Aşa cum vă spuneam ieri, mi-am luat inima în dantură şi m-am dus la dentist. Vai, ce fericit am fost că nu am simţit mare lucru, că dentista era bună (din toate punctele de vedere).

Până dimineaţă, când m-am trezit cu faţa umflată ca un pepene de Dăbuleni, invidia-m-ar Mircea Geoană. Normal că mi s-a sculat sângele la cap de nervi. Adică eu mă duc la dentist cu măseaua bine mersi, doar cu o uşoară jenă şi mă întorc cu falcă cât falca de balenă?

Şi m-am dus la alt dentist, pe Ferdinand. Foarte frumos, mi-a luat 30 de lei să mă spele cu apă acolo şi să îmi dea o reţetă de antibiotice. Nu cred că am văzut vreodată un cabinet de dentist mai infect. Scaune vechi de 234234523423 de ani, trusele învelite în şerveţele de bucătărie, totul conform cu normele UIE. Iar când am plecat, am remarcat că mă spălase cu o seringă cu ac care mai fusese folosită. Asta în cazul în care fac SIDA, să ştiu măcar de unde am luat-o.

Aşa că, după masă mă duc la vechea dentistă, să îi zic de bine şi să mă enervez puţin cu ea.

Poate reuşesc să fac şi un film.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.