Si dacă tot suntem în centrul a două războaie care au, ambele, capacitatea de a se extinde la nivel mondial, pentru că sunt implicate cele 2 mari puteri mondiale, una într-o parte, alta în celaltă, iar autoritățile din majoritatea țărilor din drum iau sau au luat deja decizia de a reintroduce stagiul de pregătire pentru apărarea patriei, sau, cum îl știți voi, stagiul militar, se pare că se vehiculează, din ce în ce mai mult, reintroducerea pe plaiurile mioritice.
Dar nu asta discutăm, se știe că românul nu merge la război, ca să apere afacerile Elenei Băsescu, deși, din păcate, când veți mușca, cu o ultimă zvâcnire, țărâna patriei, gândul vi se va îndrepta spre Andrei Năstase, care va mușca, simultan, dintr-o scoică, pe Cote dIvoir, sau unde va fi mai departe de război. Asta e, dacă părinții voștri nu au muncit ca să dacă bani, cum au muncit părinții plodului penalei ăleia de la Nordis, ce să faci?
Ci eram curios, cum se mai schimbă sau, dacă se schimbă cultura populară în domeniu.
Pe vremea mea, când plecai în armată, aveai și o gagică, teoretic THE ONE, care rămânea acasă să te aștepte. Sigur, în teorie, pentru că mulți primeau scrisoarea tristă cu Dear John și se rupea lanțul de iubire. Alții, în schimb, reușeau minuni biblice, de exemplu noi am avut un băiat, Moise parcă îl chema, căruia prietena a reușit să îi facă un copil în astea 12 luni de armată, de la concepție până la naștere, chiar și cu niște time to spare, de a venit să îl ia de la poarta unității cu copilul în brațe. Asta în condițiile în care, în primele 4 luni, nu a primit nimeni vreo permisie sau învoire. Moisa era negru ca un tuci, copilul era un blondin drăgălaș. Gene bune. Happy family.
Anyway, ideea e simplă.
Domnișoarelor, v-ați aștepta prietenul 12 luni, dacă ar fi să plece să învețe să își apere patria? Sau ați pune pauză relației, cum am mai auzit că se practică și vedeți ce iese la final?
Dacă vreți să știți dacă pe mine m-a așteptat prietena, puteți citi cartea, că încă e pe Amazon.
In timpuri imemoriale, si vremuri marcate de moralitate indoielnica, la o intamplare similara cu cea a lui Moise, eu am vazut cum familia mamei il incuraja pe fericitul presupus tata, intors de la “facultate”: ia uite ce dragut este, nici daca il faceai tu nu era asa frumos, acum bucura-te de el ca e sanatos.
Poate avea si Moise asta toiag magic, cu remote control, si a despartit marea rosie la momentul oportun.
noi mergem in concediu impreuna, nu pentru ca ne iubim. ca 2 saptamani….
Hmm pai premisa ta este falsa mr. Cetin. In vremurile astea traim cu incluziune obligatorie, femeile nu stau acasa sa astepte dupa vreunul plecat la razboi, ele trebuie sa plece la razboi impreuna cu el dupa cum dicteaza regulile egalitatii de gen.
Deci fraza “Domnișoarelor, v-ați aștepta prietenul 12 luni,” nu are sens. Domnisoarele vor fi pe front cu alte probleme mai urgente.
In fond, oricine poate zice in ziua de azi “eu ma simt femeie” si toti suntem automat obligati sa-l consideram femeie. Asta il excepta de la serviciul militar?