SCRIS DE IULIA

1. Plecarea:

Mentionez de la inceput ca motivul plecarii mele nu a fost nici de natura financiara, pentru ca aveam un job bunicel in Romania , nici de natura emotionala : nu m-am dus dupa vreun nemtalau cu barbia patrata si ochi albastri, si nici de natura “penala”, adica n-am suferit de sindromul Mazare.
Am plecat pentru ca pur si simplu ma saturasem de Romania. De scarba cu care te trateaza functionarii publici. De jegul din spitale. De atitudinea oamenilor fata de reguli, legi, bun simt, alti oameni. De delasare, nepasare, de “sa se faca”. Si nu regret o clipa ca am plecat.
Am plecat cu 2000 de euro in buzunar si cu locuinta platita de angajator pana la obtinerea permisului de munca.(1 ½ luni). Nu cunosteam pe nimeni dar vorbeam limba binisor, asa ca inceputul nu a fost extrem de greu.

2. Job-ul:

Mi s-a oferit intern , de catre compania la care lucram deja in Romania. A trebuit sa astept cam 1 ½ luni pana cand mi-a venit permisul de munca, insa se obtine fara probleme daca esti cetatean EU. Eu l-am cerut prin angajator, insa orice JobCenter din zona poate face o cerere pentru permis de munca. De asemenea, daca sunteti in cautarea unui job, ar fi util sa va adunati toate actele intr-un dosar si sa aveti si un CV la voi cand va duceti la JobCenter.
Exista cateva site-uri pe care va puteti inscrie atunci cand cautati un job: monster.de, stepstone.de, linkedin sau xing.
De asemenea sunt foarte appreciate asa numitele “Initiativbewerbungen”. Chiar daca o companie nu are un job afisat pentru ceea ce cautati, puteti sa sa aplicati oricum si sa va asigurati ca , atunci cand vor cauta oameni pentru postul dorit, au deja CV-ul vostru in baza de date.
Daca nu vorbiti limba, exista pagini de Facebook care posteaza job-uri pentru vorbitori de limba engleza. Majoritatea nu sunt pe termen lung, dar suficient cat sa va asigure un venit pana cand invatati limba.

3. Chiria&co

Cateva pagini bune pentru a gasi locuinte: Immobilienscout24.de, immowelt.de.

Cand m-am mutat eu in Germania, nu cunosteam pe nimeni, asa ca a trebuit sa apelez la o agentie imobiliara care sa ma ajute sa imi gasesc chirie. Atunci inca se platea comisionul de catre chirias, asa ca a trebuit sa platesc 850 de euro. Acum , din cate am inteles, proprietarul locuintei plateste comisionul catre agentie.

Pentru a obtine un contract de chirie aveti nevoie de SCHUFA Auskunft (un fel de istoric al comportamentului de plata) , o dovada a veniturilor pe ultimele 3 luni (unii proprietari cer pana la 12 luni) , dovada unui contract de munca pe termen nedeterminat si plata unei garantii care echivaleaza cu 2.5 chirii.

Chiria este “la rece” , adica doar chiria pentru spatiu, sau “la cald” , unde contine si cheltuielile pentru apa, caldura, gaz, gunoi, curatenie. Curentul , telefonul si internetul se platesc intotdeauna separat.   Pentru un apartament de 2 camre, curentul costa intre 30-50 de euro, iar un abonament de telefon+internet+televiziune consta in medie 39 E. (internetul e mult mai slab decat in ro )

Chiria difera foarte mult in functie de localitate. In orasul in care locuiesc (22000 locuitori) o chirie medie pentru un apartament de 2 camere de aprox 65-70 MP este 600 E. In orasul invecinat, tot 22000 locuitori, este de la 700E in sus. In München si orasele cu legatura la transportul intern (Sbahn) ajunge cam la 1400-1500E. Stiu, exista anumiti norocosi care platesc 800-900e chirie in Munchen. Well, de cand au venit azilantii, cam toate locuintele affordable au disparut iar specula cu locuinte der inchiriat a atins cote record. Dar asta e alta discutie.

La chirie se adauga o taxa radio-tv in valoare de 17 euro lunar, care se plateste  o data la 3 luni.

4. Acte si asigurari:

a. Inscrierea la primarie ( se face pe baza contractului de chirie sau a unui act de luare in spatiu, formular care se gaseste la primarie, departamentul de evidenta populatiei) . E nevoie de un buletin si, dupa caz, certificat de casatorie.
b. Numar de identificare fiscala: Se obtine la inscrierea la primarie,sau, ulterior, de la Finante. Este foarte important sa nu il pierdeti, pentru ca ramane acelasi pentru restul vietii (sau , ma rog, restul sederii in Germania)
c. Cardul bancar: Se deschide doar cu dovada inscrierii la primarie si numarul de identificare fiscala, plus buletin. Daca nu vorbiti limba, trebuie sa va faceti programare din timp pentru a primi un traducator sau un vorbitor de limba engleza care sa va ajute sa cititi contractul. Indiferent cat insistati, nimeni nu va face un card bancar fara sa intelegeti ce scrie in contractul pe care il semnati.
d. Asigurare: Obligatorie este Haftpflichtversicherung ( asigurarea de raspundere civila) care acopera majoritatea pagubelor pe care le-ati putea produce altora . Chiriasilor li se recomanda si Hausratversicherung , care acopera pagubele produse de apa/foc. Nu ma exprim in legatura cu asigurarile auto pentru ca nu am carnet si masina, deci nu ma pricep.

5. Integrarea:

Avand in vedere ca vorbeam limba ok-ish, nu am avut probleme in a comunica cu nemtii,desi cand am ajuns in Bavaria, la “tara” , in primele 2 luni am dat din cap si am zambit in cea mai perfecta bavareza posibila, pentru ca nu intelegeam mai nimic. Nu am avut probleme in a-mi face prieteni atat in cercurile de nemti cat si in cele de romani/turci/albanezi. Mi-am amintit permanent de ce am plecat din tara si am incercat sa evit sa fac aceleasi greseli aici. Am beneficiat mereu de intelegere si ajutor din partea colegilor/cunoscutilor, indifferent de natie, si am fost mereu privita ca un egal. Stiu ca exista oameni mai putin norocosi decat mine pentru ca si nemtii au loazele lor, dar mai stiu si ca multi din cei care nu s-au integrat au ajuns in situatia respectiva din nevoia de a se enclaviza cu romanii din Germania, de a pastra traditia smenului si a agresivitatii fata de alte natii si de a incerca sa fenteze regulile cu orice pret.
Nemtii apreciaza sinceritatea si corectitudinea, apreciaza vointa de a le respecta tara si traditiile, apreciaza voluntariatul si dorinta de a “da ceva inapoi” societatii. Au mult mai multa incredere neconditionata in straini decat ati crede , tot ce trebuie sa faceti este sa nu le inselati asteptarile.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.