îți urmăresc activitatea, e grozav tot ce faci (bla bla bla complimente).
Ajută-mă pe recrutare că nu găsesc nimic bun. (….) Vreau în shortlist numai candidați cu studii superioare. Nu stau de vorbă cu ei dacă nu au facultate, licență. Personal nu stau de vorbă cu oricine. ”
Eu: “X, cred că nu m-ai urmărit suficient. Eu nu am terminat facultatea, nu am nici licență, așa că nu cred că sunt aptă să recrutez “ceva bun” ”
.
Diploma nu decide cât potențial este în tine. Diploma nu garantează calitatea ta ca resursă umană. Și nu e un indicator al capacității persoanei.”
Postarea de mai sus aparține unuia dintre recrutorii de top din România.
Personal, cred că este în cel mai bun caz inexactă și în cel mai rău caz doar o altă tentativă de a achiesa culturii progresiste de care începem să ne lovim din ce în ce mai des.
Ori, dacă nu îmi pasă foarte mult la nivel personal, având deja un CV lung de 20 de ani și plin de experiențe relevante – ceea ce a postat doamna este aplicabil sutelor de mii de tineri absolvenți ce se bat anual pe joburile listate în piață.
Am crescut auzind peste tot că “diploma e irelevantă”, că “experiența e ceea ce se caută”, că “te poți șterge la cur cu facultatea în ziua de azi”.
Probabil că această mentalitate a început să prindă și unul dintre efecte este ducerea în desuet a dovezilor de educație terțiară/universitară.
Nu știu despre alții, dar pe mine liceul și facultatea m-au format bine de tot în perspectiva traiectoriei profesionale ulterioare.
Da, am chiulit de-am rupt, am băut, am călătorit, am copiat, dar ceea ce mi-a fost predat de către profesorii mei s-a sedimentat și a reprezentat un factor covârșitor în succesul ulterior.
E “știut” că numai cine nu vrea, nu face carte, însă ducerea la polul opus, prin care norocoșii soartei învață din surse alternative – reprezintă doar excepții care confirmă regula.
“Da boss, dar uite la cei care au creat companii de sute de miliarde, ei cum au putut renunta la facultate ?”
Corect, dar ești dispus să îți asumi riscul de a ajunge pe drumuri ? Câți își permit asta ? Nu suntem cu toții genii.
Apoi, nu e suficient să ai surse de informare la dispoziție, trebuie să și știi să înveți, ori sunt prea puțini cei care știu să învețe, știu să caute, știu să se documenteze.
Acele “google skills” sunt critice, în special în domeniul IT unde este posibil să începi cu programare structurată în primii ani ai carierei, dar să ajungi după 10 ani la baze de date, SaaS sau game-development.
Se va întâmpla să fii nevoit să o iei cumva de la zero și “școala vieții” nu te va ajuta prea mult, dacă nu ai bine implementat acel “workflow” al învățării pe care doar școala ți-l poate oferi.
Lenin a spus “Învățați, învățați, învățați”.
Să învățăm deci, dar nu haotic, nu pe sărite, ci metodic, cu claritate și ambiție.
Poate chiar în facultate.
Viața noastră poate depinde de asta.
NOU
O sa ajungem sa ne fie rusine cu diplomele de licenta, o sa cerem facultatilor sa le anuleze, s-a intors lumea cu fundul in sus, maica!
NOU
Nu e chiar așa.
Cum am spus la articolul anterior: m-am apucat de automatizări industriale printr-o șansă oferită și am profitat maxima de ea.
Am ajuns in punctul care de buna voie și nesilit de nimeni m-am apucat de inginerie. Mai întâi terenul, apoi specializarea, muncit cot la cot cu inginerii, am atins un prag peste care nu mai puteam trece și m-am apucat de școală.
După niște șuturi in cur și niște muieli luate de la niște tovarăși și fostul patron, dar în sensul bun, m-am dus la școală.
Deci: experiența contează cel mai mult, dar e nevoie și de diploma aia, indiferent ce zic unu sau altul. Indiferent ce, să fie o diplomă acolo.
Să vezi un licențiat în contabilitate ce echipează tablouri și programează Fanuc și ABB. Sau un fost ospătar ce sudează și programează roboți.
Nu trebuie să îți placă o meserie în care poți fi foarte bun.
Repet: experiența este cea mai importanta, dar și diploma e bună. Dacă nu ar fi contat, nu mă apucam de idiot la 34 de carte.
In timp ce ai mei sunt la băutură, eu mă țin de cursuri. Dar na, arta cere sacrificii.
NOU
Nu s-a întors nimic, niciodată.
Sunt domenii și cazuri în care poți ajunge la succes fără studii superioare.
Altele în care poți să te dai cu capul de pereți, nu vei ajunge la prea mari performanțe fără studii aprofundate.
Am condus o echipă de construcții industriale în timp ce-mi terminal liceul la seral. Și traduceam prospecte de specialitate când încă nu eram în facultate.
Dar nu puteam (spre exemplu) să fiu preparator ROTC fără studii de specialitate.
Ultimii 20 de ani i-am tocit de m-a luat naiba, mai mult ca în facultate.
Sunt împotriva studiilor de dragul diplomei – și am mulți studenți care fac asta – dar încurajez pe oricine să învețe sau chiar să meargă la școli suplimentare.
Nașul meu a fost inginer o viață întreagă, s-a făcut actor (cu foaie la mână) la 53 de ani.
Depinde de ce vrei să faci.
Cel mai bun exemplu e Coloja.
Te freacă la bibilică (sau cum naiba s-o numi produsul psihologului) iar dacă ai bani îți face și-un sait.
Dacă nu, îți vinde o carte.
NOU
“Personal nu stau de vorbă cu oricine. ”
Scot un pic din context aceasta propozitie.
Sa intelegem ca domnul nu discuta cu instalatorul ca nu are diploma/licenta ?
NOU
Contextul e esential, pentru ca din cate stiu, nu exista facultate de instalatori.
Adica discutia e orientata natural catre carierele la baza carora stau studiile superioare.
De fapt, aici e si schepsisul, unii recrutori aparent triseaza sistemul pentru a elimina de pe lista esentialelor – diplomele de absolvire.
Din fericire, genul asta de recrutori sunt destul de rari, nu cunosc vreo multinationala care sa nu iti ceara dovada studiilor de la bun inceput.
Mai e un jmen, cel putin in IT nu ai cum sa nu obtii deducerea din impozitul pe venit, aia de 10%, daca nu ai facultatea terminata (chiar anumite specializari).
NOU
@dny: posibil domnul sa nu stea de vorba cu Nea Costica, baiat bun la toate si instalator prin vocatie, ci cu unul care chiar are pregatire in meseria asta, da. Daca e sa trollam.
NOU
i know, de aia am specificat partea cu scosul din context, de dragul conversatiei sa zicem :))
NOU
@Dragoș: există Facultate de Instalații.
NOU
@ Dragoș – instalatii.utcluj.ro/
NOU
Cred ca o facultate de stat, la care te-ai chinuit cat de cat, iti dezvolta gandirea, plus ca e alt nivel fata de liceu.
Eu, spre exemplu, am terminat o facultate, dar lucrez in alt domeniu (IT evident), dar nu regret deloc ca am facut-o. Singurul regret e ca n-am facut facultatea in domeniul IT.
NOU
Locul tau la faculta de IT l-a luat unul care mersese la olimpiada la mate, a ales faculta ca era “de viitor” si dupa aia a vazut cu ce se mananca meseria si s-a facut inginer de calitate. True story.
NOU
“ Da boss, dar uite la cei care au creat companii de sute de miliarde, ei cum au putut renunta la facultate ?”
Da boss, majoritatea au bani deja cand se apuca de chestii. Asta n-o mai spune nimeni.
NOU
Plus ca aia au renuntat la cele mai bune facultati din lume, nu la Spiru Haret. Adica aveau ceva in cap.
NOU
Plus ca au renuntat la facultatea aia pentru ca ii tine in loc, ei vroiau sa faca mai mult. Vroiau sa urmareasca o oportunitate, si nu aveau timp si de examene in acelasi timp.
NOU
La facultățile mari de afară, ca o estimare din extern din ce-am mai citit, criteriul de selecție inițial (admiterea) e mai importantă ca absolvirea. Faptul că ai intrat la Harvard spune mai multe decât că ai absolvit la Harvard.
Pe de altă parte, ca să termini o facultate pe “afară” poți lucra verile sau când au vacanță, dar nu poți, ca la noi, facultate + job. Asta e exclus.
NOU
Sau sunt deosebiti, cum sunt artistii aia care au fugit de-acasa, s-au lasat de scoala, s-au apucat de droguri, au vandut discuri, au facut bani, apoi si-au luat gatzii pana-n treiej’ de ani. Nici aia n-au avut diplome; dar, dupa cum ziceam, aia au fost niste deosebiti, la bucata asta sunt de acord cu articolul: e un risc prea mare si n-om fi taman noi aia mai speciali, care sa reuseasca ceva “asa, de capul lor”.
@Olivian, nici la noi nu prea poti f + j, cel putin pe vremea mea (la zi) era absolut exclus.
NOU
@deedee, nu sunt de acord cu asta.
Noi suntem ăia. Taman noi suntem ăia speciali.
Riști. Te bagi. Ai aproape toate șansele să nu iasă. Dar și una să câștigi. Altfel n-ai cum.
NOU
Si daca nu-ti iese, asta e; te reinscrii la scoala si o iei de la capat.
NOU
Deedee, artistii aia aveau microbul artei de pe la 5-6 ani nu s-au gandit sa isi faca formatie de hip-hop in liceu.
NOU
@DeeDee:
“@Olivian, nici la noi nu prea poti f + j, cel putin pe vremea mea (la zi) era absolut exclus.”
= Sunt și facultăți unde e foarte greu asta, dar în general poți face, în prezent, facultate + job. Știu exemple personale, și știu și din discuții despre alte situații.
NOU
@Alex, dar poate ca si aia care “s-au gandit in liceu” “aveau microbul artei de la 5-6 ani” (sau mai devreme), dar n-au avut sanse, libertate, hotarare, drepturi pe persoana fizica, etc. Nici macar credit nu poti sa faci fara buletin 😀
NOU
Deedee, daca incepi in liceu e deja prea tarziu.
NOU
Da, mai, daca vrei sa ajungi vedeta de carton, sa faci reclama la sampon si sa-si puna lumea postere cu tine, poate ca ai un variabil handicap fata de aia care au participat la concursuri de cand erau mici (ca i-au dus ai lor). Dar daca vrei sa faci muzica sau alta arta, nu te intereseaza prostiile astea, te intereseaza actul in sine si ce ai de spus in domeniu. Mai ales exemplul dat de tine, hip-hop, mi se pare un stil de luptator, de phoenix, intelegi tu. Bonus: in liceu esti inca foarte tanar, chiar nu stiu de unde ti-a venit ideea asta. In extrema ailalta, exista multi artisti in varsta care continua sa scrie poezii de dragoste, sa pozeze nud, sa se imbrace/ machieze extravagant, etc. Pentru exemplul cu muzica, stiu personal cativa oameni cu serviciu, familie si ceva ani, care nu se lasa de asta. Daca aia simt ei ca ii reprezinta si ca vor sa faca, pai aia fac. Restul nu le sta-n cale.
A, daca muzica a fost un moft de-o vara si ai renuntat ca era joi afara cand ai vrut sa scrii un cantec sau colegul care a zis ca-ti face instrumental te-a lasat balta, atunci poate ca nu aia era vocatia ta. Da, ai fi putut dobandi o baza “mai din timp”, dar, daca “ai microbul artei”, ca sa te citez din nou, nu exista “prea tarziu”. Ori il ai, ori nu-l ai. Nu te pui in drum si zici “uite ba, saracu’ de mine, eu as vrea sa fac muzica/ slam/ breakdance/ desene pe asfalt, dar nu ma cauta impresarii/ reporterii/ casele de discuri cu oferte, asa ca-mi bag chicioarele si nu mai fac nimic”.
Posteaza si tu un demo si-ti punem nota. Uite, ma ofer sa-ti cant eu refrenu’ si tu strofele.
Ai mai jos un tip din industrie, care le zice bine (am imprumutat de la el exemplul cu stadionul):
www.youtube.com/watch?v=a9eiRfTks_U
PS: Bineinteles ca toate astea nu se aplica daca te hotarasti la 50 de ani sa participi la Jocurile Olimpice; cel mult sa tii steagul de coada.
NOU
@deedee, eu inca scriu poezii de dragoste, pozez nud si ma imbrac extravagant :))))
NOU
Pai si nu postezi niciunul din astea trei lucruri, le pastrezi pentru tine, egoistule…
NOU
Daca nu altceva, diploma e un indicator ca esti capabil sa duci un proiect lung pana la capat.
In domeniul meu tot aud de la diversi ca merge si fara facultate, poti invata programare si de capul tau. Poti, dar doar la un nivel inferior, si te vei lovi de lipsa cunostintelor din facultate imediat ce treci, sau incerci sa treci, de nivelul de code monkey. Am trecut prin 3 firme din 3 domenii diferite de SW engineering si la toate am avut nevoie de teoria din facultate.
NOU
Teoria se poate învăța și după, crede-ma.
In robotică am avut nevoie de foarte multa teorie, pe care am învățat-o ulterior, fix după pragul de monkey. Am luat internetu la pas și m-am apucat de treabă. Altfel nu merge.
NOU
Ionut, se poate, dar e greu si se intampla doar exceptional. Foarte multe usi raman inchise fara diploma, unele doar pentru ca asa trebuie, altele pur si simplu din lipsa competentei.
De exemplu, presupunand ca tu esti in Ro si vrei USA, Canada sau Australia sau mai stiu eu unde, fara diploma de studii superioare nu se baga nimeni, decat pentru oameni exceptionali.
NOU
După m-am dus la școală. :))
NOU
Eu sunt rezident permament al Australiei si am luat visa pe IT professional fără diploma de facultate. AMA
NOU
diplome de calificare?
NOU
Atestat profesional, CV bun, IELTS 9.0 si ceva certificări.
NOU
Diploma de licenta/masterat reprezinta un mare avantaj la inceput de cariera, cand nu ai altceva ce sa treci in CV. Apoi pe masura ce aduni experienta, asta conteaza din ce in ce mai putin spre deloc.
Pentru angajator reprezinta o garantie ca ai ceva in cap, macar strictul necesar sa incepi sa lucrezi pe pozitia respectiva. Diploma te ajuta sa ajungi mai usor pe lista scurta a angajatorului, dar mai apoi tine de tine sa demonstezi ce poti.
Daca tu ai 10 ani experienta in ceva, atunci nu mai conteaza asa mult daca ai diplima de ASE sau de Harward, cel mai importnat e ceea ce stii sa faci.
Pe de alta parte, facultatea, cum zicea si autorul, facultatea te formeaza si te pregateste pentru viitoarea cariera. Si asta am experiementat-o pe propria piele.
Tanar IT-st fiind, cu 2 ani experienta ajung la primul job in Bucuresti. Coleg pe proiect urma sa fie un pusti care spre deosebire de mine, invatase programare de unul singur si in total avea cel putin dublu experienta. Bai baeti, dupa ce am aruncat o privire in cod, am plecat. Ce facuse ala acolo, functiona, dar atat. Nu puteai sa folosesti mai departe ce facuse el acolo. Si asta e diferenta pe care o face facultatea.
In schimb, am cunoscut si pe cineva care nu avea nici BAC-ul luat, dar stia programare mai bine ca mine, nu ca eu as fi un etalon.
Deci, din experienta proprie, diploma nu e musai, nu e alfa si omega, dar ajuta mai ales la inceput de cariera.
Si discutia prezentata pune fata in fata doua extreme. Un om care daca nu vede diploma, nu se uita la tine si cineva care nu se uita deloc la studii. Nici una din cele doua mentalitati nu e sanatoasa. Da, tine cont si de diplima, dar cum zice englezul “take it with a grain of salt”.
NOU
Depinde si ce faci in IT. In networking, spre exemplu, facultatea este irelevanta (cel putin la compania unde lcurez). Dar trebuie sa-mi iau certificari o data la 3 ani.
NOU
la CCNA invetinretele cat in trei facultati de informatica. De la CCNP incolo, deja esti guru.
NOU
Nu stau de vorba cu oricine
Asta inseamna sa fii mafiot
NOU
Parchez masina las spaga un milion.
Pai nu m-a sunat si pe mine Maruta? Capatos?
NOU
poate imi plac si mie tatele, cracii goi si cutare
dar nu asa pe fata, ca tine
NOU
Chiar am incercat să termin o facultate (am inceput 4 dar n-am terminat niciuna).
Te contrazic total în ce zici pentru că, din experiența mea cu 4 facultăți, nici una nu m-a învățat de ceea ce aveam nevoie (cursuri vechi de ani de zile, profesorii predau ce știau și ei când au învățat la vremea lor)
NOU
Daca aveai rrabdare in facultate intelegeai si ce a spus autorul in textul de mai sus.
Facultatea nu este cea mai buna metoda de a invata chestii dar, in majoritatea timpului, facultatea iti formeaza un sistem mental pe care nu il atingi in scoala vietii. Pana si invatatul ala superficial pentru examene in sesiune este un antrenament mental extraordinar, chiar daca la 2 ore dupa examen nu mai stii nimic despre subiect.
NOU
“ ce mare kkt sa faci o facultate! Io am inceput patru “
Vasile, comentator de succes
NOU
Articolul de față scoate la iveală faptul ca “lucratorii in domeniul informaticii” au foarte mult timp la dispozitie. Sunt singurii care posteaza. Ahh, si eu…dar eu sunt in concediu cate 6 luni pe an.
NOU
Sau suntem in faca unui monitor cel putin 8 ore pe zi :))
NOU
Aici se ascundea pompierul de la “Marius Nasta”!
NOU
“owner”-ul sa o angajeze pe tirista de la celalalt articol.
Eu daca as avea business de recrutare le-as trimite ce cer, ca daca e business-ul omului, banuiesc ca poate avea pareri pe cine angajeaza.
NOU
Sunt de părere că mai ales acum, când sunt facultāți care dau diplome de licență pe bandă, mai ales pt un tânăr la început de drum, este un mare dezavantaj să nu ai o facultate terminată. Că după aia cernerea se face pe cât de bine știi să faci pt ce cere job-ul este următorul pas, dar asta nu înseamnă să te crezi Bill Gheiț și să te duci cu placa că tu nu ai avut nevoie de facultate ca să înveți ce cer ei pt că mi se pare normal să te privească cel puțin cu neîncredere cei care te intervievează!
Deci, da, învățați, luați-vă o diplomă și deveniți buni la ceva, de preferat în care v-ați luat diploma de licență!
NOU
Complet offtopic: sunt atat de batran/depasit incat a trebuit sa caut pe internet ce e aia epilare cu pasta de zahar 🙁
NOU
Ca chestie, este foarte, foarte mișto și o recomand din toată….. ăăă, inima. 🙂
Dacă mai e și cu seruri și creme la final, e divin. 🙂
NOU
Cred ca este un tratament cu crema de zahar ars!
NOU
E pentru acrituri, femeile normale sunt suficient de dulci.
NOU
Poate să epileze și o gorilă cu zahăr? Mă ofer cobai.
NOU
@Ionut M, soțul colegei care mi-a vândut pontul se duce și el la epilat cu zahar mai ales pt părul de pe spate. bine, prima oară cred că trebuie să-l iei cu lama, că nu merge să pună zahăr pe ditai blana, dar funcționează și pt bărbați. 🙂
cea mai tare chestie pt mine este că nu arde. nici nu doare atât de tare ca ceara, dar mai ales nu arde.
NOU
La inceput de cariera puneam in CV cu font mare scolile absolvite, acum sunt cu font mic, realizarile profesionale sunt scoase in fata, astea ma recomanda ce stiu sa fac. Nu-mi aduc aminte daca am dus copie a diplomelor la actualul loc de munca, dupa 16 ani de munca si ultimii 8 specific in domeniu. Au mai trecut 8 intre timp. Cum trece viata.
Cit despre diplome, nu stiu nici un coleg doar cu skoala vetii, ca atitudinea e aceeasi ca a patronului din articol, nu se discuta in IT cu oameni fara diploma in companii mari. Diploma e o certificare a staruintei persoanei in a duce la final un proiect, acela al educatiei proprii.
Vorba lui Teo la iUmor: “am pe Ionut, baiat bun, s-a lasat de liceu, dar le are cu chipurile…”
NOU
nu-s de acord ca facultatea e necesara, mai ales daca e facuta in Romania unde se preda prost materie de multe ori invechita, iar examenele se pot lua cu mita (materiala sau sexuala). da, facultatea iti da o baza, mai ales daca nu esti lepral, dar mai mult iti dezvolta niste soft-skills decat ceva util tehnic si teoretic.
in plus, sunt companii, gen Continental la Iasi, care pur si simplu iau oameni din alta domenii, ii invata 3 luni programare si ii angajeaza. stiu un tip care a terminat geografia, si singurul curs de infiormatica la facultate a fost ceva pe la Erasmus din curiozitate, in rest a fost auto-didact si a facut cursul ala de 3 luni. lucreaza de cativa ani bine-mersi ca programator.
daca la noi se facea facultate pe bune, vorbeam altfel, dar asa nu vad lipsa facultati ca un impediment.
NOU
La Continental aia sunt code monkeys. Plus ca e firma nemteasca, trebuie sa stii 2-3 lucruri dar bine. Specializare foarte ingusta, dupa principiul nemtesc. Plus ca salariile in domeniul ala sunt mici relativ la IT in general, deci nu gasesc oameni care sa stea in firma.
NOU
Diploma aia e importanta in multe situatii pentru incadrarea pe post. De exemplu eu am avut nevoie de diploma pentru niste autorizatii cu BNR (daca nu o aveam, nu puteam sa imi fac treaba)
Insa e adevarat ca unii se duc la extrem si se uita prima data la diploma si apoi la experienta (asta fac recrutorii prosti-sau aia care stiu ca e cerinta obligatorie de la client si nu is bat capul).
Andra trebuia sa educe clientul si sa il faca sa inteleaga niste mecanisme care ii vor aduce beneficii(ca selectia nu e doar pe diplome) si sa ii vanda niste servicii cu ocazia asta. Andra s-a simtit lezata si s-a ofuscat… in loc sa identifice de unde vine frustrarea/cerinta clientului.
In franceza: Andra trebuia sa outsmart the badaran patron si sa change mentalities
NOU
Tot aud gogoasa aia a lui Lenin. Mare branza, ala nu e argument; e ca si cum ai spune ca roata e rotunda.
Si depinde mult si ce facultate ai facut pt ca daca ai de-alde Stefan Gheorghiu/stiinte politice/filozofie, kinesiologie/women studies – a se slabi. Ori cel putin nu ai ce cauta intr-un job tehnic/unde trebuie sa faci ceva concret.
Apoi exista si ‘over-qualify’ (asta nu e de nasul meu). Am vazut cazuri: cu facultate, angajat intr-un post sub “valuare” si care se plange zilnic ca el e Einstein si ce face e sub ce-ar putea sa faca. Angajati de genul asta fac mai mult rau echipei decat bine.
Sa fi terminat o facultate tehnica e un indiciu ca ai putut sa duci la bun sfarsit ceva. Chimie, fizica, ASE/matematici etc – nu conteaza ce, dar e un bun indiciu ca ai avut vointa, focus si ai putut duce la bun sfarsit ceva mai serios. Oricum, importanta unei facultati scade cu experienta, cel putin in domenii tehnice. Si importanta unei facultati iarasi scade in functie de ce extra/alte cursuri examene ai facut. De ex pt un job de IT, personal as prefera unul care a facut un examen-2 de Microsoft Certified + un an-2 de experienta vs unul care a facut facultate de mate pur.
NOU
Era sa uit: muult mai important decat facultatea e caracterul! Pt ca poti sa fii cu IQ ok, poate chiar si talent in unele cazuri, diplome etc, dar sa ai pur si simplu caracter de kkt (exemple: Radu Banciu, fluture la nea zoso, ori CB la nea Petreanu). Din pacate treaba asta e mai greu de depistat in interviuri de angajare.
NOU
Afli caracterul de cacat imediat, in a doua saptamina, cind ajunge sa discute la cafea cu colegii si atinge subiectele sensibile: politica, religie, vaccin, femei, masini, vacante. Caracterul e ceva ce iese la suprafata imediat, nu poate fi ascuns, decit poate o perioada de catre psihopati cu agenda, gen pozez in angajatul ideal si zimbaret pina imi dau astia acces unde vreau eu si apoi le fut serverul si le pun firma in genunchi. Sau le pun un cacat in cuptorul cu microunde si ii dau 20 de minute cu delay (povestea cu Aurel, adminul gras). Va amintiti de idiotul ala (avea si handicap) care a folosit contul unei colege in concediu de maternitate si a comandat 40 de laptopuri business, a iesit cu ele tiptil din firma in mina, apoi le-a vindut pe okazii si olx, managementul descoperind cind deja le avea pe toate stocate acasa si vinduse mai mult de jumate din ele? Nu cred ca nu era posibil sa nu observi ceva in neregula cu nebunul.
NOU
Aș adăuga și termenul “grit” – îndârjirea de a te ține de treabă. Să vrei, să insiști, să nu dai înapoi când e greu. Dacă poți face asta, poți duce la capăt și o facultate, poți și învăța, poți și reuși (chiar mai greu) la job. Doar că e un pic, o idee așa, greu. 🙂
NOU
danc, macar diploma o ai?!
NOU
DanC se pricepe numai la caractere de cacat, mai ales ale romanilor.
NOU
Nu ti-am dat like doar pentru ca ai pus ASE-ul in ultimul paragraf, si nu in primul, langa SNSPA, unde-i e locul.
NOU
youtu.be/JoTP2iBWBEk
NOU
Am doua persoane in echipa care nu au terminat facultatea. Ambele au problema de a duce un task la bun sfarsit, mai ales cand acesta are un termen de executare mai lung. Am avut si in trecut problema aceasta cu altii. Pentru mine a devenit flag, nu e criteriu de eliminare, dar daca am de ales, il aleg pe cel cu diploma. Nu generalizez, dar e un semn ca nu pot duce la bun sfarsit ceva inceput.
NOU
off topic total dar nu pot sa nu jubilez, creste sufletul in mine nea Cetin, jur!!
www.digi24.ro/stiri/actualitate/protest-cu-fumigene-si-scandal-la-palatul-cotroceni-politistii-s-au-certat-cu-jandarmii-ati-primit-ordin-sa-ne-bruscati-sa-ne-gazati-1457646
NOU
aaahahahahahahaha
NOU
“Da, am chiulit de-am rupt, am băut, am călătorit, am copiat” – Tot respectul, dar zi-le asta si celor care au terminat la zi, eventual la stat. Am mai scris de 3+ ori ca, la 10 minute intarziate aveai absenta, iar la doua absente aveai restanta din oficiu. Sa mai si lucrezi ca sa-ti platesti afurisita aia de taxa cat 10+ salarii de incepator “barely legal” era luat in deradere.
Continuand pe ideea de mai sus, depinde ENORM, EXTREM, EXTRAORDINAR, in direct si-n reluare de institutia in cauza, uneori si de sectia la care ai norocul sau ghinionul de a intra si mai ales sa ai norocul de a IESI de acolo fara sa-ti puna bete-n roate cate-o cretina care nu te trece si pace pentru ca fostul a lasat-o pentru o blonda (ca tine). Again, cu tot respectul, dar astea nu sunt lectii de viata oricum ai lua-o, sunt doar traume gratuite pentru niste copii care abia au inceput sa aiba ce cioc sa-si lase. Nu merge cu “daca inveti, n-au ce sa-ti faca”. Ba au. Am mult prea multe povesti la prima, a doua si a treia mana in care accentul se pune pe orice, numai nu pe invatatura (nu le pasa nici lor sa-ti predea, nu le pasa nici sa inveti sau cu ce ramai la final) ca sa mai am incredere in orice institutie de gen. Personal, zic merçi ca am scapat cum am scapat, dar nu fara sechele, imi va trebui terapie toata viata pentru 3 ani de rahat cu lopata.
Nu deschid subiectul cu materia invechita si cu care ne putem sterge undeva, ca a tot fost rasdiscutat. Poate ca nu e neaparat asa peste tot, dar se intalneste mult prea des. Sa pierzi 3+ ani petrecand 8+ ore/ zi pline ca sa auzi/ notezi gargara la propriu inutila, cand poti folosi timpul ala sa inveti ceva cu aplicabilitate imediata (sau aproape) si/ sau sa faci ceva la ID/ FF e o idee de balamuc.
That said, sunt 10000% in favoarea invatamantului specializat, pentru aia care vor sa lucreze in cercetare (genetica, astronomie, etc.); institutiile bune au baze de date, aparate si alte facilitati care chiar le …faciliteaza studiul si progresul (pentru toata omenirea, nu doar pentru ochelaristul ala care sta-n laborator pana seara sa descopere un medicament).
Pentru restul, nu. Facultatile “pe bune” am mai scris cum pot fi (si am auzit chiar si mai horror decat am trait eu), iar cele tip “apa de ploaie” nu, nu-ti ofera niciun fel de workflow, cunostinte sau deprinderi pe care nu le poti obtine din experienta la fata locului. Comparativ, as zice ca mai multe inveti din ceva munca fizica, gen muncitor calificat (disciplina, respect, nu pierde vremea, nu piti materiale, nu intarzia, daca faci treaba buna, te mai cheama sau te recomanda si altora, etc.) decat dintr-o facultate, fie ea oricat de “prestigioasa”, care te lasa s-o termini chiar daca ai mai lipsit, ai mai copiat…
TL;DR:
– Depinde enorm. Sunt facultati ATAT de proaste, incat te duci bou si iesi vaca. Mai bine dai la sapa-n loc.
– Nu toti tre’ sa se faca ingineri-academicieni-avocati. In functie de ce vrei sa te faci cand cresti mare, o facultate te poate ridica foarte mult sau poate fi o pierdere de vreme. Decat sa pierzi ani din viata ta si o groaza de bani ca sa “ai bine implementat acel workflow”, mai bine treci la coada vacii sau munca cu carca, poate o sa inveti mai multe.
– Nu stiu pentru ce post/ nivel recruta tipa din poveste, dar mi se pare o aroganta inutila sa vii cu sclifosisme diareice gen “nici nu ma uit la ei” din start. Deci ea vine ca o floricica sa chitaie pe la usa baiatului aluia sa-i gaseasca el candidati gratis si se da cu fundu’ de pamant ca, vezi, dom’le, ea vrea, ea cauta, ea se chinuie, dar nu gaseste oameni. Ea nu vede nicio greseala in abordarea ei; i se pare ca face totul perfect, doar lumea e nasoala.
Nota: Nu stiu pe nimeni care sa fi terminat pe la Sorbona sau ceva, mai sus vorbesc strict de ce se gaseste prin Bucale; dupa cum ziceam, la primele 3 maini.
NOU
“Tot respectul, dar zi-le asta si celor care au terminat la zi, eventual la stat.”
La zi am absolvit, la stat chiar.
2 facultati, din care 2 ani i-am facut in paralel.
In 2 orase, la 320 de km distanta unul de celalalt :))
“Daca vrei cu adevarat, poti”.
NOU
Reiau: Daca ai putut chiuli, copia si mai ales facut si altceva in paralel (inclusiv o a doua facultate, indiferent unde e si la ce forma) si totusi ai reusit sa termini, din nou, tot respectul si “fecilitari” pentru diplome, dar ma indoiesc foaaarte tare de cat de “pe bune” au fost facultatile alea. Nu-i doresc nimanui ca studiile sa-i fie un chin, ma bucur ca ai gasit o solutie care a functionat pentru tine, dar in dreptul meu, toti cunoscutii (inclusiv eu) care chiar au studii superioare adevarate au folosit cam 100% din timp si energie numai pentru aia. Cand nu erau 8-12 ore la cursuri, invatau pana tarziu. Plus spalat, gatit, etc. nu mai zic. Full-time la propriu. Extra full 😀
Ca sa ma exprim plastic, nu “inghit” ca facultatile cu conditii atat de lejere pot oferi studentilor ceva mai folositor decat, sa zicem, sapatul santurilor. Ai o hartie (in cazul tau, ai doua, huehue) pe care o poti arata angajatorilor precum cel din articol si cam aia e.
NOU
PS: Daca tu te simti bine cu tine si esti mandru de astea doua diplome, nu pune la suflet indoiala unei didi pe net.
NOU
Dedee, ma crezi sau nu (ca toti se dau mari cat chiuleau ei si ce rebeli erau, asa ca nu stii pe cine sa crezi), ma duceam 5-6 zile pe an, cate 1-2 ore. In plus, cred ca o data sau de doua ori am ajuns la timp. La multe materii n-am fost niciodata, desi aici poate nu mai tin bine minte, poate m-oi fi dus macar sa ma inteleg cu profesorii, ca parca nici mie nu-mi vine a crede ca efectiv nu mergeam niciodata cu zero consecinte. In orice caz, nu mai baga spaima in oameni, ca e usor sa “te descurci” :). Ca esti un prostalau care face degeaba facultatea in stilul asta, da, dar asta e altceva.
Bine, ASEul e un cacat, mai ales daca faci ceva vag gen marketing sau REI unde scrii compuneri si iei 7 chiar daca nici nu stii cum se cheama materia, iar licenta si masterul le iei fluierand, dar nicaieri nu e asa cum zici tu. Sau cel putin nu era acum vreo 10 ani.
NOU
Sunt nuante si nuante, blondo 🙂 chiulit nu inseamna ca ramai repetent din cauza ca nici nu stii unde e laboratorul de rezistenta materialelor.
Inseamna ca le-am facut asa cum am putut, fara sa fac cu capul de stres, exceptand anumite examene.
La fel cum am facut si liceul.
Nu sunt conditii lejere, sunt conditii firesti, repet, cui ii place cartea si invata din chemare si placere, o va face bine.
Si nu au nimic de-a face cu “sapatul santurilor”.
Din cum expui problema pare ca esti unul dintre cei care termina o facultate cu multe chinuri si transpiratie, iar apoi ii uraste pe fostii colegi care nu s-au strofocat la fel de tare.
Valoarea studiilor superioare nu e data de cat de mult te-ai chinuit ca sa iei o nota buna la licenta.
La fel cum ulterior, la corporatie, cei mai valorosi nu sunt cei care sunt trup si suflet pentru companie, ci in general pe aia pe care ii doare si anume in cur.
Niciodata nu i-am suferit pe astia dedicati, genul care erau tot timpul cu doua degete sus, implicati si transpirati la athanor.
E suficient sa iti reamintesti ocazional ca tot ce faci e sa ii ingrasi bucile unuia pe care il doare in cot de angajati, chestie valabila pentru capitalism in general.
Spaniolii au o vorba – “nu traim ca sa muncim, muncim cat sa traim”, si se caca pe ea “meserie e bratara de aur”.
Si nu, nu “pai de aia sunt si cum sunt…”, nu dau doi bani pe nemti si pe economia lor, daca pretul e sa sclavagesti cu spor toata viata pentru asta.
In fine, eu sunt mai socialist din fire…
PS. Nu sunt nici mandru, nici dezamagit. Au fost niste etape ale vietii care mi-au dat niste sanse in plus. Bonus, anii aia se adauga la stagiul de cotizare, in caz ca voi avea chef de niste ani sabatici inainte de pensie.
PS2. Nevasta-mea e ca tine, tot doua facultati, muncite frate, nu ca mine, ca sa nu avem discutii cum ca nu inteleg de unde veniti.
Imi tine acelasi discurs, dar la final, banii grei tot eu ii fac, omul de nimic si chiulangiul :))
NOU
“Valoarea studiilor superioare nu e data de cat de mult te-ai chinuit ca sa iei o nota buna la licenta.” – foarte adevarat, dar si daca institutia e prea lax(ativ)a ridica niste mari dubii. Ce zici tu acolo trece de “am avut noroc de niste profi intelegatori” si pare sa dea in extrem de lax. Conditiile in care ai invatat tu or fi fost firesti sau pe-acolo, dar nu inseamna ca alea constituie “normalitatea”. Dupa cum am scris, unde am terminat eu si nu numai, ajungeau numai doua “lipse” sa te bage-n restanta; ce zici tu se duce in extrema ailalta.
Nu, nu urasc pe nimeni care “a reusit” cu mai putin chin, te-am felicitat deja de vreo trei ori, nesat00lule. Daca-mi citesti penultimul comentariu vezi ca nu-i doresc nimanui, cunoscut sau nu, simpatic sau nu, sa treaca prin asta, nici in trecut, nici in prezent, nici in viitor. Zic doar ca toti cei care au avut timp sa faca si altceva si/ sau “au terminat cum au putut, fara sa se streseze” ori n-au mai terminat si deci n-au diploma, ori au terminat la o institutie neserioasa si deci diploma nu le-a folosit decat cel mult ca hartie. Nu cunosc exemple ca tine, care le-au facut pe toate, dar inca avem timp sa ne cunoastem mai bine…
“La fel cum ulterior, la corporatie, cei mai valorosi nu sunt cei care sunt trup si suflet pentru companie, ci in general pe aia pe care ii doare si anume in cur.” vaicumadurutastaaaaa!!!
Pentru jumatatea ailalta a comentariului – citeste-mi ps-ul 😛
PS la PS-ul tau: N-as sta-n baza sporului aluia, dar nu vreau sa deschid alta discutie, deci hai sa ramanem optimisti.
Si la PS2-ul tau: Felicitari si nevestei! Eu, ca sa citez din Da Hood Justice, “numa’ una eeee, numa’ una aaaam”. Deocamdata. Invat non-academic cat ma tine creieru’n continuare, dar pe-acolo nu mai dau nici macar in gluma.
NOU
Braduletz, mai usor cu “nicaieriul” ala, inclusiv legat de acum 10 ani. Usurel de tot.
Uite, Dragos, baiat bun, a dat chiar un exemplu personal. Tu mai trebuie sa cunosti si alte domnisoare…
NOU
Pai, Deedee, stiu oameni de la majoritatea universitatilor de stat “de top” care s-au dus din an in paste si au absolvit, poate mai putin arhitectura. Pe hartie or fi regulile alea, in practica, asa cum am zis, te poti descurca.
Tu ai sugerat ca reglementarile alea se aplica la majoritatea facultatilor de stat (sau chiar la toate) si eu am raspuns ca nu se aplica nicaieri, probabil om fi exagerat amandoi.
Aia cu domnisoarele e prea subtila pt mine, probabil trebuia sa dau mai des pe la scoala 🙂
NOU
N-am vrut sa se intelaga “peste tot” la ce-am zis eu, dar acum asta e. Nici peste tot, dar nici nicaieri. La faza cu “de top” pot face o paralela cu liceele din tineretea mea, dar mi-e lene.
La cea cu domnisoarele, citeste-i PS-urile Dragosului.
NOU
Daca “ai chiulit de-ai rupt” cand ai fost pe la ore sa te invete atat de mult profesorii aia? Sau e pe stilul “Am luat 10 da nu stiu cum, ca absolut nimic nu am invatat”?
NOU
zi-ne mane si noua cine e celebrul recrutor, sa nu il intersexam.
NOU
Depinde de domeniu. Eu pe unde am fost recrutat sau pe unde am lucrat … studiile au fost foarte importante. Un liceu bun combinat cu o facultate grea absolvita imi demonstreaza capacitatea intelectuala, de a invata (chiar si peste noapte) de 5 pentru un examen… capacitatea de conformare si de a se supune regulilor overall.
Ca sa zic asa… pot sa accept sa lucrez cu un rebel nonconformist care a terminat drept, politehnica sau medicina la zi, la buget.
Dar mi-e foarte greu sa accept basinile unuia care nu are bac sau licenta la o facultate ca lumea. Trebuie sa fie extrem de docil, umil si constient de nivelul la care se afla si sa fie dispus sa isi continue studiile.
NOU
baaaaaa, du-te ba de aici!:)))))))))) facultatea ta e ultraspecilizata si e infractiune sa profesezi fara a o avea. nici nu exista termen comparatie
NOU
Stai ca nu ma refer la medicii care practica. Ma refer la joburi in administratie sau farma sau consultanta. Eu am doua calificari mari si late: managementul serviciilor de sanatate si specialitatea in epidemiologie.
Evident ca medicina e alta mancare de peste.
NOU
Ideea mea e simpla: daca faci o gramada de bani unde timpul tau valoreaza enorm, unde ai prins “momentum” (sa zicem ca esti Stephen Graham si trebuie sa te tii zilnic de treaba acum cat ai prins oportunitatea) sau poate esti un mic Elon Musk sau cine stie ce inventator de care depinde omenirea si nu poti amana, ocupa-te de ceea ce faci daca asta te scoate din foame pe tine si pe viitorii tai urmasi. insa daca esti pielea plii ca si mine, da-i drumu si termina facultatea.
Aud copii batuti in cap ca “Facultatea nu ma invata nimic”. Bosu, in primul rand stii cat costa o facultate la privat in tara comparativ cu cea de afara? Sa zicem un 2k/an comparativ cu 60k? Apoi cum ar putea facu;ltatea sa multumeasca si pe Costel care vrea sa faca nave spatiale si pe Gigel care vrea de fapt robotica si pe Mircea care vrea inteligenta artificiala in prepararea cartofilor prajiti? Cu Youtube acum sau Udemy, inveti ce vrei, nu trebuie sa iti bage cineva in cap. Facultatea nu e atat de micro nisata pentru toate preferintele tale. E datoria ta sa gasesti aplicabilitate cunostintelor din facultate. Apoi pana iti preda tie in facultate sistemul de operare IOS, cand ajungi in 4 ani ala e deja retras de mult. Apoi, de unde sa existe specialisti in nave spatiale cu salarii de profesori? E normal ca daca unul e expert in ceva anume se duce si face bani mai multi. Oricat de mult ar iubi el sa predea, iubirea nu tine de foame. Vrei sa discuti cu super experti pe bucatica aia? Mergi la un TEDex sau ceva unde sunt invitati aia. Sa nu ma intelegeti gresit, nu ca profesorii nu sunt buni, insam nu poti cere unui profesor sa fie super specializat sa zicem in nu stiu ce medicina avansata in conditiile in care noi transportam vaccinurile in cutii de pizza si facem control la ochi cu cartonase de alea cu numere din anii 70. Se descurca oamenii cu ce li se pune la dispozitie.
Baieti, nu va uitati la cacauturile de articole care spun ca Bill Gheiutz a inceput o companie in garaj. Ala nu era rupt in cur ca noi. Ma-sa era nu stiu ce mare smechera in consiliu de administratie la IBM si l-a propulsat pe ala cu sistemul de operare. Asta nu inseamna ca Bill Gheiutz era prost gramada, doar ca e important ca cineva sa traga niste sfori care sa-ti aduca un venit rapid de cateva zeci de milioane de dolari. Bill Gheiutz o fi inceput el afacerea in “garaj” dar garajele caselor din State nu-s cotete, e posibil ca a lui casa sa fi valorat milioane bune atunci, nu acum si sa fi preferat sa stea in garaj ca in casa facea galagie urcand si coborand cu toti.
Jeff Bezos a construit Amazon si toata lumea se uita la poza aia cum avea el un cacat de 286 sau ce era. Baieti, Jeff Bezos, inainte de Amazon a fost VP la nu stiu ce startupuri, a lucrat la nu stiu ce hedge funds, ala nu a inceput afacerea rupt in cur. Ala pierdea bani grupa mare la inceput desi actiunile cresteau.
Putem discuta si alte exemple. Dar ideea e simpla, nu va mai uitati la articole de cacat care nu-ti ofera tot contextul. Sunt 3-5 cazuri de succes scrise pentru clickbait (la care oricum nu stii toate detaliile) si poate zeci/sute de mi de failuri care nu-s mentionate.
De ce e bine sa termini facultatea? Ai auzit-o pe Alina mai sus da? Daca ar avea de ales intre unul cu facultate si pe tine fara, l-ar alege pe ala cu facultate. Si nu, “Alina” de la recrutare nu-ti va da feedback, pur si simplu nu te va suna, nu iti va da o sansa sa participi la interviu, asta daca nu cumva softul firmei la care lucreaza n-are deja filtru sa arunce la cos direct cv-ul daca ai bifat “fara studii superioare”. Nu intereseaza pe nimeni ca tu faceai afaceri cu vipere inainte. L-ai auzit pe Codrin mai sus da? Cel cu viza de Australia. Intreaba-l de sistemul bazat pe puncte pentru Australia sau Noua Zeelanda. Precalificarea pentru viza se bazeaza pe niste criterii (studii superioare, varsta, specializare, etc), fiecare criteriu indeplinit valorand niste puncte fara de care practic nu te califici pentru viza, deci “da-i drumul acasa, n-avem nevoie de pomanagii si asistati sociali”. Si nu intereseaza pe nimeni ca poate tu faceai bani cacalau din propriile mici afaceri. Si te trezesti ca vrei sa emigrezi in SUA sa zicem (nu ca as recomanda) si trebuie sa-ti iei viza de rezident si ai varianta cu facultate sa zicem 5 ani sau, varianta fara, “domnu, mergeti la coada cealalta cu pulimea va rog unde scrie 20 de ani”. Nu sunt realiste numerele, sunt exemple. Si nu intereeaza pe nimeni ca ai inventat Webdolarul si nu aveai timp de prostiile din facultate. Si ai ai avea totusi varianta sa faci poate facultatea acolo unde vrei sa emigrezi cu “numai cateva zeci de mii de $ pe an”, la 35 de ani ca apoi poate pe la 50 sa obtii rezidenta, poate, asta daca te califici ca iti trebuie sa ai GPA 3.7 poate sa te prezinti (un fel de numai 9 si 10 la liceu). Si poate dupa ce ti s-a luat de toate mizeriile lui Calafat, explica-le tu copiilor tai carora vrei sa le oferi un trai in alta tara ca “tata nu poate sa va ajute sa scapati de Calafat acum ca atunci cand a vrut sa faca facultatea era influencer pe tik tok si avea 25 de fani pentru care avea o mare responsabiliate”. Nu zic sa te duci zilnic la cursuri, mergi macar si termin-o pe hartie si ai scapat de-o treaba. Prezinta-te doar la examene cat sa le iei. Nu stii mai tarziu unde dracu te va impiedica faptul ca ai decis tu sa renunti la facultate ca suedezul la mal.
Pe final, imi cer scuze daca am jignit pe cineva, nu asta a fost intentia. Ideea mea e simpla, mergi si termina facultatea la timpul ei daca nu faci ceva exceptional fara de care lumea ar disparea acum. Mai tarziu nu vei avea chef sa mai faci nimic.
NOU
Sunt o grămadă de IT-iști pe aici (așa deduc din comentarii, numa’ nepoți de-ai lui Bill Gheiț 🙂 ) – facultatea contează dacă e vorba de Automatica sau Mate-Info la București (oare de ce și-or fi făcut Bitdefender sau Thales sediile alea faraonice pe plaiul Independenței, ăăă?) și în alte vreo doo locuri. Cam atât. Și vă mai spun io ce mai contează la fimele mari de afară, giganții din IT cum ar veni – exact criteriile alea după care se intră fără examen la București la facultățile alea două pe care le-am pomenit la început – ceva rezultate notabile la olimpiade, la Info, Mate sau Fizică. Pentru că rezultatele alea sunt expresia pasiunii. Restul e lohn. (producerea unor articole folosind mâna de lucru necalificată sau puțin calificată locală, considerată ieftină pe plan international), la așa ceva nu trebuie olimpici…..
NOU
Eu zic ca trebuie sa apreciem mai mult munca, la modul general. E o rusine in ziua de azi sa n-ai facultate si nu vad de ce. Societatea are nevoie si de oameni care sa stie sa faca lucruri care nu se invata la facultate. Nici nu mai conteaza ce facultate faci, sa faci ceva acolo.