Profesoara mea de geografie din liceu era o vacă. Sigur, aș putea să împachetez frumos asta și să sune altfel, ca să placă la toată lumea. Dar nu, doamna Velicu era, pur și simplu, o vacă comunistă, de 180 de ani bătuți pe muchie, cu machiaj strident de parcă băga capul în borcanul de vopsele și cu părul sărmăluțe, sărmăluțe, vopsit alb albăstrui.

Doamna Velicu avea dorința nesătulă de a mă face om în viață. Îi alunecasem printre degete în clasele inferioare, multe absențe, dar punctam masiv în teze, deși mă făcuse să urăsc geografia cu pasiune, așa că scăpasem. Dar micul monstru gheorghiudejist mă aștepta la cotitură, în clasa a 12 a, unde m-a anunțat, de la prima oră că nu voi intra în bac, pentru că sunt brânză bună în burduf de câine, motiv pentru care mi-a și pus primul 2 din catalog, cu un suspind de plăcere, explicându-mi că nu crede că e necesar să îl și explice, nu?

Well, primele 2 trimestre am reușit să iau cu brio numai 3, indiferent de ce făceam. 2 medii de 3 erau pecetluitoare, aveam nevoie de media 9 în ultimul ca să trec și să intru în bacalaureat, ori eu nu luasem 9 niciodată la geografie, la Velicu, că 9 era nota zeilor iar 10 nu dădea niciodată. Iar vaca voia să facă circ cu mine și să mă dea exemplu, tot trimestrul 3 nu mi-a dat nicio notă, spunând că deja e inutil, oricum rămân pe vară, mi le dă după teză.

Și am avut singurul meu moment de geniu din liceu, când am avut teza, m-am dus la directorul adjunct al liceului și i-am povestit ce face nebuna la ore, cerându-i sfatul. Iar soluția a fost simplă. La teză, Enache, directorul, a fost prezent în clasă și a cerut să corecteze teza mea de față cu el. Se pare că, de fapt, era de 10. Uau, ce circ a ieșit, când a văzut că nu am nicio notă pe tot trimestrul, s-a lăsat cu urlete, amenințări, tot tacâmul. Anyway, ce e cert este că am trecut, am iintrat în bac, mi-am făcut praf media luând 7 la sport din cauză că îmi cădeau pantalonii de pe mine când alergam și aia a fost.

Ce voiam să zic, de fapt, este că nu înțeleg circul gratis care s-a declanșat zilele astea, legat de schimbarea structurii anului școlar. Nu mă înțelegeți greșit, îl detest pe Câmpeanu din tot sufletul, dar de unde și până când suntem, brusc, apărătorii acestui sistem comunist, cu tone de teze și examinări, noi având, de fapt, cel mai imbecil sistem de învățământ din UE, cu profesori inutili și ignoranți, manuale făcute pe genunchi și restul? Faptul că elevii vor fi notați de mai puține ori va fi chestia aia nasoală? Vai, ce păcat, nu or să mai iasă numai genii de pe băncile școlilor românești?

Sunt de părere că ar trebui să fiți serioși puțin și să vedeți partea bună aici. Faptul că, în sfârșit, învățământul se aliniază structurilor similare din Europa și se centrează în jurul elevului și predării materiei, nu în jurul profesorului și a capacității sale de a distruge viitorul unui copil pe baza notelor. Și că elevii au timp să asimileze și să lege capitolele materiei, nu doar să facă niște mini ani de învățământ, iar după teze am uitat totul, oricum semestrul următor e altceva.

Mai urmează implementarea unei evaluări standardizate pentru toate instituțiile de învățământ, ca să nu mai fie pline liceele capitalei de elevi de 10 de la Cotârgași-Dolhasca, în timp ce elevii de la Lazăr ridică acatiste dacă prind câte un 9 și problema merge spre bine.