Contul meu
După cum bine ştiu cei din vechea gardă de pe arhiblog, la viaţa mea am prestat şi ca vânzător în Flanco, pe vremea când meseria asta chiar era frumoasă, salariile şi bonusurile erau până la cer, iar clienţii bătuţi în cap, ca şi acum de altfel. Aşa că m-am gândit să fac o serie de povestiri cu întâmplări din vremea respectivă.
Eram undeva în ajunul crăciunului sau paştelui, nu îmi aduc aminte exact. Toată lumea servea un sictir incredibil, voiam să ne cărăm acasă cât mai repede, programul ţinea până la 6 după-masa, numai chef de vânzare nu aveam.
Intră în magazin o tanti cam la vreo 40 de ani, binişor îmbrăcată, ceva de genul mamei piţipoancelor din ziua de azi. Toţi colegii mei, băieţi finuţi, când au văzut-o că intră în magazin şi e rost de muncă, au şters-o delicat în depozit, aşa că am rămas doar eu.
Se plimbă doamna prin magazin, cu mine urmând-o respectuos la 4 paşi în spate, ajunge la electrocasnice mici, se opreşte în faţa unui robot Braun şi îmi zice
– Pe ăsta îl vreau.
Eu, fericit că am scăpat de pălăvrăgeală şi de prezentat diferite caracteristici, fug repede în depozit, iau o cutioaie de aia mare cu un robot sigilat şi fug direct la bancul de probe. Când să îl deschid, doamna tuşeşte delicat.
– Nu are rost să vă mai chinuiţi, lăsaţi, sunt sigură că merge, nu trebuie să îi faceţi proba.
Gata, îl luasem pe dumnezeu de picior. Îi fac femeii factură şi chitanţă, scriu garanţia, dau să îi transmit un sărumâna concis când urmează replica fatală.
– Aş vrea dacă se poate să îl desfaceţi, să văd dacă are toate piesele în el.
Eh, se putea să fiu eu atât de norocos?Deşi era sigilat, ce să fac? Hai cu el la desfăcut. Vai, şi un robot de ăla are un miliard de piese separate şi se ambalează atât de greu de nu vă vine să credeţi. Şi în 99% din cazuri nu mai reuşeşti să îl ambalezi aşa cum era.
Mă apuc, îl desfac, scot toate piesele, i le arăt, doamna foarte mulţumită că sunt toate întregi, mă chinui 10 minute să îl ambalez cu toate mizeriile alea la loc, în mod surprinzător chiar îmi iese, îi dau un scotch, după care urmează lovitura fatală.
– Fii amabil te rog, adu-mi unul nedesfăcut, că îl fac cadou.
!@#$%@#$%^&*
Mă duc, aduc unul nedesfăcut, i-l pun la picioare, iar ea punctează decisiv.
– Dacă tot mi-ai adus unul nou, hai şi fa-mi şi o probă, ca să fiu sigură că merge. Ştii, îl fac cadou…
Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Pe scurt
NOU
Ehh… am asistat si eu la o intamplare de asta cu o masina de tuns. :))
NOU
vai, vai, da’ cata logica pe tanti asta. =))
NOU
nu cunosc politica firmei Flanco, dar sunt 99% sigur ca in astfel de cazuri ai voie sa o bati pana faci scurta la mana.
Iar dupa ce pleaca din magazin sa o mai bati si in parcare !
NOU
cred ca si acum iti faci nervi cand iti aduci aminte 😀
trebuia sa ii zici ca s-a inchis :))
NOU
is this for real? atâta cretinătate…
NOU
LAS CA VA POVESTESC CAND A AJUNS CRISTINA TOPESCU IN MAGAZIN
NOU
ce tare era baba. cred că i-ai băgat niște înjurături…
NOU
Apropo, chestia cu urmatul clientului.. e o Regula de Aur sau ceva? Sau aia “pot sa va ajut cu ceva?” / “doriti ceva?” Ai tricoiul cu SIGLA FIRMEI, stai la vedere flexandu-i muschii si nu te bataii dupa mine ca nu iti bag o masina de spalat in buzunar. Si as dori sa nu ma mai intrebi ce-mi doresc cu intru in departament.
Am zis ca o data stau cu piciorul in aer aproape sa il pun jos in dep “ce”.. il ridic.. Il las la loc jos “ce ati d…” Hop! L-am retras! Si fac asa un mix frumos, cu roboti!
Pe afara oamenii doar te saluta cand intri. “Bongiorno.” “Privet.” “Halo.”etc pe limbile lor nationale ca sa te anunte ca desi nu va cunoasteti puteti sa intrati in vorba despre aspecte legate de marfa din magazin, el se ocupa. Mult mai de bun simt. Atat pentru client cat si pentru lucratorul din magazin.
NOU
Apropo de ce povesteşti: notalwaysright.com. E plin de povestiri dinastea, eu am râs de am murit la ele. Chiar e unul care seamănă cu ce ai scris aici.
Continuă seria. 😀
NOU
brutalistu, daca asa ti se spune sa faci, asa faci.
NOU
Trebuia sa o bagi pe unde a venit, intr-adevar era treaba ta sa ii desfaci cutia si toate alea dar a fost si ea proasta cand a cerut altul + proba.
NOU
Ti-a facut-o Arhi :))) , smechera baba =)) , marketing strategy =)) , asa de craciun se tinea de smecherii .
NOU
“clientul nostru, stapanu’ nostru” =))). Nu stiu, mie uneori mi’e rusine sa abuzez de vanzator, ospatar sau functionari ( de fapt la ultima nu is sigur). Mi se pare aiurea, decat sa imi umple ala/aia frigideru’ mai bine sa las cate ceva de la mine.
NOU
=))mi-ai facut ziua si mai buna:D
NOU
Vaiiiii, a vrut sa te frece doar, nu ? =))
NOU
a cumparat pana la urma? asta-i cel mai important.
NOU
da, avea bon deja batut, incasat. a dat si spaga buna, nu ma plang. amintirea insa e funneah
NOU
păi, mare chiar prea mare răbdare ai avut, bufneam de mult.
NOU
Oamenii sunt proşti arhi. Proşti! La noi e greu. Încrederea e 0. Gradul de scepticitate e foarte ridicat. Şi va mai fi, multă vreme!
NOU
Degeaba, unde este, este multa! Prostie zic … 🙂
NOU
Sunt convins ca asta e una din povestile “cuminti” ai tu si mai “hard” 🙂 Asta e mizilic, chiar daca nu are logica, pe langa alti retatzi care, din pacate, sunt lasati liberi prin magazine.
Fiind din Petrosani imi aduc aminte ca in momentul in care s-au facut primele disponibilizari la mina au sarit minerii pe toate magazinele, au golit tot, toti si-au luat televizoare (nu erau atunci plasmi) masini de spalat, roboti de bucatarie, au lasat magazinele goale.
Chiar eram intr-un astfel de magazin cand l-am vazut pe unul plecand cu monitorul fericit si pe vanzator in fuga dupa el.
Iata ce a urmat:
– Domnu’, v-ati uitat calculatorul!
– Hai domn’le faci misto de mine, nu vezi ca-l am sub brat?
– Domnu’ ala e monitorul, v-ati uitat unitatea.
– Unitatea? Ce-i aia? Mi-o dati bonus?
– Nu domnule, ati platit pentru ea. Ce aveti in mana e monitorul, nu merge fara unitate.
– Bine bre’ daca tu zici hai ca o iau si pe aia
So, Arhi… asteptam niste povesti mai… tari 😉
NOU
Bai ce oameni, chiar sa aiba pretentia sa lucrezi pentru salariu ala bun si bonusurile frumoase!
NOU
AndreiS: cata dreptate ai! sunt incredibil de prosti oamenii! auzi, dar din ce limba e cuvantul scepticitate? sau ai vrut sa scrii septicemie? si daca ai vrut sa scrii septicemie, care dracu-i legatura dintre septicemie, un robot braun si un A-list blogger ca sa ma ia dracu daca mai inteleg ceva!
NOU
Ai scapat insa de intrebarea “Pentium IV aveti?” si continuarea “Cat costa?”
Eu nu.
NOU
Epic fail poza =))
NOU
Trebuia sa-i faci si ei o proba la mansarda ca ceva era scurtcircuitat si functiona in ordine aleatorie…:))
NOU
@criserb stiu cum e. 90% din oamenii care lucreaza cu un calculator la servici habar nu au care e calculatorul:
1. Trebuia sa ii iau moinitorul unei fete sa i-l dau altei fete din acelasi birou pentru ca ea urma sa primeasca un laptop in locul desktopului.
– Mai ai treaba la calculator? Pot sa iti desfac monitorul? Vreau sa ti-l iau sa i-l dau colegei ca ea are un monitor CRT si al tau e LCD.
– Nu, nu mai am… Stai! Trebuie sa sterg ceva de pe el?
– Huh? Sa stergi… ?
– Da de pe el!
– Urme de dege…? A… Nu, nu-i nevoie sa stergi nimic. Schimba doar poza aia cu tine si prietenul tau si inchide YM-ul sa nu vada ce ai vorbit tu la el…
2. Vine unu:
– Ba!!! Mi s-a ars monitorul! Bag **** ******* cu calculatoarele voastre de ****** ba ****** care ******** GRAAAAH!!!!!!!
– Ho! Ti-l schimb acum cu altul. Ce ai?
– Ba!!!! AM toate lucrarile si toate contactele mele SALVATE PE DESKTOP!!!!!!!
3.(remotely related – nimeni nu stie unde e folderul desktop) – Nu pot sa deschid filmul cu nunta asta
– Care film? Unde e?
– Nu! Nu mai e pe desktop ca mi-ati tot zis voi astia de la tehnic sa nu mai pun chestii pe desktop ca imi merge calulatorul mai greu.
– Bun! Bravo! Ia sa vedem ce are filmul ala…
Era intr-un folder “nunta” care era la randul lui intr-un folder “nu sterge!!!!!!!” care era intr-un folder “dan” care era pe desktop.
NOU
nu vreau sa spun ca ai copiat , pentru ca sunt perfect constient ca exista si in romania de-astia , dar , articolul seamana izbitor cu unul de pe notalwaysright . com … bit.ly/6hxmnJ … de fapt parerea mea e ca ai vazut respectiva postare si ti-ai adus aminte de clientii tai “preferati”din vremea cand lucrai la flanco
NOU
Vanzatorii is prosti
Cumparatorii si mai prosti
In magazinele din rromania e stand up show live …
NOU
Asta vroia sa te frece pe tine si tu nu te-ai prins…Pariez ca dupa proba la al doilea a mai cerut unul sigilat…doar il facea cadou…
NOU
eu ii dadeam de cap ala cu fundita cu tot.daca tot e cadou, sa fie cadou pana la capat
NOU
@brutalistu Lasa-i mah sa-si puna pe desktop, mai putin de cautat cand trebuie sa-i muti pe alt calculator.
@ arhi Si, pana la urma ai convins-o sa-l ia pe primul, sau l-ai desfacut pe al doilea?
NOU
misto ala cu notalwaysright:)) nu, nu stiam de el
NOU
@andrei: Nu, dragul meu, se leaga tot, inclusiv concluzia: doamna era putin, dar putin de tot, proasta. 😉
NOU
Of….viata de vanzator….acolo cunosti toti tampitii. “Domnule, unde sunt blank-urile(se referea la CD-uri blank) si DVD-urile(tot blank)?”. “Domnule, sunt si eu un nimeni, nu sunt cineva.” Si povestea poate continua….
NOU
Eu nu am inteles pana la urma care era poanta povestirii!! Femeia aia te-a rugat cumva sa faci ceva din afara sferei tale de indatoriri?, ca sincer eu nu am inteles cu ce a gresit femeia…s-a razgandit si ea…in fine…plm…
NOU
Frumos din partea ei ca dat si ”spaga buna”.
Vezi de aia te-ai apucat de blogging. Tie chiar iti plac genul asta de oamenii: cei din magazin, retarzi ce te injura pe blogg,… 😛
NOU
lol niciodata nu m`am gandit sa verific ceva inainte sa cumpar.
e drept ca singurul lucru pe care l`am luat a fost un PS3, l`am rugat doar sa deschida cutia, m`am uitat inauntru si l`am luat.
NOU
se stie cel putin la robotii de bucatarie ca foarteeeeeeee rar il nimeresti inapoi in cutie..is patit de atatea ori…sa vezi ce viteza prind cand dau de astia cu proba:D
NOU
Eu in locul tau o sfatuiam sa-si faca un credit la cetelem, sa plateasca de 3 ori valoarea mixerului. Macar sa poti rade pe ascuns:P
NOU
Da, o intamplare in prag de sarbatori, cand nu aveai chef de munca. Nu e normal cum s-a comportat baba, dar nici angajatii de la Flanco nu-s mai prejos. Cand ai nevoie de ei, nu e niciunul disponibil. Cand in sfarsit apare unul, nu stie, nu cunoaste, poate colegul… Vine colegul, nici asta nu stie, sa vedem, sa citim prospectul, sa mai intrebam un coleg, poate stie colega…
Nu stiu cine-i angajeaza pe astia…
NOU
Spiru, pe vremea aia faceam si traininguri si eram mai motivati. Pe mine nu m-a deranjat, mai ales ca la final am fost si rasplatit printr-o spaga faina, ci doar am povestit asta ca ceva funny, din viata unui vanzator
NOU
Concluzia este ca : NIMIC NU ESTE CEEA CE PARE A FI, nu ? :))
NOU
In tarile normale orice produs beneficiaza de o perioada in care poate fi returnat (insotit de bonul de casa), il cumperi sigilat si ai X zile la dispozitie sa-l aduci inapoi, indiferent de motiv.
in SUA returning policy-ul e ceva de genul:
15 zile – calculatoare, notebook-uri si gps-uri
la restul prouselor perioada de returnare e intre 30 si 90 de zile