Au început, ca la fiecare sfârșit de an, discursurile motivaționale la adresa săracilor. Nu trebuie să vrei mai mult, nu ai nevoie de mai mult, banii nu aduc fericirea, banii nu te fac pe tine, importantă e sănătatea, important este să fii lângă ai tăi, la fel de săraci ca tine, dar toți fericiți și mândri de puținul și sărăcia lor, important este dumnezeu, important e să fii în genunchi zilnic și să îți ceri iertare că nu te ridici la nivelul cerut de dumnezeirea inserată cu forța în viața ta, dar e ok, important e să dăruiești bisericii a zecea parte din sărăcia ta, iar biserica te va ierta, faci niște cruci, bagi niște mătănii, totul va fi bine.

De fapt, îndemnurile acestea există, sub diverse forme, din cele mai vechi timpuri ale civilizației, din primele momente când populația s-a împărțit în elite, cetățeni și stat, sau politicieni. Există mai multe moduri de control al maselor care trebuie să lucreze la binele elitelor și ale politicienilor. Dar cea mai eficientă dintre ele este controlul sărăciei, modul în care cei săraci sunt ținuți departe de lumina educației, pentru a produce noi vite de povară, pentru viitor.

Și deși vitele de povară sunt doar vite, după cum bine se remarcă în românia, ele, din când în când, se răscoală, atunci când elitele acumulează prea multe valori, prea multe bunuri economice, iar foamea începe să dea ghes foalelor umflate de apa pe care Nestle vrea să o privatizeze pe tot globul.

Și atunci apar în joc acești apostoli ai frugalității. Popi îmbuibați, filozofi de canapea, jurnaliști sau familii de jurnaliști care încasează bani de la toată lumea, oameni care au o grămadă de bani și bunuri, raportat la cei cărora li se adresează, care fac apologia simplității și a fericirii supreme prin familie și oameni buni. După care demarează, într-un ferarri roșu, spre soare-apune.

Nu. Nu trebuie să te mulțumești cu puțin. Nu trebuie să îți limitezi fericirea la experiențe, pentru că așa ți se spune din altă parte, de către oameni care stau pe castele din bani. Trebuie să te mulțumești cu ce vrei tu și ce te face pe tine fericit. Vrei să fii frugal? Fii frugal, ca Vali, de exemplu. Vrei să ai mulți bani? Fă pe dracu în patru, treci peste orice și fă bani, dacă bani e ceea ce îți dorești. Nu, nu trebuie să călătorești doar la tinerețe, societatea fabrică doar tineri săraci. Poți călători și la 60 de ani, dacă vrei. Poți face ce vrei tu, dacă vrei și dacă îți permiți. Trebuie doar să nu îți fie frică de mincinoșii angajați de elite să te țină la pământ.

Aveți o singură viață.
Trăiți-o. După…nu mai e nimic.