De ce sunt trist cu Legea Sănătății

@Arhi te rog sa nu uiti ca pachetul de baza nici macar nu era definit in lege.
Si ce ma sperie cel mai mult e faptul ca daca doamne fereste da o boala din aia crunta peste vreo unul, saracul om o sa moara in chinuri ca asigurarea acopera doar chestiii de baza.

eu asa avea o singura propunere de modificare pentru legea sanatatii:
“cei care vor sa iasa din sistem sunt liberi sa o faca”
simplu…nu?

Arhi, ai si n-ai dreptate.
1. “In forma aceasta, bolnavul devine prizonierul unei case de asigurări și al unui spital. Nu îți convine cum ești tratat? Tough luck, aia e, poți să schimbi casa de asigurare. O dată pe an.”

Intr-adevar, in forma curenta, e mult mai bine. Esti prizonierul unei singure case de asigurari (CNAS), pe care nu o poti schimba in veci.

2. “Fiecare om plătește 5.5% din veniturile totale. Nici măcar din salarii. DIN VENITURI.”
Touche. Problema nu este, de fapt, ca omul plateste 5.5% din venituri (+5.2% angajatorul), ci ca nu exista un plafon maxim, dincolo de care sa nu mai creasca respectiva contributie. Spre comparatie, un exemplu pe care pot sa-l explic la prima mana – Germania: 15.5% (7.9% angajat + 7.6% angajator) contributii totale, dar plafonul maxim e undeva la ~4000 euro/luna brut. Dincolo de el, indiferent ca faci 4500 de euro sau 45000 de euro pe luna, platesti la fel – in jur de 345 euro/luna (partea angajatului, reprezentind asigurarea de sanatate si o asigurare de ingrijire pe termen lung, 1.ceva%).

3. “Problema e că toți se gândesc dar vai, dar dacă ajung și eu la greu și dă și ghinionul peste mine? lasă, să susținem nevoia de a fi toți solidari”
Aici e asa si asa. Orice asigurare se bazeaza, pana la urma, pe solidaritatea platitorilor de prima. Cu alte cuvinte, multi platesc, putini beneficiaza – ia, de exemplu, asigurarea RCA. Cu alte cuvinte, eu, care castig 1000 de euro pe luna, dar beau, fumez si mananc numai carne de porc si tu, care castigi tot 1000 de euro pe luna, dar nu bei, nu fumezi si te duci si la sala, platim aceiasi bani – cu diferenta ca probabilitatea ca eu sa am nevoie de asigurarea medicala este semnificativ mai mare in cazul meu.

4. “este asigurarea de sanatate, atat. nu suntem un stat socialist, nu ma intereseaza cancerul nimanui.”
N-are a face. Bolile cronice (cancer, diabet etc) sunt sustinute prin programe nationale, finantate la nivel global, nu din asigurari. Practic, aia e o pierdere pe care statul si-o asuma.

5. “Cum xxxx mea să mă aștept eu ca stânga să introducă măsuri de dreapta?”
Pai fix asa va fi cat timp votul tau e egal cu votul plombeurului. Ca aia “e” multi.

6. “Asta mă doare cu adevărat, pentru că, indiferent ce s-ar întâmpla, PUR ȘI SIMPLU NU AVEM SCĂPARE, orice speranță e totalmente moartă. Suntem damnați, damnați la gheena eternă, fără a fi practic vinovați și fără a ști ce de suntem așa.”
N-ai impresia ca te contrazici un pic? Vezi unul din articolele de ieri…

Maria, vorbesti pe langa subiect.
1. Coplata exista oriunde, chiar si in Germania. Da, sunt sume de la simbolice (10 euro / trimestru) pana la foarte semnificative (20% dintr-o lucrare stomatologica de 5000 de euro), dar exista.
2. Bolile existente sunt excluse si in alte parti – sau platesti o prima suplimentara de risc. Cum ar fi sa te duci cu masina praf la asigurari si sa iti faci casco, iar a doua zi sa vii cu ea sa o repari? Principiul tot cam ala e.

chriscross, nu e posibil sa iesi complet din sistem. Din simplul motiv ca ti se pot intampla accidente sau boli serioase, in care cineva va trebui sa plateasca – iar daca tu nu ai asigurare, cine?

Sistemul relativ corect este cel din Germania. Cine castiga peste o anumita limita (~4000 euro/luna brut) poate sa iasa din sistemul public si sa intre in cel privat. Sistemul privat are avantaje si dezavantaje:
1. Sistemul privat iti asigura acoperire mult mai buna la preturi mult mai bune (~ jumatate) fata de cel public.
2. Sistemul privat iti asigura conditii speciale de tratament (e.g. salon de doua paturi sau chiar rezerva privata, tratament cu seful clinicii etc)
3. Dezavantaj: in sistemul privat, esti la mana asiguratorului, care iti poate mari prima de asigurare (in functie de riscurile tale de sanatate, de varsta, din cauza conditiilor economice etc). Riscul asta e limitat de concurenta intre angajatori si de prevederile legale, care spun ca fiecare asigurator privat e obligat sa ofere un pachet identic cu cel de stat, la pret identic cu pretul maxim practicat de stat.
4. O data ce ai iesit din sistemul de stat, nu te mai poti intoarce decat daca salariul iti cade sub limita de calcul a contributiei maxime (aia 4000 brut pe luna). Si nici atunci, daca ai peste 55 de ani.

Problema e ca si in Germania ai un cerc vicios. Asigurarea publica este scumpa, deci oamenii sanatosi si cu bani merg la privat, deci asigurarea publica trebuie sa mareasca preturile si/sau sa scada acoperirea ca sa ii trateze pe asiguratii existenti, deci oamenii sanatosi si cu bani vor merge in continuare la privat.

Imi pare bine să văd că au fost și oameni la aceste proteste nu numai huligani beți. Păcat că au ieșit aceeia mai mult în față cu comentarii mai mult sau mai puțin deștepte. În ceea ce privește legea minune a sănătății, citisem pe undeva, nu mai știu pe la cine, că este o aplicarea cu picioarele a asigurărilor private din State. Cred că e cam corect. Trebuiau la o adică să facă procentajul mai mic, for the greater good, iar restul, să-ți faci frumos asigurare privată în măsura în care poți.
@aiurea dacă diferența aia se traduce și în pachete de servicii medicale diferite, nu cred că s-ar supăra nimeni. Pînă la urmă asta e problema: contribuții diferite ca valoare, aceleași servicii. La mine e mai scumpă aspirina pentru că am salar mai mare?

@chriscross : cind te loveste o boala din aia crunta si stii ca cotizezi la asigurari de o viata si ti se spune ca tratamentul te costa numa 600k euro, am ceva indoieli ca scoti banul si platesti.
As da si diferentiat pe baza de cistig, numa sa stiu ca atunci cind o sa ma loveasca, daca e sa fie, stiu ca am o sansa la tratament.
Si prefer sa cotizez toata viata pentru asa ceva.
Da costurile cu tratamentele sint si ele de multe ori exagerate in goana dupa profit, ca doctorul are nevoie de ferari la poarta si tuma ce a aparut un model nou si din cauza asta vreau sa fiu acoperit.
Asa ca, cu respect, mai scutiti-ma cu banul pus deoparte pentru ceva situatie grava. O boala grava gen cancer, boala pe care foarte multi o prind din pacate, are un tratament scump. Daca reusesti sa pui deoparte in 10 ani macar 400k euro, nu ai comenta aici.

Ca sistemul de sanatate roman e cel mai corupt din europa nu am dubii. Spun cum e in austria cu sistemul de sanatate unde se plateste asigurare in dependenta de cat castigi. Acest sistem e o basina in care te doftoricesc cu ierburi, o aspirina si te trimit acasa. Daca ai nevoie de o tomografie mai scumpa casa de asigurari nu vrea sa plateasca si uite asa pe banii tai te fut 4 ani ca in comunismul lui Ceausescu te fac sa cercesti tratament. Sa renunti sa platesti lunar pt asigurare nu poti, esti obligat prin lege. Am facut un calcul 4 ani cotizare asigurare de sanatate 5000 euro, 2000 s-au dus pe ierburi si consultatii si atunci ma intreb unde s-au dus 3000 de euro pentru cei cu cancer sau cei alcoolici care ai trateaza gratis de beutura?! Centrele sunt pline. Asa ca fiecare sa se trateze dupa buzunar lui nu s-a le platesc eu detoxifierea de bautura.

Si tu vrei sa-mi spui mie ca nu ai pune mana pe un bolovan si ai arunca in speranta ca nimeresti un jandarm in cap ?
Adica eu stau pe strada cu un telefon in mana si vine un ghertoi d-asta sa ma injure si sa ma bata ca stau langa el.
Da cine plm e el ? Iisus ? Zau ca ies cu o bata si dau cat pot , ne vedem la spital.

dupa postul asta Arhi, daca n-as fi deja emigrata, cu siguranta as emigra

poate tocmai de asta spaga de la mic la mare si frauda sunt atat de generalizate in romania. omul trebuie sa se descurce si romanul face o arta din asta.

Stau si ma gindesc la un lucru: Daca mergeti pe mina asigurarilor private eu va garantez ca in 5-10 ani veti plati mai mult ca acum iar serviciile vor fi mai proaste.