banana-romaneasca

Dintotdeauna am fost de părere că produsele românești au nevoie de protecție în fața produselor din așa numita piață liberă UE, piață subvenționată major de către guvernele țărilor de proveniență, pentru a putea veni cu prețuri bune și pentru a putea ucide fermierii din țările mai bananiere, cum ar fi românia.

Problema e că acea lege a venit, doar că făcută pe genunchii darnici al aceluiași deștept care a venit și cu propunerea ca hypermarketurile să fie închise în weekend, pentru că și angajații de acolo au dreptul la a fi liberi sâmbăta. Pentru că, se știe, toți avem bonă, să o trimitel la shopping în timpul săptămânii, nu suntem la muncă.

Iar legea care ar trebui să protejeze produsele românești este pământ. Pentru că instituie, haotic și capsomanizant, ca 51% din produsele de carne, legume și fructe, să fie românești. ZBANG.

Desigur, prima întrebare este aia haioasă. Cum luăm 51% banane din românia? Sau mango? Sau avocado? Sau nuci de cocos? Sau goji? Sau pana mea, castravete bulgăresc, orice alt fruct ce nu crește în românia? Practic vom fi obligați să cumpărăm de la hypermarket numai mere, pere și prune, singurele fructe care ies la noi în cantități mari?

Legat strict de asta, mi se pare incredibil infantilismul cu care s-a propus această lege. În loc să se ceară ca fructele ce cresc în românia să apară în galantare, să nu mai am prune din turcia și mere din olanda, nu, la noi o dăm totală. Să fie 51%.

Desigur, sunt și alte motive pentru care legea e scăpată de pe sobă. Cel mai important e că ÎN MOD SIGUR, pentru că așa e la noi de când lumea, producătorii români de fructe și legume vor crește prețurile. Pentru că na, te obligă statul să cumperi de la ei. Dacă tot te obligă, de ce să nu iei și scump, și prost, ca să ai o trifecta completă. Și așa o să ajungem să cumpărăm roșii de la supușii lui Erdogan, pline de toxine, pentru că cele din românia sunt trufandale tot timpul anului și nu se poate atinge nimeni de ele decât când ajung bune pentru bulion.

În mod normal, soluția pentru creșterea acestei piețe ar fi fost mai mare și mai completă. Ar fi fost compusă dintr-un pachet complet stimulativ pentru producătorii români de fructe și legume, pentru ca aceștia să se asocieze și să vorbească pe o singură voce cu marile lanțuri de magazine. Ar fi durat câțiva ani, dar am fi avut și noi mii de hectare pline de sere, cu produse asemănătoare, ușor vandabile și ușor furnizabile.

Dar la noi e mai simplu. Se dă o lege și aia e. Bine, am înțeles că legea încă e în discuție, sau va intra în discuție la camera deputaților, care e cameră decizională. Poate, cine știe, dintr-o dată, deputații vor realiza că ei sunt acolo pentru a ne aduce nouă binele și o vor regândi, în beneficiul oamenilor.

Mi-am scris părerea la rugămintea celor din Asociația Marilor Rețele Comerciale din România, pentru că am mai scris de-alungul timpului despre subiectul hypermarketuri. Colega Petreanu scria încă de anul trecut despre subiect.

Later edit:

Cabinetul Cioloș își reiterează punctul de vedere negativ față de modificarea Legii comercializării produselor alimentare, înaintea votului din Parlament

“Măsurile preconizate pot aduce atingere, între altele, principiului constituțional al economiei de piață bazată pe libera inițiativă și concurență, cât și legislației europene privind libera circulație a mărfurilor”

Într-o scrisoare trimisă astăzi AMRCR, Guvernul își exprimă din nou dezacordul față de propunerea de modificare a Legii 321 privind comercializarea produselor alimentare, trimisă astăzi spre aprobare Parlamentului.
“Referitor la tema ridicată prin scrisoarea dumneavoastră, Guvernul și-a exprimat constant punctul de vedere negativ cu privire la propunerile de modificare a legii menționate mai sus, ținând cont că măsurile preconizate pot aduce atingere, între altele, principiului constituțional al economiei de piață bazată pe libera inițiativă și concurență, cât și legislației europene privind libera circulație a mărfurilor. E un aspect care, în mod corect, a fost surprins și în scrisoarea dumneavoastră.
În formularea punctului său de vedere, Guvernul a luat în considerare opiniile exprimate de ministere și alte instituții ale administrației publice centrale de specialitate.
După cum sunt convins că știți, Regulamentul Camerei Deputaților nu conferă însă caracter obligatoriu punctului de vedere al Guvernului în derularea procedurii legislative.
La nivelul Guvernului suntem constant preocupați de această chestiune de interes major, atât pentru consumatori cât și pentru marile rețele comerciale active pe teritoriul României, dar, la acest moment, procedura legislativă de modificare a Legii nr. 321/2009 se află într-o fază care depășește competențele Guvernului „, se arată în scrisoarea primită de asociație.
AMRCR a atras atenția în repetate rânduri că modificările propuse de Comisia pentru Agricultură nu sunt în măsură să îi protejeze pe producătorii români,fiind exclusiv dedicate unor grupuri de interese cărora li se garantează businessul indiferent de performanță.
În context, rămân de explicat declarațiile prin care ministrul Agriculturii lăsa de înțeles că ar sprijini acest proiect de lege pentru că ar aduce beneficii producătorilor români, fără a prezenta însă vreun document sau analiză care să susțină astfel de afirmații.
AMRCR mai avertizează asupra efectelor devastatoare pe care legea – în noua ei formă – le-ar putea avea asupra comerțului modern, victime directe fiind consumatorul român – căruia i se restrânge libertatea de a alege – și comercianții onești, care prin eforturi comune și tenacitate au reușit să intre cu produse românești pe o piață extrem de competitivă.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.