De când am citit prima oară Umbra lui Mircea. La Cozia, am vrut să merg să văd mănăstirea. Să văd mormântul unui mare om și să îi închin câteva gânduri bune.
În sfârșit, am reușit. Mănăstirea Cozia este foarte frumoasă. Foarte. Cred că pe timpul verii, acolo e un colț de rai. Vă îndemn din tot sufletul să mergeți, să vedeți biserica, să stați și să ascultați cum curge Oltul și să vă liniștiți puțin.

PS: Mi s-a părut foarte curios ceva. În fântâna aceea unde arunca poporul bani, de am devenit invidios pe ce venituri aduce, singurele bancnote ce pluteau între ape, erau cele de 5 lei. Foarte ciudat.

Mulțumesc că ai citit postarea.
Poți să îmi susții eforturile cu o cafea pe Patreon ->

Alte articole din arhiva de aur