Când eram în clasa a 6 a eram cel mai bun portar din curtea școlii. Eram miez, eram inegalabil, toate echipele se formau în jurul meu, ca portar. Triumfam în fiecare după-masă, savurându-mi victoriile precum Zeus ambrozia.

Într-o zi a venit un nene de la clubul Voinicelul, să facă o selecție de jucători. Normal, miezul a fost selecționat. Deja eram kernel, nu îmi mai ajungea nimeni la nas.
Până când am intrat pe terenul de la Voinicelul, unde nu mai era poarta de handbal sau 3 linii trase pe un zid, ci poartă mare, de juniori.

Primul atac, primul gol primit de mine, de kernel. Al 2 lea atac, al 2 lea gol. Pur și simplu aveam impresia că sunt din alt joc, iar băieții ăia care ne erau adversari jucau un alt joc, nu fotbal.
Desigur, acela a fost botezul focului, după un timp m-am obișnuit, m-am antrenat și am mers mai departe.
Dar ideea rămâne. Degeaba ești cel mai bun din curtea școlii tale, dacă atunci când ieși din ea, observi că mai ai de crescut câteva clase. Ceea ce mă aduce la subiectul divagației actuale.

În ultimele luni, unde mă uitam, Barca era pe buzele tuturor. Barcelona, echipa mileniului! Barcelona, cea mai tare echipă a ultimilor 200 de ani! Messi, cel mai bun jucător din istoria fotbalului! Să îi facem statuie lui Messi.

Din păcate, sau din fericire, toți fanii ăștia de peste noapte au fost treziți la viață de un Inter pragmatic, speculativ, puternic în defensivă, bun în atac.
Rezultatul? Inter merge în finală, Barcelona se duce fain frumos acasă.

Pentru că săracii români, până acum au trăit într-un dolce far niente. Dacă campionatul rromânesc este o cacofonie și nu mai au cu cine să țină, s-au orientat spre proximul campionat cu sânge clocotitor, adică Spania. Iar în Spania, cea mai bună echipă din curtea școlii era Barca.

Doar că în Europa se ajunge dacă ai puțintică facultate.
Iar Inter are deja MBA în științe fotbalistice.

Foto: www.toonpool.com/