american dream 1
Arhi Arhi 25.03.2019

N-ai chemare

Mi-a zis Cetin că cică textele mele sunt prea lungi, să iau exemplu de la el: scurt. Mno, acuma, nici el nu mai poate ca-n tinerețe. Aveam vreo 6 – 7 ani când l-am văzut pe bunicul și vreo trei vecini de-ai lui că se duceau la el în atelierul de olărit. – […]
ajutor
Arhi Arhi 21.03.2019

Am nevoie de ajutor!

Știți cum e, când te duci prin locurile natale te apucă așa o emoție de copil. Te bucuri de parcă ești într-o excursie, într-un loc nou. De data asta m-am dus singur, fără coana Sculăreasă. Nici nu intru bine pe ușă că mă ia mama de la intrare: – Am un plic pentru tine. – Opa, zic, iar vrea […]
irina
Arhi Arhi 20.03.2019

Luminița de la Noua Medicină Germană

Zbor de-ăla lung de 9 ore. N-am nicio problemă să merg cu avionul, dar 9 ore te rupe. În dreapta mea se așează o doamnă cu fiica ei de vreo 8-9 ani. – O să fim colegi de zbor – zice doamna ca și cum noi pilotam avionul. Puștoaica, n-a durat mult și s-a apucat să butoneze un […]
mt
Arhi Arhi 12.03.2019

Eh, așa are unele noroc

– Eh, așa are unele noroc! Crescut la țară, am auzit fraza asta de foarte multe ori și de fiecare dată era vorba de bărbatul uneia pe care alta o privește cu admirație sau invidie (că niciodată nu mi-am dat seama) ce zice suspinând: – Eh, așa are unele noroc, dă peste câte un băiat de-ăsta muncitor, […]
wcd
Arhi Arhi 08.03.2019

Feministă și dentistă

(a văzut coana Sculăreasă ciorna și mi-a zis că nu mai pup nimic cald dacă public așa ceva acum de 8 martie, așa că dacă citești articolul dă și tu o acatistă) Cu câțiva ani înainte să plec din țară a apucat-o pe nevastă-mea fiorul revoluției feminine iar pe mine o durere de măsea de muream. Nu […]
idris elba
Arhi Arhi 01.03.2019

Cârnații bunicului

  Bunicul era surd. Chestie pe care cumva a moștenit-o și tata (dar doar la o ureche) și pe care-am moștenit-o și eu – când mă întreabă coana Sculăreasă ce bani mai sunt în cont. În fine, bunicul era surd. Nu auzea. Trebuia să strigi la el, săracul, și se uita așa la gura ta ca să […]
biblioteca2
Arhi Arhi 28.02.2019

Mademoiselle de Coco Costel

După ce-am renovat biblioteca veche și ne-am chinuit să aducem și cărți în ea – operație care-a durat aproape doi ani, în sfârșit am deschis. Doar că pentru a ne măsura succesul aveam nevoie de cititori. Lucru cam greu într-o suburbie a Constanței, așa că am împrăștiat tot felul de afișe care mai de care […]
playboy biblioteca
Arhi Arhi 22.02.2019

Guvernul are probleme speciale

Mă duc pe-acasă mai dăunăzi și dacă tot am concediu zic să mă mai ocup de bibliotecă. Pentru cei care nu știu, biblioteca veche a ars iar cea nouă am refăcut-o cu ajutorul unui regretat om de radio, așa că locul ăla mi-e foarte aproape de suflet. Bucuria bibliotecarei. – A, ce bine că ați venit, că aveam […]
romani la budapesta
Arhi Arhi 03.08.2016

Micul dejun cu un terorist

Am citit pe la o blogăriță un text de-ăsta încurajator, motivațional de-ăsta cu viață, cu tornada timpului… Eu când văd titluri de-astea fug că și-așa stau prost cu stomacul. În ziua aia nu știu ce-am avut și zic hai să citesc crezând că e un mesaj de-ăsta cum are Cetin pe pereții din bucătărie. Când […]
gavroche
Arhi Arhi 23.12.2014

Jurnalul unui licean la revoluție

Scris de Nea Ilie de la Scularie Palas, Constanța – miercuri 18 octombrie 1989 Cu mâinile înfipte în buzunarele hainei și cu gândurile în asfalt azi am plecat spre liceu fără chef de școală. Știam că avem lucrare la Tehnologie dar n-am avut timp să învăț, a trebuit să termin Quo Vadis. Îmi place Sienkewicz, nu […]
frack me
Arhi Arhi 11.12.2014

Fii sincer, vrei să mi-o tragi?

De Thanksgiving am avut o hărmălaie la mine-n casă de turbam. Eu aveam treabă să repar un ‘coperiș la o cașcarabetă în care-mi țin sculele de grădinărit când mă trezesc cu un amic recent mutat în America și cu un prieten de-al lui cu neveste și copii, la mine-n ogradă. Bă, așa ce nu-mi […]
eat that pussy
Arhi Arhi 16.11.2014

Mrrr, I’m gonna eat that pussy

Scris de Nea Ilie de la Sculărie Îl știți pe Mișu. Ăla cu suedeza, da. Eh, l-am sunat sâmbătă de dimineață. – Ohoo, hai să trăieș­­ti cu numele Mihae, să-ți dea bărbosul sănătate și să te-nsori și tu odată, să ieși de pe agenda babelor. – Mulțumesc unchiule, lasă bre, că mă-nsor eu… zise el așa să […]
nadira
Arhi Arhi 08.11.2014

Închide gura că faci curent

Scris de Nea Ilie de la Scularie Vi s-a întâmplat să auziți o expresie, o zicală, o cimilitură și să n-o înțelegeți? Cum era aia cu “Dar din dar se face rai” — eu pe-asta n-am înțeles-o, neam! Chiar și “neam” ăsta de la sfârșit pe care bunica îl adăuga mai mereu, nu l-am priceput prea […]
romanians
Arhi Arhi 05.11.2014

Feri și marțienii

Scris de Nea Ilie de la Sculărie Mi-a zis cineva pe-aici că cică să-mi mențin “linia realistică”, să n-o dau în fantezii. Băi tată, crede-mă, eu nici acum n-am priceput bancul cu Iozefini care prin hipnoză îi făcea pe-ăia de la etajul 10 să-și arunce televizorul pe geam până când o apărut ăla cu “io […]
mihai viteazul septimiu ilarion pellea piersic  large
Arhi Arhi 03.11.2014

Dacii la Roșia Montana

Scris de Nea Ilie de la Sculărie Unii dintre voi se întreabă cum am ajuns să scriu pe arhiblog. Am pile la guvern, tata e la ONU, soră-mea e manager – urcă firma pân’la cer, oricum nu mă las! Sunt un fel de Florin Piersic pe care dacă-l scăpau ăștia printr-un studio se dădea toată […]
unguroaice fierbinti
Arhi Arhi 01.11.2014

Prin anii 80, toți tații o aveau mare

Scris de Nea Ilie Koti a fost prima mea gagică din liceu. Așa se pronunță, Koti. Era o unguroaică minionă și țăpănoasă, bine înfiptă în realitate. Știa asta niște tehnici de supraviețuire mai ceva ca Bear Grills cu tot meniul de la râme-n sus. Bineînțeles, începutul a fost timid: – Vrei să fii prietena mea? Și după […]
coada cazare camin
Arhi Arhi 31.10.2014

Pudibonderia salvează România

Scris de Nea Ilie de la Sculărie Apropo de președintele nostru – pe care pun pariu că mulți îl vor regreta ca pe Ceaușescu, am avut un coleg de facultate pe numele lui Marius care-a stat în cămin cu noi. Bun băiat, crescut cuminte, fiu de preot (ca și mine). Numai că ăsta odată scăpat […]
chiloti de paparazii
Arhi Arhi 30.10.2014

Chiloți de paparazzi

Scris de Nea Ilie de la Scularie Mă obișnuisem de la o vreme și cu telefoanele noaptea, ba din redacție, ba de la băieții lui Vanghelie, dar niciodată nu mă sunase șeful, adică directorul general. Era pe la 3 în toiul unei nopți fără vise și aud în galenă o voce groasă de colonel la […]
nunta muta
Arhi Arhi 29.10.2014

Vin rușii, dom’ căpitan!

Scris de Nea Ilie de la Scularie. Cam la două luni de la a doua încorporare m-au transferat la un centru de comandă, curier la vreo doi generali și restul colonei plini, probabil pentru meritele mele deosebite în apropierea față de asfaltul patriei — nu văzusem atâtea stele nici când mă plesnea Mirabela. Unul din […]