Dacă vrei să mă triggeruiești maxim, e suficient să îmi arăți genul acesta de discurs. Bășinoși ultraplini de ei, aroganți fără nicio bază, care au confiscat cultura, în mintea lor, pentru un grup ales de cunoscători, care știau, cu siguranță, de când au lăsat prima bășinică în palmele duioase, materne, când se aplaudă, când se râgâie în sală, cum acoperi mirosul de usturoi de la scoici, chestii de astea de finețe, pe care nu le știu aborigenii nativi acestor plaiuri de dor, brânză, viezure și mânz.

Sigur, după aceea deplângem starea decăzută a culturii, cum nu mai vine lumea la concerte sau la piese de teatru, cum nu suntem și noi ca la Viana și alte elitisme de astea, urcate pe un pat de icre negre cu șampanie Mumm ăta. Le-ar plăcea foarte mult ca, de fapt, țăranii ăia aborigeni care au aplaudat ca niște nesimțiți înainte ca mărețul dirijos să coboare coatele, să decarteze banii necesari adulmecării miasmelor culturale din chiloții proprii, dar să stea departe, să nu intre în cercul lor strâmt, unde etosul îi petrece.
Hai sictir, bă.

Dacă v-a plăcut ce ați citit, dacă știți că am rămas din ce în ce mai puțini oameni verticali, avem și noi nevoie de voi.

Alte articole din arhiva de aur