Cunosc, de aproximativ 10 ani, o femeie, pe atunci doar o fetiță care, pe vremea aceea, era în sistemul instituționalizat românesc de creștere a copiilor. Pe scurt, acolo unde e Casa de copii nu-i acasă, o fetiță minunată, abandonată de o mamă jegoasă, care nu avea nevoie de un copil (îmi asum cuvintele, e 100% real)

Anyway, timpul a trecut, fata a crescut, acum are 21 de ani, a terminat perioada de școlarizare, deci a ieșit din sistemul instituționalizat (să știți, sistemul românesc nu e deloc rău), este angajată, all good. În plus, legislația spune că, dacă e angajată și duce lunar adeverință că este angajată, primește lunar o sumă de bani de la statul român, pentru a o ajuta cu cazarea, mâncarea, mna, un start normal în viață, până la vârsta de 26 de ani.

Între timp, fata noastră, acum tânără domnișoară, vrea să își facă o afacere mică, ceva gen coafură, frizerie, manichiură, habar nu am. Mișto așa, ca idee, dar ai zero siguranță că merge sau nu sau că arunci banii. Și ar vrea să știe dacă, în situația ei, dacă pornește respectiva afacere, pierde acei bani lunari primiți ca ajutor de la stat, bani care, în acest moment, sunt extrem de utili, pentru că angajatorii profită de faptul că vine de la casa de copii și îi oferă salarii mult sub ceea ce primesc angajații normali. (din păcate, nu am libertatea de a vă povesti ce mizerii sunt profesorii din școlile unde sunt duși acești copii, ce lepre, cum refuză să le ofere orice fel de șansă și cum insistă cu toată puterea să îi calce în picioare și să îi elimine)

Vă rog mult, răspundeți-mi dacă știți despre ce e vorba în mod real, cu legislația în mână și articole de lege, că așa, logică și ce am văzut în filme am și eu. Țineți cont că vorbim de un copil care a avut zero șanse în viață și s-a zbătut și a muncit de 10 ori mai mult decât orice alt copil normal, pentru a ajunge unde este.

Mulțumesc.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.