Primul meu job serios a fost la o firmă cu legături în online. Mă descurcam foarte bine pe treabă, jobul îmi venea ca mănuşă, rezultate pe măsură, bani la fel, patronii erau cei mai giorno oameni pe care îi cunoscusem până atunci, din punct de vedere al legăturilor de muncă.

Într-o seară, oamenii, foarte satisfăcuţi de o negociere/vânzare de-a mea, au pus-o de o şedinţă, la care m-au chemat şi pe mine.

– Cetin, noi ne-am gândit că ar fi ok să te facem director de vânzări pe ţară (atunci încă nu se băşeau corporate, cu country managery and shit), rezultatele tale sunt excepţionale şi am vrea să îţi dă drumul să te ezvolţi.

Ce răspunde ţărănetele de Cetin?

– Sincer să fiu, mi se pare un gest normal, era şi timpul să faceţi mişcarea asta, simţeam că mă irosesc pe un job care nu mi se potriveşte.

Asta în condiţiile în care mie îmi plăcea jobul, neam de neamul meu nu văzuse 2-3 000 de dolari lunar (euro încă nu exista), adică aveam jobul perfect.

Ghici ce s-a întâmplat? Numirea a tot fost întârziată, iar în 2 luni deja îmi căutam de muncă. Pentru că fusesem nesimţit şi fără tact. Lecţie învăţată.

Care e lecţia? Lecţia este `învaţă să gândeşti O SECUNDĂ, înainte de a deschide gura.` Pune în balanţă dacă cuvintele tale au potenţialul de a răni sentimentele cuiva. Iar dacă acel cineva este şeful tău direct, taci naibii din gură.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.

Pe scurt

Loading RSS Feed

40 comentarii Adaugă comentariu

  1. Pe moment imi vine sa zic a doua oara First… dar ma abtin… Nu pot sa cred ca ai fost asa de lipsit de tact…

  2. #10

    mane, aveam 22-23 de ani, am o scuza, eram mic si prost :))

  3. Pana la urma… din greseli invatam. Oricum o suma de 2000-3000$/luna la varsta aia e posibil sa iti fi luat putin mintile 🙂 Nu ca acum ar fi putini 🙂

  4. Trist.

  5. #17

    EPIC :)))
    Bine ca nu le-ai dat si cate-o palma la nesimtiti!

  6. Din fericire pentru generatia mea putem invata din greselile facute de voi :))

  7. era la un moment dat un englezoi care se facea ca nu aude si ruga sa i se repete ce i s-a spus pentru ca el sa aiba timp sa gandeasca ce raspunde.
    doamne cate am pierdut eu ca am fost “iute la manie si degraba varsatorul de sange nevinovatu”. si prin asta vreau sa zic si cu vorba si doar cu fapta. aerul de munte e de vina 🙂

  8. woai…pacat. Dar lasa ca e mai bine, ca poate asa nu deveneai un super blogger;)

  9. In viitor, oamenii vor sta la o cafea, discutand subiecte mondene si impartindu-si proverbe, gen: “Nu musca mana care te hraneste!” iar ceilalti vor raspunde: “Cine ma, Arhi?” 😀 …

  10. Ok, inteleg ca nu te-au mai numit pe functia promisa sa zicem pentru ca i-ai suparat cu purtarea ta, dar daca ai avut rezultate foarte bune, cum de a renuntat seful la tine? Nu i-a fost teama ca va aparea unul mai slab care sa nu ii aduca bani asa de multi?

    • @artistu – probabil s-a gandit ca jobul nu se ridica la asteptarile lui arhi si i-a dat frau liber sa se dezvolte. In alta parte.

  11. haha:)) noroc ca ti-ai “gasit” alt loc de munca in care nu te ia gura pe dinainte:D

  12. dute-n pula mea ala cu first. deja e fumata si rasfumata treaba. si daca ceva nu iti convine, dute-n pula mea si a doua oara, ca azi e ziua mea deci fac ce vreau. si cetin ma iubeste la extrem asa ca nu are inima sa imi interzica nimic, si pentru ca eu sunt abuziv, si daca imi dai un deget eu iau toata mana, iti zic si a 3-a oara dute-n pula mea, ca sa fii sigur ca ce am zis prima data, a fost lucrul la care ma refeream cu adevarat.

  13. @katmai : loooooooooooooooooooooool

  14. cred ca asta e cea mai raspandita boala la romani. mai des intalnita ca ulcerul sau durerea de masele, e chiar si contagioasa.

  15. Mai povestea e cu o pilda tare folositoare in viata, dar cand il vazui pe-ala cu ‘first’ capiai de ras :))

  16. #32

    Cetine… Interesul poarta fesul… Daca ti-l cunosti pe-al tau ajungi departe… daca nu ramai pe loc…

  17. e o linie subtire intre a fi constient de ce poti si implicit a-ti cunoaste valoarea..si a fi arogant/nesimtit/etc .. la 22 de ani e perfect scuzabil, problema e ca sunt multi care mor in patul lor batrani convinsi fiind ca basinile lor miros a flori

  18. Mno, ce să zic, mi se pare o idioţenie să ai un angajat foarte bun şi foarte tânăr şi să’i tai elanu’ pentru că într’un moment de euforie a scos o perlă. Eu de fapt cred că lecţia e invers: şi angajaţii foarte buni greşesc cel puţin o dată, şi nu trebuiesc decapitaţi!

  19. tupeist de mic :))

  20. #36

    Aveai blogul pe vremea aia?

  21. #38

    chiar vroiam sa intreb cati ani aveai si sa remarc sclipirea de geniu… oricum erai prea plin de tine daca ai reusit sa treci de faza cu ganditul si sa si SPUI asa ceva.. way to go;)

  22. Iar ma faci sa devin nostalgica…
    Dupa revolutie, cand serviciul pe care l-am avut dadea semne de “ca nu mai merge mult”, ma contacteaza primul privat din orasul nostru…Salariul era bun, ma mananca…sa plec…Patronului ii convenea , eu aveam 13 ani de experienta in domeni, el avea bani, experienta ba.Il invat toate cele…o perioada ok. Se dezvolta, cu magazine mai multe, apar mai multe angajate, normal….ce venea nou imi dadea pe mana sa le invat…..se dezvolta mai mult…incepuse sa devina”sclavul banului” sa lase si dramult acela de omenie , respect, fata de cel ce iti munceste si e corect.Cand avea chef…ne facea ca pe dracu, vulgaritati, etc.Eu il cunosteam bine dinainte…nu suportam sa imi vorbeasca vulgar, sa ma injure.Ripostam respectuos…pana intr-o zi, cadn i se pune pata pe o colega si o invinovateste pe nedrept! Atunci am explodat, i-am spus ce a trebuit! Tu patron, indiferent de situatie cum sa iti permiti sa injuri foarte vulgar(cu bagari…si scoateri) ca asa i-a venit lui o angajata de fata cu clientii.Atat i-a trebuit! Am dar de dracu…dar nu mi-a pasat…am mers inainte…l-am lasat sa zica ce vrea si am mers in birou cu demisia.ETE ca s-a inmuiat patronul…ca scuze …ca..iti maresc salariul.Eu , momita de marirea de salariu, am cedat…renuntand la demisie…Nu a durat mult…si situatia se repeta.Atunci…incerc sa plec de acolo…ce credeti> din mai pana in octombrie si-a batut joc…nu a vrut sa imi dea cartea de munca…Ani de zile l-am urat cum nu am urat pe nimeni…aveam 3 copii …dar timpul le-a rezolvat usor pe toate.Nu am putut sa ii cant in struna, sa vad cum isi batea joc de fete fara experienta pe care le angaja…Nu am vrut sa tac! Amm incercat prima oara , dar situatia s-a repetat…si NU! AM ZIS…nu pot sa va scriu ce expresii scarboase folosea cu angajatele…si acum e unul din cei trei magnati al orasului nostru…

  23. #40

    @Doina: Sa-ti traiasca cei mici!