Experienţele bloggerilor cu taximetriştii

Scris de cutiuţa milei

Părerea mea e că autorul a sărit calul şi ăsta e singurul motiv pentru care îi public textul, pentru a vedea şi reacţiile celorlalţi

Fii atent cât de nesimţiţe sunt alea de la Speed Taxi şi de la Meridian. Alea care iau câte 20 de milioane pe lună ca să-ţi trimită maşină să te ia dintr-un loc şi să te ducă în alt loc.

Sâmbătă seară, pe la 23:30 eram în staţia de autobus la Unirii, la Gogoaşa înfuriată. Căutam un taxi să mă ducă acasă. De fel sunt mai paranoic, aşa că prefer să-mi fac nervi şi să sun să chem maşină, ca să fiu eu sigur că nu curentează ăla aparatul şi să mă taxeze la pas. Nici cu mâna nu le fac pentru că sunt jigodiile de Ilfov care iar fac măgării sau dau de alde Taxi Profesional sau Arsenal sau Bucureşti, şi n-am chef să mă cert cu toţi meltenii.

Bun, sun la Speed Taxi. Îmi răspunde aia, îi spun c-aş dori o maşină la Unirii în staţia de autobuz de la Gogoaşa înfuriată, îi zic numele meu şi mă pune să aştept. 5 minute îmi bagă un căcat de melodie, imnul lor, o mizerie house cântată de Laurenţiu Duţă probabil, după care revine la mine şi mă întreabă: “Doriţi o maşină ?” îi zic şi eu: “Nu doamnă, doresc o curvă de lux. Dacă sunteţi companie de taxi de ce căcat sun la voi ? Să vă întreb de vorbă ?” Ce-mi răspunde: “Unde doriţi maşina ?” Eram deja un car de draci: “La mă-ta doresc maşina.” I-am închis fără să mai stau s-o ascult.

Sun la Meridian. Aceaşi poveste: “Bună seara…bla bla bla…un taxi la gogoaşă…iar bla bla bla…” Mă pune în aşteptare. După câteva minute, revine şi-mi zice: “Nu puteţi să mergeţi la trecerea de pietoni ?” “Ba da, merg la trecerea de pietoni.” – îi zic eu, gândindu-mă că e un taximetrist acolo care a luat comanda, dar ca să nu mai întoarcă şi să ocolească toate fântânile şi să nu facă 10 minute până la mine, i-a zis să-mi zică să mă duc eu la el. În timp ce mergeam spre trecerea de pietoni, ce-mi zice vaca nesimţită: “Dar nu este nici o Gogoaşă înfuriată acolo.” Să-mi cadă telefonul din mână şi alta nu: “Cum doamnă nu-i nici o gogoaşă ? Toată lumea o ştie numai dumneata nu ? Ai dat comanda mea prin staţie ? Toţi taximetriştii ştiu gogoaşa de la Unirii. Este singura…” Răspunsul ei: “Ah, sunteţi la Unirii ? N-avem maşini acolo.” Şi-mi închide.

N-am făcut un atac cerebral, cu toate că eram plin de toate spumele mării. Mă îndrept totuşi spre trecerea de pietoni şi mă urc într-un Cobălcescu.

Ce mă enervează mai tare este faptul că apelurile astea sunt taxabile cu destui bani. Este adevărat, au şi numere din alea lungi gen 0765 xx xx xx, dar alea sună tot timpul ocupat. Şi atunci când sun pe banii mei, cum să nu mă enervez şi să nu-i sparg la bot când aud doar nesimţite.

p.s.: căutaţi imnul Speed Taxi pe net. este absolut genial. o melodie mai de căcat ca asta este doar aia cu stilul oprişan

p.s.2: l-aş fi pus eu aici dar am un modem de la rds care se mişca mai rău decât o coloană oficială care duce mortu’ la groapă.

p.s.3: ţi-am trimis ţie articolul pentru că ai de 1000 de ori mai mulţi vizitatori decât am eu. dacă-l puneam la mine pe blog, îl citeau doar câţiva, dar aşa se schimbă treaba

p.s.4: da, şi pentru trafic, să nu se trezească vreun gigel să urle că-s ipocrit. uite băi gigele că nu sunt şi-o recunosc.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.

Pe scurt